2,739 matches
-
se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care erau puși în situația de a se orienta în spațiu. Insuficiența, pentru orientare, a acestor apelative, i-a determinat pe locuitorii unui spațiu geografic, decupat din întreg, să precizeze care deal, care pădure, ce fel de baltă, a cui cireș, stejar, măr, ulm?, a cui fântână? sau de fel de fântână etc. Răspunsurile au fost date cu destul precizie atunci când s-au stabilit hotarele între moșii și sate, atunci când moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de deal format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul Oprii (acolo era o vie și niște cireși cu cireșe amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu obuze! De la Maria Ignătescu (73 ani) am aflat cum se ajunge, pe jos, din Lunca la Bacău: Din sat se urca până în zarea Imașului (3km), se ajungea în Runc, la Răchiți (Răchitova în actele vechi!), apoi în Deal, la Cireș, prin pădure la Iapa, până la fântâna lui Milian, se mergea pe valea lungă între Iapa și Dealul Mare, se ajunge în Deal, la Toacă, se cobora la vale prin pădure la Buhoci, pe din jos de Viforăni, apoi se merge
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și mobilier: dulapuri, mese, scaune, paturi (cei care făceau mobilier se numeau stoleri; un renumit stoler, cu școală profesională, era în Fruntești, la Ulmi, și se spunea Stoleru, făcea și stupi și rame). Se folosea lemnul de esență moale, brad, cireș, tei, dar și păr și nuc. în comuna Filipeni au lucrat și trei absolvenți ai Gimnaziului Industrial din Bacău: Ion Borcea, Gavril Rusu și Grigore Bârgăoanu care făcea și sculptură. Introducerea tâmplăriei în Lunca este legată de numele învățătorului Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grijă de o femeie țintuită într-un scaun cu rotile. Era o mică bijuterie pentru doamne carabina asta cu o singură țeavă care strălucea ca o monedă bine lustruită de douăzeci de centime, iar pe patul puștii din lemn de cireș sălbatic, Gachentard gravase o propoziție în engleză: „Nu vei simți nimic“. Era ceva la adresa vânatului, dar lui Gachentard i-a fost teamă să nu se potrivească și soției lui într-o seară în care l-ar fi deprimat prea tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
senzație de dej"-vu, deși am fi putut să le fi observat și singuri înaintea „Umbrei...” Singur - pe faleză ninge doar pentru mine * Întâi ne-am privit - și apoi șopârla trece-ncet cărarea * străduță-n Constanța - vrăbiuța are cuib în cireșul japonez Unui visător îi place să se plimbe singur prin ploaie sau pe ninsoare, plimbare care poate să prilejuiască reflexii inedite sau întâlniri neașteptate iar o vrăbiuță zglobie stabilește în nume propriu o punte peste continente de la arhipelagul nipon, patria
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
stradă - pe scara metroului o treaptă lipsa Cristina-Monica Moldoveanu 11 vioară spartă- in Piata Matei Corvin un cerșetor Monica Trif 12 de dimineață - copacul cu primii fulgi pe scoarță neagră Mariana Tănase 13 livadă ninsa - în aburul ceaiului parfum de cireș 14 alb până în zări - o pată de culoare doar pe derdeluș 15 fulgi albi peste tot - afară mult prea rece pernele mai moi Maria Doina Leonte 16 niciun pic de nea - pe câmpul sterp doar vântul culegând peturi Cornel Traian
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
fluturilor albi când înflorește bucuria în cântecele luminoase de mai și ploile ascultă cum cresc ierburile. Fumegă verdele pe văile ochiului zilele și nopțile se prind împreună, piscurile munților trag cerul în jos și-l scutură de stele peste câmpii. Cireșii se coc mai devreme și zâmbesc. Piramide de poleială sclipesc, păsări de aur palide n-au aripi de zbor, dar și le închipuie. Referință Bibliografică: Când înflorește bucuria / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV
CÂND ÎNFLOREŞTE BUCURIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363834_a_365163]
-
locuință încât au îmbrățișat într-o privire totul, încă din primele clipe. Le era dor de rafturile cu cărți din bibliotecă, de trandafirul japonez de pe balcon care încă își etala florile catifelate, de ceașca de cafea a dimineților fericite, de cireșul care-și înălța crengile până sub fereastra lor. - Dânșii au locuit aici, începu comisarul. Ba chiar sunt proprietarii de drept ai acestui imobil. Dumneavoastră cine sunteți? - Am închiriat acest apartament în urmă cu trei zile. Dar nu înțeleg, mi-au
PROMISIUNEA DE JOI (XVII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363864_a_365193]
-
cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu mango, nu bambus): arțar cireș stejar frasin stejar nuc plop (nu santal) pe cât te îndepărtezi de copilărie și de stejarii ei lemnul îți vine ca turnat și mereu alții îți vor alege esența după sufletul lor STUDIUL MATERIALELOR degeaba aveau preșuri peste tot și pe
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
avea deja o lună. Era o vreme frumoasă de toamnă târzie și mama s-a gândit că i-ar prinde bine băiatului să doarmă la aer în curte. A pus copilul în landou și l-a scos in curte sub cireșul aproape desfrunzit, ca să-i țină puțină umbră. Fetița era la Mociu în bucătărie și dădea spectacolul obișnuit cu vorbăreala ei peltică și amestecată între română și maghiară. Nu era, așadar, nici un pericol pentru Daniel. Sau cel puțin așa credea mama
FÂNTÂNA de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362778_a_364107]
-
spuse Mociului să tacă, deși el nici n-apucase să deschidă gura. -Mociu, halgas! Mă știgă mami, zise în timp ce se făcu nevăzută pe ușă. Bineînțeles că n-a strigat-o nimeni, însă curiozitatea îi dădea ghes. Văzu imediat căruciorul sub cireș și se gândi să îl plimbe puțin pe Nuțule (așa-i spunea ea fratelui său; Dănuțule transformat în Nuțule). Trase de cărucior apoi împinse de el, însă degeaba. Căruciorul nu se mișca. Era ea prea mică,căruciorul prea mare, sau
FÂNTÂNA de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362778_a_364107]
-
Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În patul tău, pe cearceaful alb pătat de orgasmele noastre feerice, ale mele pudice visuri se erijează într-o realitate dulce, stropită cu șampania sfârcurilor tale, ca două boabe de cireș amar, două lumi de rai în care vreau să mă pierd cu totul în uitarea cea mare de dinaintea trezirii din absolut. Referință Bibliografică: IUBEȘTE - MĂ ! / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1555, Anul V, 04 aprilie 2015. Drepturi
MĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362934_a_364263]
-
oferit cu aleasă generozitate Diploma și ,, Teiul de Argint ,, semn al aprecierii și prețuirii.. Anul acesta, în luna iunie în cadrul Concursului Internațional ,, Art & Life ,, din Japonia, coordonator poeta și prozatoarea Floarea Cărbune, am obținut GRAND PRIX și Medalia Floare de Cireș, pentru albumul de carte poștață ,, Eminescu, 165 de ani de la naștere ,, ! Mulțumesc lui Dumnezeu că există ,, Ziua Națională a Limbii Române ,, ! ,, La mulți ani Limba Română ! ,, Referință Bibliografică: ,, De ziua ta, Limba Română ,, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
,, DE ZIUA TA, LIMBA ROMÂNĂ ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362917_a_364246]
-
premii, distincții și medalii. Toate felicitările mele! Curiozitatea mea de scriitor mă îndeamnă să vă iscodesc și în problema planurilor de muncă intelectuală pe care le aveți pe termen mediu. Ion Al. STĂNESCU: Intenționez să elaborez monografiile localităților: Târnava, Valea Cireșului și Tunari, sate ale comunei Botoroaga. Virginia Vini POPESCU: Doriți să formați o imagine integrală comunei Botoroaga? Pot să mă gândesc la faptul că vă leagă ceva de locurile respective? Ion Al. STĂNESCU: Ați intuit! Acolo mi-am petrecut anii
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
în ochii-i umezi ceva nelămurit, / Știam ca va muri și c-o s-o doară. / Mi se părea că retrăiesc un mit / Cu fata prefăcută - n căprioară. De sus, lumina palidă, lunară, / Cernea pe blana-i caldă flori calde de cireș. / Vai cum doream ca pentru - întâia oară / Bătaia puștii tatii să dea greș! / Dar văile vuiră. Căzută în genunchi, / Ea ridicase capul, îl clătină spre stele, / Îl prăvăli apoi, stârnind pe apă / Fugare roiuri negre de mărgele. / O pasăre albastră
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
vacanță, de Crăciun! - Ce Crăciun ? Doamne, cum mai trece și timpul : ca o roată! O roată...zburătoare! Da. Așa-i și cu timpul, așa-i și cu zeițele : zboară. Zboară :din copilărie direct la aparatele de gimnastică : un fel de cireș rămas în floare, și-n amintire! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (123) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (7) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > CA SĂ ÎNFLOREASCĂ PIETRELE TREBUIE SĂ AJUNGĂ LA CER Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului ar trebui chiar să vă cert domnule profesor poezia nu e cireșul ăla înflorit din care rupsesem o ramură și-am adus-o în clasă dacă am tăia întreg cireșul m-ați întrebat și de-atunci toate crengile înflorite au rămas la locul lor poezie nu-i nici pădurea aia în care
CA SĂ ÎNFLOREASCĂ PIETRELE TREBUIE SĂ AJUNGĂ LA CER de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363397_a_364726]
-
în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului ar trebui chiar să vă cert domnule profesor poezia nu e cireșul ăla înflorit din care rupsesem o ramură și-am adus-o în clasă dacă am tăia întreg cireșul m-ați întrebat și de-atunci toate crengile înflorite au rămas la locul lor poezie nu-i nici pădurea aia în care ne înfundați până peste urechi pașii primăverilor timpurii că da erați un montecristo al poeziei cu mercedes în
CA SĂ ÎNFLOREASCĂ PIETRELE TREBUIE SĂ AJUNGĂ LA CER de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363397_a_364726]
-
O secundă de mi-ar fi fost îngăduit să tremur pe obrazul tău, aș fi fost fulgul cald ce se topește în lacrima ce-ți poate alina suferința. De m-ai fi lăsat ți-aș fi desenat cu flori de cireș chipul. Fluture aș fi fost mângâindu-ți lin pleoapele ... De m-ai fi iubit ................ Cine știe, poate în altă viață! Referință Bibliografică: ADIA A PRIMĂVARĂ ... Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi
ADIA A PRIMĂVARĂ ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363411_a_364740]
-
Acasă > Stihuri > Momente > CIREȘ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Alină!..Iată,-n jurul tău, numai cercei agățați... Mânuța-ți neliniștita în pârga îi adună. Ești mică, ai patru ani și
CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) de LIA RUSE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363518_a_364847]
-
pună... Azi, flamanda vreme inspiră vară, din nou, În brațele-i căzute sfios în rugăciune Și chiotul de bucurie l-aud că un ecou Din timpu-ntors părelnic spre vârsta-mi ce apune... Mă reazim, iar, de amintirea dilatata... Clipă, sub cireș, îți aduce chipul înflorit, Rotește timpul spre-napoi -încă odată- ``Te aștept -aici- Alină , în timpul nevenit!`` Referință Bibliografica: CIREȘ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) / Lia Ruse : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor
CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) de LIA RUSE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363518_a_364847]