580 matches
-
de oi, Ciobănașii din napoi Cu fluere și cimpoi, Mai avea de mă pricepi, Herghelii de cai sirepi Ce ca vijeliile Îi împleau câmpiile, Îi pășteau moșiile, Și de - a lungul râurilor S'așterneau pustiurilor, Și în valurile ierbii Pășteau ciutele și cerbii, Și prin munți pierduți în nouri Avea cârduri mari de bouri, Ș-avea munți, ș-avea păduri Și cetăți cu - ntărituri, Ș-avea sate mii de mii Presărate pe câmpii, Ș-avea sate mari și mici Pline toate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
babilonian înscris pe 12 tăblițe de argilă arsă, găsit în biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Legenda datează din mileniul III î.e.n. footnote>... Vânătoarea te apropie de tot ce e mai pur, țâșnit din originara matcă animală, maiestatea lebedei, sfioasa noblețe a ciutei, taina de sfinx a caprei negre încremenită pe vârful de stâncă cu ochii adânciți în amurg, fala cerbului încununată cu ramuri... Apoi, femeia și vânătoarea, dacă ne amintim de Diana, zeița vânătorii, sunt totuna... una și aceeași năzuință. Femeia transfigurează
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zdravăn, vârful, la o anumită distanță, cu funii rezistente; îndoiau copacul cu vârful în jos; îl ancorau într-un fel anume, lăsând, pe dedesupt, loc, printr-un laț prin care putea încăpea, cu oarecare ușurință, un mistreț, o căprioară, o ciută mai tânără, ori un mascul de cerb, nu prea mare, iar când animalul își urma calea, pe cărarea bătucită, voind să treacă în partea opusă a copacului capcană, prin laț, și atingea lațul, declanșând eliberarea vârfului, iar acesta pornea spre
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Aș fi ajutat-o, pe cuvânt!, să se ridice, numai că o căprioară apărută de nicăieri tocmai se Îndrepta sfios către pârâu să se adape. Am scos, așadar, cu băgare de seamă pistolul din buzunar, pregătindu-mă să-i asigur ciutei un viitor culinar de cea mai Înaltă ținută, când Vera a răsărit cu mâinile În șold Între mine și viitoarea friptură - care, bineînțeles, și-a luat rapid copanele la spinare -, șuierând ca o bere proaspăt desfăcută: — Nu care cumva să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
unei căsnicii nefericite, n‑are altceva mai bun de făcut decât să povestească verzi și uscate despre o mare sărbătoare de Rusalii, când s‑a îndreptat spre pădurea cea tăcută, nu, nu acolo unde se scoală ager un pui de ciută (cui îi pasă ce i se scoală ăstuia, citat aproximativ din Anna), ci unde se plimbă îndreptându‑se spre ceea ce el consideră a fi un peisaj nemărginit - ce știe ăsta ce‑i nemărginirea? Spiritul lui n‑o poate cuprinde. Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
trântirăm În ea. Nu trecu mult și auzirăm zgomot de glasuri venind dinspre apă, dar acestea se duseră alene la vale, Încet-Încet, până ce iar nu se mai auzi zgomot făcut de om. 14. Spre seară am vânat un pui de ciută. Am dat peste o baltă dosită Între brazi și i-am dat roată o bucată de vreme, căutând urme de animale de pradă, dar locul părea liniștit. M-am așezat Într-un loc bine ales, așa ca vântul să bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nici măcar n-am mai răsuflat. Doar m-am uitat cu luare aminte, ca să văd dacă eram Într-atât de aproape Încât să lovesc cu sulița scurtă a Runei. Apoi am amorțit și mai și, iar piepții mi se Încinseră. Când ciutele Își cufundară boturile În apă, n-am mai așteptat: am ridicat capul numai puțin și am azvârlit sulița În cel mai mic ciutan. În clipa următoare, ciutele țâșniră prin baltă spre adâncul pădurii - puiul se prăvălise Însă cu capul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Runei. Apoi am amorțit și mai și, iar piepții mi se Încinseră. Când ciutele Își cufundară boturile În apă, n-am mai așteptat: am ridicat capul numai puțin și am azvârlit sulița În cel mai mic ciutan. În clipa următoare, ciutele țâșniră prin baltă spre adâncul pădurii - puiul se prăvălise Însă cu capul În apă, nemișcat, și, pentru asta, i-am zis Tatălui că făcuse bine: mama ciutanului o să uite mai ușor că și-a pierdut puiul. O vedeam cum rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Lumina ochilor Lumina ochilor mi-e țara Icoana noastră cea dintâi Iubirea sfântă pentru mamă Ce-o punem seara căpătâi. Lumina ochilor mi-e țara Cum râd codanele de grâu Și cum coboară din legende Cerbii și ciutele la râu. Lumina ochilor mi-e țara Cetăți de scaun din trei zări Unite sub același sceptru Pe drumul marii înălțări. Lumina ochilor mi-e țara Morminte, vii, în orice sat. Care ne grăiesc cum ne lupatarăm Să fie neamul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93452]
-
că partajarea cunoașterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare științele economice separate de cele sociale, de istorie etc. sunt doar piedici în calea înțelegerii. La redactarea acestui capitol și a celor dedicate securității am beneficiat de ajutorul și comentariile lui Felix Ciută, căruia doresc să-i mulțumesc și pe această cale. Este de la sine înțeles că responsabilitatea pentru orice eroare îmi revine în totalitate. O altă trăsătură întâlnită în toate perspectivele de inspirație marxistă este concepția materialistă asupra istoriei. În interiorul bazei economice
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Când la Vifleem ,iată, / Steaua se opri de odată. / Mers-a-n fața pruncului, / Cuvioși se-nchină lui, / Smirnă dau cu dărnicie, / Îi dau aur și tămâie..."141 "Căutarea", călăuzită de stea, se transformă în "vânătoare" a unor animale solare ciuta, capra, cerbul sau leul. Într-un timp sfâșiat de forțele întunericului, când soarele este victimă a tenebrelor, regenerarea, în ordinea cosmică, are loc printr-o moarte simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și mi-l pregătește. Joi de dimineață, / La vânat să-mi plece. / Și o să-mi vâneze, / Toți munții și codrii, / La șes or s` se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă ciută vei găsi / Cu noi dacă vei veni.../ Joacă bine, cerbule, / Învârtește-ți coarnele / Să se mire mândrele, / Hai s-o facem roată, roată."154 Dacă jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai pentru a menține legăturile dintre vechi și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită, cu untură de porc sau cu seu de oaie, cu piatră vânătă și pucioasă, cu ceapă albă, grăsime nesărată, apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
introduce câte un cățel de usturoi Înmuiat În ulei de măsline, În ambele urechi. Picături În ureche cu ulei de nucă, amestecat cu zeamă de urechelniță, căruia i se mai spune și iarbă de ureche, iarbă grasă, jintură sau iarba ciutei. Se stă cu urechea bolnavă În sus, după care se face spălătură cu ceai călduț de mușețel. Cultivată adesea pe lângă case, se credea că urechelnița Îi apără pe oameni de trăsnet, dacă poartă frunze sau flori din plantă la brâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pătlăgele roșii, usturoi, mărar, suc de coacăze, miere de albine, pelin, propolis. Când un copil avea "boală câinească", manifestată prin lipsa poftei de mâncare, slăbire, Încetinirea creșterii și stări de moleșeală, se făceau băi repetate cu fierturi din planta părul ciutei, din pălămidă grasă sau pălămidă seacă, din frunze și coajă de mesteacăn tânăr. Deasemenea se făceau băi cu fierturi din căline și semințe de cânepă sau din pălămidă și limba oii, de iarbă grasă, de sporici (buruiana de boală), de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vrejuri de fasole, stroh de fân, tătneasă, de iarbă mare, de coajă de lemn dulce, de măturică, de mâzgă de mesteacăn (adunată primăvara), din frunze de nuc, de ochiul boului, din rădăcină și frunze de omag, de orbalță, de părul ciutei, de pelin sau peliniță, din planta Poalele Sântemării, de sunătoare, mușețel, rostopască, crenguțe de salcie, din flori de soc, de sovârv, din scoarță de stejar, din frunze și flori de sulfină, de urzică vie, din tulpini de usturoi, de vâzdoage
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și la alte concursuri: „Autori copiii” de la Iași, „George Bacovia” de la Bacău poartă semnăturile: Corina Barbu, Daniela Brașoveanu, Denisa Grădinaru, Liana Neg ru, Daniela Dobre. Paula Berlea, Carmen Iancu, Nicoleta Ciută, Liliana Ciubotaru, Melania Chițiga, Gabriela Boghiu. * 299 Coordonate bârlădene Coordonate bârlădene revistă literară a fost editată la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]