10,290 matches
-
prilejul mineriadei s-au făcut arestări în miez de noapte, a fost devastată Universitatea, iar proaspăt alesul președinte Ion Iliescu n-a găsit altceva mai bun de făcut decât să le mulțumească minerilor pentru "înaltul lor spirit civic". Un spirit civic aplaudat de o parte dintre locuitorii Capitalei, grosolan manipulați de TVR condusă pe atunci de omul de cultură Răzvan Theodorescu ajutat de omul de presă Emanuel Valeriu. Ce efect a avut manifestarea "înaltului spirit civic al minrilor"? În afară de faptul că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
lor spirit civic". Un spirit civic aplaudat de o parte dintre locuitorii Capitalei, grosolan manipulați de TVR condusă pe atunci de omul de cultură Răzvan Theodorescu ajutat de omul de presă Emanuel Valeriu. Ce efect a avut manifestarea "înaltului spirit civic al minrilor"? În afară de faptul că au murit șapte oameni știuți, împușcați pe la spate, că au fost bătuți bestial locuitori ai Capitalei pentru vina de a fi fost sau de a fi părut studenți sau intelectuali, că în societatea românească s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
mărturisit de Miron Cozma era acela de a dărâma guvernul au beneficiat de susținere în parlament din partea unor reprezentanți ai PDSR și ai PRM, partide care au considerat că mișcarea spre București a minerilor are, precumpănitor, substrat sindical. Și spirit civic, ar adăuga Cronicarul. Cităm din Cronica română: "SRI s-a delimitat ieri (12 iunie, n.cr.) de securiștii demascați ca fiind șefi ai filialelor FNI din țară. Serviciul condus de Costin Georgescu va informa Consiliul Suprem de Apărare a Țării în legătură cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
e neîmplinire în viața României de azi sînt răspunzători doar idealiștii săraci și cu mîinile goale, care au visat cu ochii deschiși o Românie a adevărului și a dreptății. Care au experimentat, prima oară după o jumătate de veac, spiritul civic, ținînd discursuri, cîntînd, agitînd chei și aprinzînd lumînări. Prezentînd Piața Universității ca un pandemonium, dl. Răzvan Theodorescu ni se recomandă din nou ca un libertin cinic, care se joacă cu vorbele. Stilul spectacolului d-sale e postideologic, iar beneficiul d-
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
fost deplină, din primele luni ale lui 1990 și nu mai trebuie nimic "restaurat", ci doar prorogat sine die. Iar dacă Decretul nefericit din 1990 a fost abolit în 1997-1998 prin Ordonanța guvernamentală devenită Lege a Cinematografiei, statutul principalei instanțe civice și profesionale, Uniunea Cineaștilor, care ar putea monitoriza organismul public, a rămas neschimbat. Legea în vigoare nu are alt defect decît că e decapitată, în sensul că nu trece dincolo de dispozițiile financiare, iar prin cele administrative perpetuează sistemul artizanal, în
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
localitate totuși modestă într-un strălucitor centru cultural și comercial (Simona Corlan-Ioan - Tombouctou: Orașul-insulă în Africa neagră). Locuirea însăși este o formă a insularității și cercetarea atentă a dispunerii spațiului privat față de cel public spune multe despre organizarea discursului public/ civic într-un oraș, refacerea înfățișării civilizate a orașelor mari din România necesitînd atît refacerea spațiilor private ("spațiul public depinde de existența spațiului în întregime privat în care se întemeiază ființa", p. 161), cît și a piețelor de reuniune a egalilor
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
atât e de iute la semnătură: cu incredibilă iresponsabilitate, actualul președinte a medaliat torționari de la Sighet, a avansat ca generali criminali sadea din armată și miliție și a numit consilieri personali oameni cu un trecut cel puțin murdar. Somațiile Alianței Civice, de a se debarasa de astfel de figuri odioase, s-au lovit de binecunoscuta indolență prezidențială, care-și vede liniștită de "dolce-farniente"-le pe bază de mandat electoral. Mă întreb: cum poate dl. Constantinescu nu doar să reconfirme calitatea de
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
e munca lor și că fac ce vreau cu ea ("L-am hrănit cu biberonul!", se lamenta un frumos ciobănel extracarpatic, aruncând priviri înduioșate spre mielul pe care tocmai îl "executase" cu mișcări experte), cumpărătorii-orășeni deveniseră, parcă, membri ai baroului civic: "De ce nu se contruiește locuri speciale? De ce e ocupate piețele de mafioți? De ce nu se gândește că vine Paștele și n-are unde vinde carnea proaspătă? Am și eu dreptul la un miel, la câte îndur de la ăștia! Să se
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
numitele trufandale, nu la produsele pieței țărănești autohtone, iar "prețurile aberante" au legătură și cu ministerul păstorit de dl Băsescu, căci multe se trag de la costul Transporturilor. * Scandalul așteptat de mai multe cotidiane la întîlnirea dintre Emil Constantinescu și Alianța Civică nu a avut loc. Alianța îl va sprijini pe actualul președinte și partidele din CDR. Pentru ROMÂNIA LIBERĂ această întîlnire a fost Cea mai interesantă și mai elegantă dezbatere politică a acestui deceniu, dar cum directorul acestui ziar face parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
avut loc. Alianța îl va sprijini pe actualul președinte și partidele din CDR. Pentru ROMÂNIA LIBERĂ această întîlnire a fost Cea mai interesantă și mai elegantă dezbatere politică a acestui deceniu, dar cum directorul acestui ziar face parte din Alianța Civică să zicem că titlul a fost îndulcit. Pentru ADEVĂRUL, această întîlnire a fost o Ciocnire dură Blandiana-Constantinescu, încheiată cu pupături. Același ziar îi ia un interviu lui Valerian Stan cel care, cităm, "acuză lideri ai actualei puteri că au beneficiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
acuză lideri ai actualei puteri că au beneficiat de credite neperformante". Același Valerian Stan a acuzat-o de curînd pe Zoe Petre că l-ar fi persecutat oral, pe vremea lui Ceaușescu. Deloc întîmplător dl Stan a demisionat din Alianța Civică, cu prilejul acestui congres. Demisia lui a fost considerată de CURIERUL NAȚIONAL faptul menționabil pe prima pagină, și nu sprijinul Alianței pentru actualul președinte și pentru partidele din CDR. Nici Cotidianul nu precizează esențialul în titlu, ci spune Emil Constantinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
abnegația - a sa și a lui Romulus Rusan - se găsește acum Memorialul Sighet ("loc de rugăciune/ și de închinăciune" - precum legenda Meșterului Manole...). Ana Blandiana aducea, în plus, la cunoștința noastră, o serie de documente pe care publicațiile Fundației Academia Civică (editor: Romulus Rusan) le-au oferit, de-a lungul anilor (din 1944!) istoriei României - și de care, vai nouă!, prea puțini români, istorici, mai ales - le-au subliniat însemnătatea. "Memorie scurtă" - se spune. În plus, o dureroasă indiferență pentru ceea ce
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
amintește ultima lor convorbire: niciodată Babu nu s-a dezis de comunism și de crimele comuniste, "necesare purificării sociale". Era doar scârbit de întinarea idealurilor roșii de către Ceaușescu & comp. Parcă mi-e cunoscut acest tip de biografie și de atitudine "civică"! Ne întrebăm de ce nu se publică vestitul Jurnal confiscat cu atîta tam-tam de securitate. Cine știe ce surprize ascunde?! Iar dacă a fost distrus, lucrurile devin și mai limpezi. Securiștii știau bine de ce au făcut-o. Babu le cunoștea sistemul, căci fusese
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
nimic mai puțin nimicitoare, venind dinăuntru, ca expresie a însăși structurii democratice a unei societăți încrezătoare în om și rațiune. Atentatele din 11 septembrie au avut, printre altele, scopul de a-i convinge pe americani că sistemul lor de libertăți civice este nu numai costisitor, ci și ineficient, în timp ce un regim de sistematică suspiciune față de fiecare este sigur, costă relativ puțin și dă roade peste așteptări. În statele cu regim totalitar nu se petrec atentate și acte teroriste: două în Germania
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
în legătură cu "martiriul" Aradului-oraș. Dacă numeri între locuitorii acestei urbe istorice și curvele ce patrulează pe traseu mai ceva decât soldații la fruntarii, imaginea "martiriului" e completă și apetisantă din cale-afară! Oricum, între această imagine și aceea a minerilor ca activiști civici, propagată cu nerușinare de "Flacăra" lui Păunescu, prefer sifilisul "traseistelor" vorbitoare de turco-kurdă. Cu ajutorul unui doctor bun, de sifilis scapi! De ceilalți, nu!
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
al liberalismului, în 1908 putea articula despre opera lui Caragiale, următoarea deconcertantă apreciere: "În cincizeci de ani nu va mai rămîne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale; amintirea republicii din Ploești sau a gărzii civice se vor fi risipit de mult". Iar patru ani mai tîrziu, în 1912, într-un amplu studiu despre opera dramatică a lui Caragiale publicat în Convorbiri literare și reluat, puțintel revăzut, în volumul al III-lea din Critice, din 1915
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
și-l exploatează pe om, înapoi în țărișoară? Ce altceva poate să facă decît să submineze prosperul stat comunist, să pună mîna pe secrete prețioase și să le vîndă Occidentului? Atunci, protagonistul nostru, cap de familie și persoană cu responsabilități civice încearcă să descopere misterul. Toate elucubrațiile sale, dublate de o imaginație contaminată de o frică viscerală, îl metamorfozează într-un veritabil detectiv patriot. Înrobirea prin acest simulacru de conștiință, practicată în masă este fenomenul clasic. Dușmanul poporului - omul, un capitol
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
o paranteză asupra definitiv deviatei sintagme "a-și da părerea", care, din sens contributiv - ne dăm părerea obștei, o dăruim, să-i fie de bine - ceea ce înseamnă că avem încredere în părere, socotind-o demnă de luat în seamă, insomniile civice având rost - dar și în obște, care poate judeca utilitatea părerii, ei bine, din sens contributiv a ajuns să fie folosită chiar și de intelectuali în sens dubitativ: dăm "cu" părerea, șase-șase, poartă-n casă, hazardul să trăiască, iar dacă
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
Pledoaria autorilor este pentru managementul cultural, relaxarea instituțională, și recuperarea memoriei ("memory is interested in continuity, in how identity is preserved over time", Daniela Koleva) care să creeze, dacă nu o identitate regională, cel puțin o creștere a importanței laturii civice în fața celei naționaliste. Universitatea "Babeș-Bolyai", Centrul de cercetare a imaginarului; Fundația Culturală Echinox și Asociația Română de Literatură Comparată - Caietele Echinox, Postcolonialism & Postcomunism, volumul 1, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 264p., preț 60.000 lei Scurtă istorie Identificări, de data aceasta
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
în noiembrie 1976 la vîrsta înaintată de 81 de ani. Și-a scris, în 1945, niște Memorii, pe care le-a publicat. Cum tot avea vreme și era liber a mai scris Amintiri, care astăzi sînt publicate de Fundația Academia Civică (editor dl Romulus Rusan) și, deși scrise idilic bătrînește, lipsite de flacăra intelectualității autentice, amintirile tîrzii ale lui Ilie Lazăr se citesc cu real interes. Născut în 1895 în Giuleștii Maramureșului, Ilie Lazăr are aproape biografia standard a intelectualului ardelean
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Ilie Lazăr, s-a apelat la echipa condusă de comunistul Bodnăraș. Amintirile lui Ilie Lazăr trebuie citite, chiar cu acele inevitabile scăpări de condei ale bătrînului bărbat politic. Ilie Lazăr, Amintiri. Editor Romulus Rusan. Prefață de Dan Radosev. Fundația Academia Civică. Biblioteca Sighet, 2000.
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Z. Ornea De cîțiva ani buni Fundația Academia Civică publică o prețioasă și utilă "Biblioteca Sighet". Exprim încă regretul de a nu fi comentat, pînă acum, nici una din acele utile volume. Mai ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi propun
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
îndoiesc, repet, că o personalitate cu putere decisivă în administrație l-a citit și analizat. Și, practic, chiar dacă l-ar fi citit, ce putea întreprinde SUA față de România în 1949, la începuturile războiului rece care a durat decenii întregi? Academia Civică a făcut însă un extraordinar serviciu publicîndu-l în întregime (inclusiv cu doctele anexe). Thomas S. Blonton, Ce știa președintele Truman despre România. Un raport al serviciilor secrete americane (1949). În românește de Ioana Ieronim, în colaborare cu Raluca Schian, Raluca
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
publicîndu-l în întregime (inclusiv cu doctele anexe). Thomas S. Blonton, Ce știa președintele Truman despre România. Un raport al serviciilor secrete americane (1949). În românește de Ioana Ieronim, în colaborare cu Raluca Schian, Raluca Ionescu și Andrei Popovici. Fundația Academia Civica, 2000.
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
sociale - prin scrierea unui roman lipsă la dosar - și aceea de trădare de patrie - pentru un schimb de opinii cu doi gazetari britanici ocazional cunoscuți - Dinu Pillat a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică, zece ani de degradare civică, confiscarea averii și plata sumei de o mie de lei, cheltuieli de judecată, din care ne exprimăm speranța că măcar un pol a revenit judecătorului, Adrian Dimitriu. Cum am spus, încă din timpul anchetei, după o ședință de tortură devenită
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]