586 matches
-
colțul din Nord, zoaie și resturi de mâncare; gardul fiind rupt, porcii și câinii răscolesc acest gunoi infectând aerul; Latrina de la acest internat, așa primitiv cum este construită, debordează regulat materii în stradă”. Atestarea documentară a acestor „abateri” de la normele civilizate de igienă și de conduită civică este mult prea vastă pentru a fi cuprinsă în cadrul acestui subcapitol. Cel puțin la nivelul anilor ’20, orașul lăsa impresia unui spațiu invadat de mizerie. Uneori, cazuistica abordată de aceste documente proiectează situații absolut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a afirma prestigiul național. Republicanii din Guvern, în sfîrșit, ferryștii și gambettiștii, dezvoltară ideea unei misiuni civilizatoare, în linia dreaptă a difuzării "luminilor" în Europa prin intermediul revoluției franceze. "Rasele superioare", spunea Ferry la 28 iulie 1885, "au datoria de a civiliza rasele inferioare" (document, p.333). Astfel se constituie curînd în Franța un "partid colonial". Eugène Etienne, deputat de Oran, purtător de cuvînt al coloniștilor din Algeria, apropiat al oportuniștilor, se orientează către acest partid împreună cu universitari, oameni de afaceri, ofițeri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pasionați de mijloacele de convingere decît ilustrul nostru Brazza, cine poate spune că la un moment dat populațiile nu vor ataca instituțiile noastre? Ce veți face atunci? Veți face ceea ce fac toate popoarele civilizate și nu veți fi mai puțin civilizați pentru aceasta; veți rezista prin forță și veți fi constrînși să impuneți pentru siguranța voastră, protectoratul acestor populații rebele. Domnilor, trebuie să vorbim mai tare și mai sincer! Trebuie să spunem deschis că într-adevăr rasele superioare au un drept
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că într-adevăr rasele superioare au un drept în raport cu rasele inferioare... (Rumori în mai multe bănci în extrema stîngă. Diverse intervenții). Repet că există pentru rasele superioare un drept, pentru că există o datorie pentru ele. Ele au datoria de a civiliza rasele inferioare... (Semne de aprobare pe aceleași bănci din stînga, noi întreruperi în extrema stîngă și în dreapta). Adevărata întrebare, domnilor, întrebarea pe care trebuie să o punem și s-o punem în termeni clari, este aceasta: oare reculegerea care se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sînteți, firește, niște rechini, dar, dacă vă stăpîniți cum se cuvine rechinul din voi vă puteți preface în niște îngeri, căci îngerii nu-s altceva decît niște rechini bine ținuți în frîu. Și acu’, fraților, încercați măcar o dată să fiți civilizați, ospătîndu-vă din carnea ăstei balene. Nu smulgeți bucățica din gura vecinului! Un rechin sau altul, nu-i oare totuna pentru balena de colo? Și apoi, pe Dumnezeul meu, nici unul dintre voi n-are dreptul la balena asta! Ea e a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se pierduse pe pământul Daciei. Dacă ar fi fost ca românii să ia de la început crearea civilizației, le-ar fi trebuit, spre a ajunge unde sunt astăzi, tot atâta vreme cât i-a trebuit omenirii, de la egipteni până azi, spre a se civiliza, căci civilizația de azi își are începutul mai înainte de cel dintâi rege egiptean. Civilizația este o acumulare, și dacă ea s-ar fi pierdut și în Apus, astăzi am fi fost mult mai puțin civilizați decât egiptenii în perioada tebană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice același lucru 2. O femeie, Elena Negri, se știe că a avut un rol însemnat în lupta dată pentru a atrage atenția clasei boierești asupra literaturii populare culeasă de Alecsandri. Pe când bărbații purtau ișlice și vorbeau grecește, femeile se civilizase, vorbeau franțuzește, cântau din clavir și... flirtau cu bonjuriștii. Așadar, femeile s-au civilizat întîi, și cum procesul de civilizare nu se face, la începuturile lui, fără oarecare ridicol, între ele s-or fi găsind mai multe "prețioase" și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
rol însemnat în lupta dată pentru a atrage atenția clasei boierești asupra literaturii populare culeasă de Alecsandri. Pe când bărbații purtau ișlice și vorbeau grecește, femeile se civilizase, vorbeau franțuzește, cântau din clavir și... flirtau cu bonjuriștii. Așadar, femeile s-au civilizat întîi, și cum procesul de civilizare nu se face, la începuturile lui, fără oarecare ridicol, între ele s-or fi găsind mai multe "prețioase" și de aceea autorii vremii, poate fără să-și dea seamă, au întrupat atât de des
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a "Convorbirilor") și pe care "Contemporanul" l-a îndeplinit cu sfințenie: " Scopul nostru e a face cunoscut publicului român cum privește știința contemporană lumea. Vroim să aducem în țara noastră discuții asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus..." Scopul nostru mai e de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales contra cărților de școală, căci dacă aceste vor fi rele, atunci nu putem aștepta nimic nici de la generația nouă... Cursurile profesorilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
crearea de școli și bănci populare 2 . În deosebire de criticii "Junimii", el recunoaște că țara a progresat și exagerând, desigur, constată că fondul corespunde formelor, ceea ce-l face să fie un admirator al Franței, care, zice el, ne-a civilizat 3 . Și fiindcă acei care au adus acele forme, acea civilizație, sunt liberalii, el le aduce laude și face parte dintre ei. Și, dîndu-și seamă de rolul burgheziei muntene în redeșteptarea națională și în introducerea formelor noi, Odobescu are cuvinte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Maiorescu! Dar Zița, cu limba ei împestrițată de franțuzisme, care vorbește cu dispreț despre "mitocanul de Țîrcădău", bărbatul ei! Nu vedeți în ea pe Gahița Rozmarinovici ori pe Coana Chirița a lui Alecsandri, pe femeia care a apucat să se "civilizeze" mai înainte de bărbați?! Vorbind de teatrul lui Alecsandri, am arătat cum femeile au fost mai primitoare de cultură străină decât bărbații. Și spuneam de pe atunci că "civilizația" pătrunzând cu vremea tot mai jos, în păturile sociale, Caragiale nu mai dă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu cultura, o expresie a spiritualității. Dar, În timp ce Loos nu mai crede posibilă această legătură În lumea modernă și refuză ornamentul ca fiind o expresie a lipsei de civilizație, o manifestare barbară, Wright afirmă: „Nu vom fi În nicio măsură civilizați până În momentul În care vom ști ce Înseamnă ornamentul și Îl vom folosi cu moderație și În mod semnificativ.― (Wright 1909: 105, tr.n.) Așadar, Wright găsește problema În modul de folosire a ornamentului, nu În ornament În sine. Deși
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
misiunea" civilizării omenirii trebuie să aparțină unei elite spirituale. Chiar dacă elita aceasta este gândită în termeni mai degrabă conservatori (exclusiviști), partidul de tip leninist poate fi considerat la rândul său o elită, de data aceasta inclusivistă, având misiunea de a civiliza lumea prin revoluție. Romanticii nu sunt neapărat, așa cum s-ar putea crede, religioși, idealiști sau sentimentali în accepțiunile curente pe care le dăm acestor termeni. Pentru ei, "în sfera religiozității", "întregul, nedivizatul" devine "un concept-cheie". "Credința într-o lume de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
experimentat și de către maghiari sau germani: limitarea extremă a emigrării, fapt care s-a soldat cu proteste internaționale de anvergură. Considerabil redusă de către genocidul din timpul Holocaustului, cea mai profundă catastrofă morală a secolului XX și a omenirii așa-zis civilizate în general, populația evreiască din România își va vedea posibilitățile de emigrare, începând cu 1948, drastic limitate; era nevoie acum de mână de lucru pentru "construirea socialismului", iar plecare a sute de mii de evrei putea antrena, se temea elita
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rasism) ? i na? ionalism; �ntre �sol� ? i necuprinsul largului m? rîi. Diferen? ele acestea au constituit unul dintre deznod? mintele majore ale celui de al doilea r? zboi mondial. Aceste concepte s�nt la fel de incompatibile că ? i barbarismul fă?? de civiliza? ie, ca ? i a? a?numitele mores ale Urwald? lui teuton fă?? de Declară? ia noastr? a Drepturilor Omului. O discipol? a lui De Gaulle, doamna Germaine Tillon, spunea: �Francez este cel care vrea s? devin? francez�. Iar Iorga spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mor? îi. �n leg? tur? cu antisemitismul din Europa central? r? s?ritean? (?i din Rom�nia) ar vrea s? declare c? este de acord cu opiniile lui Hugh Seton? Watson: �Antisemitismul este deci o boal? deosebit de periculoas? , incompatibil? cu pacea ? i civiliza? ia, din trei motive. El transform? �n victime un mare num? r de nevinova? i. Dac? printre ei se afl? ? i unii care sufer? fiind vinova? i, ei sufer? din cauza rasei c? reia �i apar? în ? i nu din cauza vinei lor. Antisemitismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
german, numai Ungaria (cu �cultură ei subgermanic? �, a? a cum i? ar spune Iorga) la adoptat. Remarc�nd acest fenomen la Viena sf�r? ițului de veac, cu �nflorirea ei cultural? datorat? �n mare parte evreilor asimilă? i, Carl Schorske scria: �Dac? civiliza? ia reprezint? o for?? democratic? de? inut? de c�? iva cu consim?? m�ntul celor mul? i, atunci este rezonabil s? presupunem c? sarcina celor pu? ini este s? instituie un tampon contra unor asemenea emo? îi ? i energii îra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ra? ionamentelor din Occident, evreie? ți sau nu. �n Occident �ns? ele nu puteau fi identificate dup? religie. Mommsen spunea c? antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorit? faptului c? excesele comise sub nazism au dus la cea mai mare dec? dere a civiliza? iei de pe planetă noastr? , este greu s? trat? m ideea aceasta cu deta? are. Evreii s�nt foarte sensibili. La urma urmei, experien? ele tr? ițe de ei �n secolul al XX-lea nu erau de natur? s? le �nt? reasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
suferit de? a lungul istoriei. ?i unii ? i al? îi au devenit virtuozi ai supravie? uirii na? ionale ? i etnice. Această constituia o adev? raț? problem? atunci, ceea ce i? a �nfuriat pe na? ionali? ții romantici. Dup? Holocaust, mul? i oameni civiliza? i au devenit precau? i �n manifestarea atitudinilor lor antievreie? ți, �n? eleg�nd la ce nemiauzite excese poate duce �ncurajarea unor asemenea atitudini. Dup? tot ceea ce a ap? rut �n Rom�nia pe parcursul perioadei de care ne ocup? m este total lipsit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui V.�Belinski, care erau mult mai mult dec�ț reviste literare. Junimi? ții voiau că literatura s? fie separat? de politic?; s? r? m�n? art? pentru art? , de preferat f? r? nici un con? inut social. Accentu�nd asupra diferen? ei dintre civiliza? ie ? i cultur? , Rom�nia r? m�nea, dup? p? rerea lui R? dulescu? Motru, o caricatur? gigantic? a Occidentului, o situa? ie �n care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o �pseudocultur? �60. Iorga (că ? i Eminescu) a fost puternic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ideile acestea de ordine ierarhic? ? i na? iune s�nt apropiate de conceptele Bisericii ortodoxe. Pentru el, acest proces de formare a na? iunii este o for?? a naturii ? i este, prin urmare, imutabil ? i indestructibil. Dup? p? rerea lui Iorga, civiliza? ia se men? ine prin libertatea acordat? acestui proces organic s? dea na? tere unui suflet ? i unei mentalit?? i na? ionale, deoarece aceste spirite na? ionale diferite constituie baza armoniei internă? ionale. Din moment ce na? iunea se bizuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iasc? sau o po? i nimici, dar nu o po? i transforma �ntr? o alt? fiin?? organic?. Prin urmare, ea are un singur ? el: s??? i �ndeplineasc? rolul �n cadrul civiliza? iei universale. Na? iunea trebuie s? fie ea �ns?? i. Civiliza? ia universal? este cea care guverneaz? omenirea ? i are grij? de fericirea oric? rei na? iuni, un ? el realizat optim �n cadrul structurii ei. Solul na? ional este inseparabil de na? iune, el este �ns?? i r? d?cină din care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avea presim? iri vagi, dar speră ? i �ntr? un nou �nceput. Nimeni, cu at�ț mai pu? în Iorga, nu putea ? ți ce avea s? se �nt�mple peste pu? în timp; nimeni nu putea s? prevăd? c? magnificul edificiu al Civiliza? iei Occidentale avea un punct slab �n care va lovi cu un glonte Gavrilo Prin? ip. NOTE �A? TEPT�ND S? SE �MPLINEASC? SCRIPTURILE�1 Dac? p? trund �n ad�ncul sufletului ancestral rom�nesc, g? sesc acolo porunca instinctului na? ional ? i v
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care se manifestă pe o scar? tot mai larg? , p�n? c�nd societ?? îi umane i? au fost provocate r? ni care nu se vor ? terge nici peste o șut? de ani ? i care s? ar putea eventual dovedi fatale civiliza? iei actuale�3. Prima reac? ie a �omului secolului al XIX-lea� Iorga a fost naiv?: �ntruc�ț actul de la Sarajevo este condamnabil, vor trebui f? cute cercet? ri, iar �restul va fi dus p�n? la cap? ț de dispută dintre ziarele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
demn de Attila Hunul. Distrugerea Catedralei de la Reims ? i folosirea �Bertei cea Gras? � reprezentau pentru Iorga o �ncarnare a spiritului lui Nietzsche, a �fiarei blonde�26. Iorga consideră tehnologia german? drept o �civiliza? ie care dezonoreaz? ? i distruge �ns?? i civiliza? ia�. Asista �ngrozit la na? terea omului secolului al XX-lea, pe care �l numea o �nou? specie�. �n conversa? ia avut? cu comandantul german, generalul von Bissing, cardinalul Mercier de Louvain �i amintea acestuia c? risc? judecată istoriei. Bissing a r? spuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]