2,002 matches
-
dar în contra voinței părinților ori nașilor n-are voie să-i impună numele. Preotul trebuie să se îngrijească ca copiilor la botez să nu li se dea nume păgâne, nume inventate, nume nepotrivite”... Referitor la căsătoria și recăsătorirea preoților foaia clericală independentă Viitorul scrie: „Dumnezeu a legiuit: nui bine să fie bărbat singur pe pământ. Ce-i pomul fără poame ; ce-i traiul fără viață: aceea-i bărbatul fără muiere. Preotul e bărbat; oare poate să fie voia lui Dumnezeu: ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nicicând mâinile lor după femei străine?” Dacă da, atunci se potrivesc minunat la dânșii cuvintele Mântuitorului: „Fățarnicilor!, strecurați țânțarul și înghițiți cămila.” (nr.16/28 august, 1908, pagina 12). Despre faptul dacă preotul trebuie sau nu să facă politică, foaia clericală din 22 februarie 1912 dezaproba „politica militantă, acel soi de politică ce distruge fără îndurare, împiedică orice activitate cinstită, ce seamănă neghina urii personale și a dezbinării între frați”, dar, „din faptul că preotul și învățătorul trebuie să evite mocirla
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Găină a fost întemeietorul și totodată colaboratorul cel mai sârguincios și mai valoros al jurnalului nostru” se aprecia în Viitorul nr.23/14 XII 1908, pagina 175. Pe obeliscul din granit negru al acestuia, se propunea inscripția: „Întemeietorului foaiei clericale Viitorul Dr. Vasile Găină, protopresviter și profesor de teologie. Preoțimea ortodoxă română din Bucovina.” Redacția și administrația în Cernăuți, Piața Principală nr.3. Se realiza la Societatea tipografică bucovineană din Cernăuți. Nu purtau semnătura decât articolele venite din public. * Faptele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1786), întâia unire a Bucovinei cu Galiția (1788), revoluția cea mare a francezilor (1789), proclamarea Bucovinei de țară autonomă (1790), a doua unire a Bucovinei cu Galiția (1807), înființarea gimnaziului superior în Cernăuți (1809), înființarea Institutului teologic și a Seminarului clerical în Cernăuți (1826), răscoala românilor din Ardeal în contra ungurilor sub Avram Iancu (1848), desrădicarea boerescului sub împăratul Ferdinand I (1848), suirea pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poporului, predici pentru duminica de după Rusalii, pentru proorocul Ilie, de ziua Nașterii Maicii Domnului, cronici despre sfințirea Bisericii noi din Baniza pe Ceremuș etc. Următoarele pagini, aproape 700 în 1883, au referire la Catacombele romane, la mersul culturii teologice și clericale în Bucovina, cuvântări în diferite împrejurări (tăierea împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos, duminica vameșului și a fariseului, la înmormântarea unor personalități, la Înălțarea Domnului, cuvântări ale unor preoți profesori în biserica seminarială a Mitropoliei Cernăuți, cum a fost cea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la o activitate de popularizare, de edificare și de propagandă religioasă practică” - spunea redacția. Se pare că după 1922 Credința își întrerupe activitatea și revine la 20 februarie 1927 în al doilea an de muncă. * Facultatea de teologie și seminarul clerical din Cernăuți. Credința, revistă de cultură religioasă și națională pe înțelesul tuturora, apare de două ori pe lună, la 20 februarie 1927, cu numărul 1, fiind în al doilea an de activitate. Redacția: profesor N. Cotos, Cernăuți, Palatul Mitropolitan; administrația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gruyter, Berlin-New York, 2001, pp. 194-209. Vezi și critica „iranismului” lui Widengren la Gilles Quispel, „The Birth of the Child. Some Gnostic and Jewish Aspects”, Eranos Jahrbücher 40 (1973). 5. Tor Andræ (1885-1946): istoric al religiilor și membru al structurilor clericale suedeze. S-a născut la Linköping, unde, în 1936, va fi ales episcop. A studiat teologia, dar și limbile orientale, în special ebraica și araba. Puternic influențat de Nathan Söderblom, Tor Andræ a aprofundat cunoașterea spațiului spiritual islamic. Între 1923
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
al discordiei Între cele două instituții și, În loc să ajute unificarea religioasă a Românilor pe bază de bună Înțelegere și corectitudine materială, D-Sa a procedat, voit sau nevoit, Încă o dată ca un „bun și vechi tovarăș”, creând zâzanie În lumea clericală, creștinească. Sigur, a făcut-o și ca un isteț politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
practică a mitsvoth-urilor, respectarea unor reguli fără obligația de a crede, solidaritatea în momente de pericol, o vechime fără egal. Printre seducțiile islamului: simplitatea doctrinală și convertirea fulgerătoare (n-ai de pronunțat decât o frază), poligamia (pentru bărbați), absența monopolului clerical, libera concurență a școlilor, ignorarea noțiunii de păcat originar, confortul consultațiilor juridice, imaginea atrăgătoare despre paradis (hurii sau efebi). Mai familiare ne sunt, în Europa, agrementele creștine: un Dumnezeu căruia îi poți spune "Tu", senzualitatea imaginilor, deschiderea spre feminitate, o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
buna inspirație să nu se amestece în intimitatea sufletelor îndepărtate, degenerează mai lesne decât surorile ei gemene într-un fel de autism mai mult sau mai putin asumat. Și atunci, cine va fi mai de temut, misionarul sau grănicerul? Egocentrismul clerical al formulei "nu există mântuire în afara Bisericii", sau egoul național al ritosului "pământul acesta e al meu și al nimănui altcuiva"? E imposibil de dat un răspuns în absolut unei astfel de dileme, fără a ține cont și de circumstanțe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
teatru și huiduiți acasă. Actorii care jucau asemenea role (roluri?) erau dezolați dacă treceau două săptămâni fără să li se spargă geamurile. Voltaire a combătut legendele, cu esența credințelor religioase și a lovit mai mult în formele cultului și netoleranța clericală. *1 Pe cetitor nu-l interesează atât școlile literare și discuțiile estetice, cât scriitorii buni, care creează realul din elementele disparate ale vieții, fiecare în felul său. Scriitorii mediocri lucrează la fel după rețete și șabloane. Dacă Socrate ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puțin bunî ce-mi marchează relațiile mele cu semenii. O altă lecție ce am aprofundat-o: suferința te face mai umil, mai conciliant, mai aproape de ceea ce ești de fapt. Este ușor să apari mereu în reverendă, sau cu cămașa clericală, într-o anumită ținută oficială, inclusiv cea liturgică, îmbrăcăminte sau veșminte ce te plasează mintal dar și relațional, concret pe o anumită treaptă superioară, într-o anumită zonă sacră, intangibilă, unde pari persoana „perfectă”, cu un statut social, public bine
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
orașului Huși (magh. Hussvarosnak), unde au întemeiat așezarea cu numele de Huși, concomitent cu cei care s-au așezat în satul Răducăneni (fostul județ Fălciu). Odată stabiliți în noua patrie, husiții aveau nevoie de propria biserică și de propria clasă clericală. Ei au apelat în acest scop la mai multe biserici din Orient și din unele țări ortodoxe. În Sinodul de la Praga (1450), husiții au hotărât să intre în legătură cu Biserica Răsăriteană (Ortodoxă). Până în anul 1470, când au reușit să-și organizeze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să-și ia dinainte pașaportul, pentru că peste 10 ani nu va mai fi nici un preot pentru a le administra Sfintele Taine!” Prodhon e mort de un secol, preoții sunt și azi! Combes zicea în 1904: „Vreau să sfârșesc cu reacția clericală... dați-mi trei luni, nimic mai mult”! Cele trei luni au trecut, Combes a trecut... Biserica este și azi! Căci Cristos a zis: „Și porțile iadului nu o vor birui”. Și nu au biruit-o! Să lăsăm trecutul și să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Transilvaniei s-a opus răspândirii falsei legende privind infanticidul practicat de evrei. Nu este vorba numai de acțiunea autorităților laice (trebuie amintit aici că, În Imperiu, evreii au căpătat emancipa rea politică din 1867), ci și de cea a autorităților clericale. În 1792, de exemplu, la câteva luni după procesul evreilor din Pir (Satu Mare) - care, datorită presei din Viena și Budapesta, a avut un puternic ecou În Întregul Imperiu -, Guberniul Transilvaniei a cerut episcopilor tuturor confesiunilor creștine să propovăduiască enoriașilor, prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
linia unui semantism cuprins în sfera reli- gioasă, la care putem adăuga pe terțul Protopopescu care intervine mai târziu în discuție. Preotul și diaconul, ădar și protopopulă cuvintele de la care are loc derivarea cu sufix, fac parte din marea familie clericală ortodoxă. Ca jocul să fie complet, cei doi sunt prieteni, colegi de breaslă și rude prin alianță, Mache este logodit cu sora doamnei Diaconescu, doamna Cecilia Pavugadi. Numele doamnei sugerează cheia muzicală a unei sinonimii onomastice generatoare de confuzie. Iar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sfințirile și vizitele pastorale și canonice pe care le-a întreprins mitropolitul în ultimul an al vieții și activității sale. Astfel, la 30 ianuarie 1934, s-a sărbătorit cu mare cuviință hramul bisericii seminariale, în cadrul Liturghiei, opt studenți primind demnitatea clericală de citeți. La predica de după Liturghie, mitropolitul a vorbit despre vrednicia Sfinților trei Ierarhi, îndemnând pe studenții teologi „să urmeze învățăturilor pline de jertfă, umilință și credință ce se resfiră din viața acelor îndrumători ai creștinătății”. În același an, pe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Iar Giovanni Calabria a fost admis la cursul de teologie. Odată cu aceste studii de pregătire inițiate pentru slujirea sacerdotală, seminariștii trec la o despărțire radicală de viața lumească, arătând aceasta și în exterior prin reverendă (haina lungă preoțească). Ceremonia înveșmântării clericale se desfășoară, în mod normal, în parohia proprie și e prezidată de paroh. Don Scapini a cerut să o poată prezida el și a ales locul și data cea mai potrivită: 10 august, sărbătoarea patronală de hram a bisericii San
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
poate spovedi și să primească sfânta Împărtășanie. „Nu sunt decât o reverendă neagră a unui cleric sărman“, i-am spus, „și, din păcate, sub aceasta, nu există nimic, dar chiar nimic“. Ea, cu mâna tremurând, mi-a prins marginea hainei clericale și a sărutat-o, recomandându-mi să am grijă de cei doi copii ai ei, care curând aveau să rămână fără mamă». Don Giovanni comenta: «Prin acel gest am înțeles venerația lumii simple față de haina preoțească, iar eu care în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să frecventeze seminarul ca extern neputând suporta regulile rigide pentru cei interni. De atunci a început să frecventeze asiduu și parohia și s-a înscris în asociațiile catolice. Obținând diploma de liceu, a început studiile teologice și a îmbrăcat haina clericală, cu indiferența celor din familia sa. Și, în final, a ajuns la preoție». Alte informații le scoatem din Memorie, aparținând aceluiași Desenzani, acum păstrate în Arhiva Generală a Congregației Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe. În al treilea an de teologie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de Vicenza, la 31 decembrie 1888. După ce a frecventat clasele primare la San Gregorio și primul și al doilea an de gimnaziu la Cologna Veneta (Verona), a intrat în seminarul din Vicenza, la 1 noiembrie 1905. În 1906, îmbracă haina clericală. Avea 17 ani. În 1908 își începe studiile teologice. În 1910, la sfatul superiorilor săi, obține diploma de învățător de școli elementare, la Școala Normală «A. Manzoni» din Verona. La 28 iulie 1912, e preot. Participă la concursul pentru o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Adami și schema juridică a carmelitului desculț, părintele Clemente dei Santi Faustino e Giovita. Rezultatul este un compromis, între legea canonică și carisma Operei: exprimă finalitatea Operei în formă corectă, însă, în ceea ce privește raporturile dintre frații laici și preoți, prevalează caracterul clerical. Nu se mai face nici o aluzie la paritatea juridică dintre frați și preoți. Pe de altă parte, pentru acea vreme, era maximul care se putea obține. Odată terminată activitatea, s-au făcut și câteva copii dactilografiate. Una a fost prezentată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu responsabilii majori ai Operei: don Calabria, don Pedrollo, don Adami și don Bussinello. Reafirmă energic că, în dieceza sa, nu va aproba niciodată o Congregație «mixtă». De aceea, «dacă vreți aprobarea diecezană, va trebui să o acceptați drept Congregație clericală». Prin urmare, toate acele articole care îngăduie fraților o anumită responsabilitate de conducere în Congregație trebuie să fie suprimate. Don Calabria se albește la față. I se face rău. Adunarea este suspendată. În ziua următoare, pe 29 februarie, don Pedrollo
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Prin urmare, pe 4 martie 1932, în casa studenților din Nazareth, episcopul citește Decretul de aprobare a Constituțiilor și primește profesiunea trienală a 13 preoți. Prin autoritatea sa, îl numește pe don Calabria ca prim Superior General al noii Congregații clericale și alege constituenții Consiliului General (don Luigi Pedrollo, don Luigi Adami, don Albano Bussinello, don Augusto Cogo, don Giovanni Franchini). Pe 19 martie 1932, la San Zeno in Monte, depun voturile trienale alți douăzeci de frați religioși. S-a născut
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
toți membrii săi, fără nici o distincție. Între ei a existat întotdeauna o întrecere între «cine se punea în slujba fraților», sau între «cine să dăruia mai mult». Don Calabria, mai mult decât de a se opri asupra calificărilor de «Congregație clericală» sau de «Congregație laică» a urmărit esența evanghelică: «Cine vrea să fie primul dintre voi să fie cel din urmă, să fie slujitorul tuturor». Și încă: «Unul singur e Tatăl vostru, iar voi toți sunteți frați». Aceasta era ceea ce îl
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]