KorAP: Find »[drukola/base=clică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 >

570 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

Tito-Rankovici. Banda Tito-Rankovici caută să infiltreze în rândurile acestei populații pe agenții ei plătiți. Noi trebue să obținem ca poporul muncitor român și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația muncitoare sârbă din R.P.R., să formeze un zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito (Dej: 1952, 429-430). Pe cale de consecință, propaganda anti-titoistă a fost intensificată la maximum în vestul și sud-vestul țării, în special în localitățile de frontieră. De exemplu, în raionul Oravița fuseseră "confecționate" în 1952

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
lagărului imperialist", a unui nou război mondial (Gheorghiu-Dej: 1952, 404, 406, 408, 412). Pentru comuniștii "ortodocși", deznodământul era dincolo de orice posibilitate de îndoială: Iugoslavia se transformase într-o "țară marshallizată" (Gheorghiu-Dej: 1952, 413). Ca și în precedentul articol supus analizei ("Clica lui Tito dușman de moarte al socialismului"), apare din nou tema falaciozității și a relei credințe cu care PCI ar pretinde că lucrează pentru "construirea socialismului", nefăcând altceva decât să manipuleze populația iugoslavă. Orice revoluționar și orice marxist autentic știe

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în mâinile dușmanilor poporului", PCI "a pierdut dreptul de a se numi partid comunist (subl.m.)". Acesta nu mai reprezenta, în prezenta formă, altceva decât un instrument golit de orice conținut, aflat la dispoziția lui Tito și a veroasei sale "clici". Astfel că "datoria internațională a tuturor partidelor comuniste și muncitorești" era exprimată acum prin combaterea asiduă, peremptorie și prin orice mijloace a titoismului. Pentru a își atinge obiectivul, fiecare partid trebuia să dea dovadă de "vigilență revoluționară", care se traducea

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pună de-a curmezișul Uniunii Sovietice pentru România? Asta o poate crede numai un orb și un senil ca Maniu. Fără a avea intenția să se amestece în treburile interne ale României, Uniunea Sovietică nu va admite ca o nouă clică de felul celei a lui Antonescu, să continue o politică de inconștiență, cum se duce până acum. Uniunea Sovietică, uriașul acesta, se uită la mizerabilii aceștia care, ca niște păduchi, stau și ciupesc, până ne va da tuturor peste cap

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
În cadrul oficial al Congresului, înainte deci de dezvăluirile pe care le va face în noaptea respectivă unei audiențe consternate, selectate în prealabil cu mare grijă, responsabilitatea pentru neajunsurile petrecute în Uniunea Sovietică în ultimele decenii a fost atribuită, încă o dată, "clicii lui Beria" (Werth: 2004, 22). Impactul "discursului secret" asupra auditoriului a fost enorm. Adam Ulam îl consideră de-a dreptul "devastator" (1968, 575). Piotr Pospelov, un veteran stalinist care fusese însărcinat de către prim-secretarul sovietic în anul precedent cu formarea

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
aspect mai puțin cunoscut din biografia politică a fostului premier, și unul care, ca și altele pe care le voi trata în continuare, nu îi face cinste, rezidă în antisemitismul nedisimulat pe care l-a manifestat față de ceea ce va numi "clica Rákosi". Cuprinzând, pe lângă "pupilul favorit al lui Stalin, mai mulți membri proeminenți ai PMM, "Gerő, Farkas, Révai, Kovács, Nográdi", "clica" era responsabilă în ochii lui Nagy de "înrăutățirea relațiilor economice cu țările vecine-prietene" ca Cehoslovacia, Iugoslavia sau România. În ceea ce privește relațiile

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
trata în continuare, nu îi face cinste, rezidă în antisemitismul nedisimulat pe care l-a manifestat față de ceea ce va numi "clica Rákosi". Cuprinzând, pe lângă "pupilul favorit al lui Stalin, mai mulți membri proeminenți ai PMM, "Gerő, Farkas, Révai, Kovács, Nográdi", "clica" era responsabilă în ochii lui Nagy de "înrăutățirea relațiilor economice cu țările vecine-prietene" ca Cehoslovacia, Iugoslavia sau România. În ceea ce privește relațiile cu ultima dintre aceste țări, litigioasa chestiune a Ardealului predomina. În 1947, la conferința de pace de la Paris, în loc să pună

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
conferința de pace de la Paris, în loc să pună problema "în spirit socialist", Rákosi "a împins-o înspre naționalismul burghez", fapt care "a împiedicat fundamental posibilitatea de a o rezolva". Nu numai în relațiile internaționale, ci și în afacerile interne a comis "clica Rákosi" erori și abuzuri care au lezat grav interesele Ungariei, era de părere Nagy. Rolul hotărâtor l-a jucat fără îndoială faptul că erau evrei și, pe deasupra, evrei veniți de la Moscova. Ei au întors spatele maselor, care la rândul lor

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
desconsiderându-i, și-au manifestat ura față de ei, i-au socotit niște agenți străini care nu erau în stare să devină reprezentanții intereselor naționale maghiare și cu atât mai puțin reprezentanți ai sentimentelor naționale maghiare". Încercând să depășească acest obstacol, "Clica evreiască a lui Rákosi a vrut să fie mai naționalistă decât înșiși maghiarii și a adus astfel țării daune extraordinar de mari" (Nagy: 2004, 97-98). Cu siguranță, argumentele lui Nagy conferă, la prima vedere, credit acelei teorii care operează cu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
măsură, de presiunile sovietice în vederea unor schimbări la nivelul conducerii și de cutremurul politic din Ungaria care, avându-și epicentrul în dezvoltarea procesului de destalinizare, a reprezentat cea mai mare provocare cu care "lagărul socialist" se confruntase până în acel moment. "Clica aflată la conducerea Partidului Comunist Român a fost întotdeauna caracterizată de precauție, discreție și o utilizare șireată a armei terorii; probabil că de aceea este singura conducere de Partid care a supraviețuit morții lui Stalin" scria, la câțiva ani după

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Editura de Stat pentru Literatură Politică, pp. 5-84. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Alianța Frățească cu U.R.S.S chezășia dezvoltării spre socialism a țărilor de democrație populară", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 585-591. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), "Clica lui Tito dușman de moarte al socialismului", în Articole și Cuvântări, București, Editura pentru Literatură Politică, pp. 329-336. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1952), " Forțele păcii și socialismului vor învinge" în Articole și Cuvântări, București, Editura Pentru Literatură Politică, pp. 507-514. Gheorghiu-Dej, Gheorghe

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
4-8. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 45, pp. 2-5. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 51, pp. 4-7. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1975), în Lumea, nr. 2, pp. 4-6. "Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american" (1949), în Probleme externe, nr. 9, pp. 11-20. "Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod al agresiunii" (1951), în Probleme externe, nr. 5, pp. 76-81. "România socialistă militantă activă pentru întărirea

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
internațională "România în conștiința lumii"" (1974), în Lumea, nr. 51, pp. 4-7. "Anchetă internațională "România în conștiința lumii"" (1975), în Lumea, nr. 2, pp. 4-6. "Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american" (1949), în Probleme externe, nr. 9, pp. 11-20. "Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod al agresiunii" (1951), în Probleme externe, nr. 5, pp. 76-81. "România socialistă militantă activă pentru întărirea solidarității și colaborării internaționale" (1975), în Lumea, nr. 20, 15 mai, pp. 2-3. Bărbulescu, Petre

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
contemporană?", în Era socialistă, 10 mai, pp. 20-23. Biberi, Ion (1968), "De vorbă cu Lucrețiu Pătrășcanu", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr. 2, pp. 17-19. Calinin, A. (1951), "Clica lui Tito agentură a ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 3, pp. 39-44. Carasev, V. (1952), "Imperialiștii americani, dușmani de moarte ai popoarelor Jugoslaviei", în Probleme externe, nr. 4, pp. 57-62. Cătănuș, Dan (2001), "Criza din Marea Caraibelor și

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
11, pp. 25-34. Ghișa, Alexandru (2006), "50 de ani de la neuitata "toamnă ungară"", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 25-29. Giurescu, Dinu (2004), ""Declarația" din aprilie 1964", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 14-17. Golubovschi, R. (1949), "Clica lui Tito a făcut din Partidul Comunist Iugoslav un aparat polițienesc", în Luptătorul bănățean, 5 septembrie, p. 2. Ignat, Petru (1987), "Permanența spiritului revoluționar. Normă de viață, de gândire, de acțiune", Almanah Pentru Patrie, pp. 15-17. Iordache, Monica (2004), "Ceaușescu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
2. Ignat, Petru (1987), "Permanența spiritului revoluționar. Normă de viață, de gândire, de acțiune", Almanah Pentru Patrie, pp. 15-17. Iordache, Monica (2004), "Ceaușescu raport la al XIV-lea Congres al PCR", Jurnalul național, 17 noiembrie, ediția online. Kirsanov, N. (1950), "Clica titofascistă în slujba spionajului americano-englez", în Probleme externe, nr. 12, pp. 41-42. Lostun, Mihai (2006), ""Contrarevoluția" maghiară: reacția Moscovei și a "partidelor frățești"", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 29-35. Magazin Istoric (1974), nr. 8 (89), august

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
partidelor frățești"", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 29-35. Magazin Istoric (1974), nr. 8 (89), august. Martelli, Roger (2006), "Râsul lui Nasser, lacrimile Budapestei", în Le Monde Diplomatique, nr. 7, an I, pp. 26-27. Medvedev, I. (1952), "Clica fascistă a lui Tito dușman înrăit al păcii", în Probleme externe, nr. 10, pp. 109-111. Medvedev, I. (1950), "Clica lui Tito în slujba ațâțătorilor la un nou război", în Probleme externe, nr. 8, pp. 27-32. Minaiev, V. (1952), "Guvernanții iugoslavi

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Martelli, Roger (2006), "Râsul lui Nasser, lacrimile Budapestei", în Le Monde Diplomatique, nr. 7, an I, pp. 26-27. Medvedev, I. (1952), "Clica fascistă a lui Tito dușman înrăit al păcii", în Probleme externe, nr. 10, pp. 109-111. Medvedev, I. (1950), "Clica lui Tito în slujba ațâțătorilor la un nou război", în Probleme externe, nr. 8, pp. 27-32. Minaiev, V. (1952), "Guvernanții iugoslavi în slujba spionajului imperialiștilor", în Probleme externe, nr. 10, pp. 32-37. Moraru, Constantin (2004), "" Principalul lucru este că noi

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Dufour, Jean-Louis (2002), Crizele Internaționale. De la Beijing (1900) la Kosovo (1999), traducere de Șerban Dragomirescu, București, Editura Corint. Duică, Constantin (ed.) (2007), "Solidaritatea". Revanșa poloneză, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Duică, Ivan Camelia (2004), "Comuniștii români și lupta împotriva "clicii fasciste a lui Tito"", în Arhivele Securității, vol. I, București, Editura Nemira, pp. 455-461. Dumitriu, Petru (1961), "The Hungarian revolution of 1956 an the Roumanians", în The Review, nr. 4, vol. III, pp. 15-25. Dunne, Tim, Kurki, Milja, Smith, Steve

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

t? rile sterile l? sau o singur? alternativ?: o dictatur? radical? (de st�nga) sau una reac? ionar?. Neoliberalismul (a? a cum ? i?a elaborat Manoilescu ideile corporatiste) a ajuns la concluzia să logic?: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializ? rîi; un regim modernizat cu regele juc�nd rolul de dictator. Deoarece poporul nu acceptă de bun? voie sacrificiile industrializ? rîi for? ațe, libert?? ile politice trebuiau desfiin? ațe. Dar democra? ia nu putea fi pus? �n practic? , comunismul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
orga, Credin? a mea, pp. 81, 99, 125 54�R.�W.�Seton-Watson (pe care Iorga �l numea �un prieten�) ? i al? îi din Occident considerau aceste alegeri drept �o prostituare a metodelor electorale�, ad? ug�nd c? Rom�nia se afl? �n m�inile unei clici. Iorga a scos �n eviden?? faptul c? era membru al acestei �clici� ? i i-a cerut lui Seton-Watson s? -i ? tearg? numele de pe lista sponsorilor �Revistei slave�. A fost ? i o disput? �ntre Iorga ? i Funda? ia Carnagie. Funda? ia Carnagie i-

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care Iorga �l numea �un prieten�) ? i al? îi din Occident considerau aceste alegeri drept �o prostituare a metodelor electorale�, ad? ug�nd c? Rom�nia se afl? �n m�inile unei clici. Iorga a scos �n eviden?? faptul c? era membru al acestei �clici� ? i i-a cerut lui Seton-Watson s? -i ? tearg? numele de pe lista sponsorilor �Revistei slave�. A fost ? i o disput? �ntre Iorga ? i Funda? ia Carnagie. Funda? ia Carnagie i-a explicat lui Iorga c? Seton-Watson era liber s? -?i exprime punctul de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599

antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej, Bodnăraș, Groza, Niculi, dar și... dar și... Sadoveanu, Parhon, apoi figurile sinistre și obscure din anturaj (acompaniate de uniformele polkovnicilor sovietici), toată clica asta instalată de armatele de ocupație, în ținută de gală, culoare închisă, pălărie, fular alb etc. imitînd țopește elita antebelică, deja înfundînd pușcăriile, clica "elegantă" în tribune, contrastînd tragi-comic cu rufoșenia pegrei subit aderentă. Cine scosese gloata în stradă, cine

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
și... Sadoveanu, Parhon, apoi figurile sinistre și obscure din anturaj (acompaniate de uniformele polkovnicilor sovietici), toată clica asta instalată de armatele de ocupație, în ținută de gală, culoare închisă, pălărie, fular alb etc. imitînd țopește elita antebelică, deja înfundînd pușcăriile, clica "elegantă" în tribune, contrastînd tragi-comic cu rufoșenia pegrei subit aderentă. Cine scosese gloata în stradă, cine-o "mobilizase"? Cei o mie de membri ai prizărîtului partid comunist? Nici vorbă. Singură venise. De altfel, cu ea se cosntruise socialismul, pe ea

by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]