588 matches
-
Sitarul de pădure ("Scolopax rusticola") este o pasăre migratoare din familia "Scolopacidae". Clocește rar în România. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi, la liziera pădurii. În cuib se află de obicei patru ouă, care sunt clocite trei săptămâni. Puii sunt nidifugi, fiind protejați și hrăniți de femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
provincia chineză Xinjiang. În România dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert, savană din
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
o gropiță în sol căptușită de femelă și ascunsă în ierburi care sunt aplecate de pasăre în boltă deasupra cuibului. Femela depune între lunile mai și august cca. 8 - 15 ouă de culoare gălbuie punctate cu brun pe care le clocește femela singură. Puii eclozează la 18 - 19 zile. Toamna păsările migrează spre sud în Africa de Nord, Africa Centrală și Asia de Sud Vest unde iernează. Unele specii din Scandinavia iernează în regiunile din Europa de Sud.
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
16 specii în Australia și Oceania. Egretele trăiesc de obicei în ținuturile joase din apropierea apelor în regiuni de baltă cu smârcuri sau în savane. În general sunt păsări sedentare, un număr mic de specii fiind păsări migratoare. În general păsările clocesc în colonii, care la unele specii pot să fie uriașe. În delta Nilului numărul de păsări dintr-o colonie cu specii de stârc diferite pot să atingă cifra de 70.800 de perechi . În timpul perioadei de împerechere masculii fac un
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
de stârc diferite pot să atingă cifra de 70.800 de perechi . În timpul perioadei de împerechere masculii fac un adevărat ritual pentru ademenirea femelei, cu gâtul și aripile întinse. Cuiburile sunt construite în arbori sau ascunse în stuf, ouăle fiind clocite de ambii parteneri. Puii nu eclozează toți o dată, și se întâmplă frecvent ca frații mai mari să ia hrana de la cei mai mici, care astfel mor din cauza foametei, sau sunt omorâți cu ciocul de puii mai mari pentru a primi
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
Rana arvalis"). Pe care le pândesc și le mușcă injectând veninul care va paraliza prada. Perioada de reproducere a lor are loc primăvara în aprilie - mai, având loc lupte între masculi. Vipera berus este ovovivipar, cea ce înseamnă că femela clocește ouăle în corp, puii eclozionați părăsind corpul mamei în lunile august - octombrie. Prima năpârlire urmează la scurt timp după naștere, după care șerpii devin activi. Viperele sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani, puii având cca 16
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
al maidanezilor din orașe, dar paznicii de vânătoare sau vânătorii cu state vechi în domeniu aduc dovezi imbatabile referitoare la pagubele și distrugerile făcute de câinii hoinari asupra efectivelor de dropii, fazani, potârnichi, prepelițe și alte specii de păsări care clocesc pe sol. Numărul câinilor hoinari care s-au sălbăticit și s-au adaptat la viața în câmpuri și păduri a ajuns în prezent atât de mare, încât aceștia au ajuns să elimine vulpile din propriile nișe ecologice. 30 de maidanezi
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
reflecte privirea. Cu timpul, monstrul și-a adăugat noi elemente fabuloase: se năștea în zodia câinelui dintr-un ou de cocoș bătrân de șapte sau paisprezece ani, ou perfect rotund și acoperit cu o piele aspră, ascuns în bălegar și clocit 40 de zile de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii, a luat înfățișarea unui cocoș cu coadă de dragon sau a unui șarpe
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
spiriduș, acesta trebuie să îi îndeplinească omului 3 dorințe înainte de a fi eliberat. Tocmai pentru distincția realizată anterior, fiind amintite nume ale unor spirite similare din alte culturi, spiridușul trebuie delimitat ca o prezență specifică mitologiei românești. Astfel, spiridușul este clocit de un om și poate avea un posesor diferit de acela dacă este vândut unei alte persoane. El se naște dintr-un ou părăsit care a fost clocit la subsoară un timp determinat; în funcție de proveniența oului, spiridușul are adeseori aspectul
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
spiridușul trebuie delimitat ca o prezență specifică mitologiei românești. Astfel, spiridușul este clocit de un om și poate avea un posesor diferit de acela dacă este vândut unei alte persoane. El se naște dintr-un ou părăsit care a fost clocit la subsoară un timp determinat; în funcție de proveniența oului, spiridușul are adeseori aspectul unui pui de găină sau a unui șarpe miniatural. ul se păstrează într-o sticlă și poate fi îndepărtat doar dacă este legat într-o basma la îndemâna eventualilor
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
găină sau a unui șarpe miniatural. ul se păstrează într-o sticlă și poate fi îndepărtat doar dacă este legat într-o basma la îndemâna eventualilor hoți. Un spiriduș trebuie să primească mereu de lucru; cu pricepere, cel care l-a clocit sau proprietarul poate să obțină bani sau obiecte cu ajutorul său. O plată în bani sau un dar înmânat de spiriduș unei persoane străine se întoarce întotdeauna la posesorul spiridușului. Deși prezența spiridușului este benefică în cele mai multe cazuri, există situații izolate
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
un drac încarnat sau înfățișat printr-o vietate -de multe ori sub forma unui pui- care locuiește într-o gospodărie, aducând stăpânului acesteia noroc. Spiridușii se nasc din ouă :de obicei, un ou părăsit care trebuie ținut la subțioară și clocit acolo timp de 40 de zile. Odată ce iese, acel pui constă de fapt într-un spiriduș, care va trebui ținut într-o oală roșie, nouă, cu coji de ceapă. Apoi acesta va îndeplini toate doleanțele stăpânului său, iar la moartea
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
curățau penele, băteau din aripi ș.a. Orice încercare a îngrijitorilor de a introduce o femelă și a despărți cuplul de masculi a fost zadarnică. Ba mai mult îngrijitorii le-au oferit un ou fertilizat pe care cei doi l-au clocit cu mare grijă. Puiul rezultat a fost foarte bine îngrijit de cei doi. Iar acesta nu este un caz singular, în rândul pinguinilor comportamentul homosexual fiind larg răspândit. Cercetătorii afirmă că în cazul multor specii de păsări, doi masculi formează
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
în cazul multor specii de păsări, doi masculi formează perechi pe viață. Lebedele negre Aproximativ 25% dintre cuplurile de lebede negre sunt homosexuale. Masculii fură ouăle altor femele sau chiar se împerechează cu o femelă după care o gonesc și clocesc, respectiv cresc, singuri puii. Puii acestor cupluri au șanse mai mari de supraviețuire întrucât doi masculi reușesc să îi apere mai bine și să acopere o porțiune mai mare de teritoriu, fapt ce presupune implicit mai multă hrană. Comportament asemănător
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
doi masculi de vultur grifon de la grădina zoologică din Ierusalim, s-au angajat în intense relații sexuale și au ajuns să își construiască chiar și un cuib. Îngrijitorii le-au pus un ou artificial pe care cei doi l-au clocit timp de 45 de zile. Apoi în cuib le-a fost pus un pui de vultur, care a fost crescut de masculi împreună. După câțiva ani, unul dintre masculi a apărut interesat de o femelă adusă în țarc. Celălalt mascul
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
pot fi întâlnite în ambele emisfere, mai ales în regiunea tropicelor situată între ecuator și paralela de 23°. Cel mai mult timp păsările îl petrec în aer, fiind frecvent la distanțe de mai multe sute de kilometri, depărtare de coastă. Clocesc pe insule izolate, sau maluri stâncoase, înalte. Păsările se hrănesc cu pești, frecvent pești zburători, pe care-i vânează de la ca. 25 de m. înălțime, prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
stâncoase, înalte. Păsările se hrănesc cu pești, frecvent pești zburători, pe care-i vânează de la ca. 25 de m. înălțime, prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii părinți, cuiburile sunt în colonii mici, pe insulele din zonele calde, cuibul fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
Păsările sunt păsări migratoare tipice, care trăiesc răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile arctice. Familia cuprinde 8 genuri cu 45 de specii. In România trăiește Chira mică (Sterna albifrons) este cea mai mică specie a ordinului. Ea clocește pe litoral și în Delta Dunării, iernează în Africa Centrală pe țărmul Oceanului Indian. le sunt mai mici ca pescărușii, ele având mărimea corporală între 24 - 40 cm. Sunt păsări suple și spre deosebire de pescăruși au aripile mai înguste și coadă bifurcată
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
scurte sau lipsesc, iar înotătoarele ventrale lipsesc. Orificiul branhial redus la o gaură mică, situată la marginea superioară a operculului. La majoritatea speciilor, masculul are o pungă ventrală, numită cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un timp în punga incubatoare. Familia singnatide este împărțită în 2 subfamilii: "Syngnathinae" (ace de mare sau singnații) și "Hippocampinae" (căluți de mare sau hipocampii). Cele mai multe specii sunt marine, răspândite de-a lungul țărmurilor mărilor calde
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
direct în crăpăturile din bolovani. Condorii se reproduc o dată la doi ani, în februarie-martie. Femela depune unul sau două ouă albe-albăstrii cu greutatea de cca. 280 g și cu lungimea de 75-100 mm. Perioada de incubație numără 54-58 zile și clocesc ambii părinți. Dacă oul dispare, femela depune rapid altul în loc. Această deprindere este folosită de ornitologii ce se ocupă de salvarea speciei, care „fură” de fiecare dată oul din cuib punându-l în incubator, crescând astfel rata de reproducere a
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
obicei toată viața. Chiar dacă nu-și petrec împreună tot timpul anului, în fiecare an se întâlnesc din nou la cuib. Femelele depun singurul ou într-o „cameră” de clocit aflată la capătul unui tunel de doi metri, acesta va fi clocit de ambii parteneri, cu rândul. Când puiul iese din ou, părinții își împart și responsabilitățile de procurare a hranei. O parte din pui cad pradă pescărușilor. Puiul de papagal de mare părăsește cuibul noaptea, se dă jos de pe stâncă sau
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]
-
încearcă să înoate cât mai departe de pescăruși, înainte de răsăritul soarelui. După ce și-a părăsit locuința, trebuie să învețe să zboare și să-și procure hrana. În anul următor tânăra pasăre revine în colonie, deși abia după 4-5 luni va cloci pentru prima oară.
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]
-
Pinguinul regal ("Aptenodytes patagonicus") este al doilea ca mărime dintre speciile de pinguini din lume. Clocește în colonii uriașe pe insulele din jurul Antarcticii, unde apele din apropierea țărmului sunt bogate în pești și sepii. Pinguinul regal își petrece majoritatea vieții în mare. Vizitează insulele din jurul Antarcticii doar în perioada de reproducere. Având corpul hidrodinamic, înoată mai repede
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
pinguinii trăiesc la nord de regiunile acoperite cu ghețuri permanente unde își găsesc tot anul hrană. Pinguinii alunecă cu grație în apa rece ca gheața. Îndemănarea subacvatică se contrazice puternic cu mișcările neîndemâmatice de la nivelul solului. Această specie de pinguin clocește în colonii mari, în regiunile de coastă din aria sa de răspândire. Aici vara cresc puține plante, iar iarna peisajul este acoperit de un strat continuu de zăpadă. Pinguinul regal carnivor este un vânător îndemânatic, ce prinde pești cu ciocul
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]