735 matches
-
1973, 8; Constantin M. Popa, „Un loc printre voi”, R, 1977, 4; Radu Mareș, „Un loc printre voi”, TR, 1977, 17; Popa, Dicț. lit. (1977), 471; Radu Mareș, Dan Rebreanu, TR, 1983, 50; Ioana Bot, Cinci nuvele, TR, 1987, 2; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 51-52; Mircea Popa, „Domnul singur și femeia nimănui”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 3983; Marin Oprea, Scriitorul și publicistul Dan Rebreanu la 70 de ani. Ispite și răzbunări, „Adevărul
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
aprilie; Ion Cristofor, „Limba, stăpâna noastră”, TR, 1999, 25-28; Simona Iancu, „Limba, stăpâna noastră”, TR, 1999, 33-36; Adrian Mihalache, „Poètes roumains contemporains”, CNT, 2000, 6; Aura Christi, „Știința morții”, CNT, 2000, 9; C. Stănescu, „Panorama criticii literare”, ALA, 2000, 510; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 249-250; Dicț. scriit. rom., III, 692-694; Mircea Anghelescu, „Panorama criticii literare”, RL, 2002, 5; Constantin Coroiu, „Feminitatea limbii române”, ALA, 2002, 12 februarie; Daniel Cristea-Enache, „Panorama criticii literare”, ADV, 2002, 3731; Ion Pop
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
34; V. Fanache, Ion Oarcăsu după șaizeci de asedii ale timpului, ST, 1985, 6; Mircea Vaida, Criticul care își cunoaște locul, TR, 1985, 25; Domițian Cesereanu, Ion Oarcăsu, ST, 1995, 6; Aurel Rău, Un om al cărților, ST, 2000, 2-3; Clujeni ai secolului XX, Cluj-Napoca, 2000, 232; Petraș, Panorama, 458; Dicț. scriit. rom., III, 497-498. V.T.
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un „comitet” condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Teutan 2. Tot
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nedenunțare - 7 ani1. Juberian afirmă că a fost torturat prin martie 1950, după care a fost folosit de Țurcanu pentru diferite însărcinări. Întâi a fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost trimis la camera 1-corecție, unde a trebuit să adune informații de la un alt lot al clujenilor, din care făceau parte Inocențiu Glodeanu, Silviu Suciu, Ioan Săbăciag ori Emil Scridon. După ce informațiile au ajuns la Ion Pop și Gheorghe Caziuc, clujenii au fost torturați în cameră. Au urmat și alte camere: la camera 3-parter a bătut împreună cu Țurcanu, Zaharia, Păvăloaie și Măgirescu pe Virgil Mitan, Gheorghe Olteanu, Neculai Popa, Ion Huțuleac, Romulus Proistosescu, Aurel Pandurescu. Reîntors la camera 1-corecție, a torturat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aprilie 1949, a fost repartizat împreună cu o parte dintre colegii de lot la camera 3-corecție, restul fiind împrăștiați la camerele 1 și 2 din aceeași secție. După o perioadă a fost introdus în cameră cu Ion Negură, care propovăduia „reeducarea”. Clujenii l-au contrazis pe Negură, care a fost scos din cameră, însă cinci dintre cei care i s-au împotrivit au fost izolați în camera 1-parter, din ordinul administrației, astfel că lotul lor a fost avertizat asupra mișcărilor din penitenciar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un „comitet” de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră. Lotul clujenilor s-a ținut la distanță de ei, însă bătaia s-a pornit pentru că Vereșmorteanu a fredonat un cântec legionar. Una dintre victime a bătut în ușă și i-a raportat gardianului ce se întâmpla, dar Dumitrescu a sărit în ajutorul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
deținut l-a luat la întrebări, Voinea l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trebuie să fie restrânsă la un domeniu precis. O lucrare precum Revoluția română de la 1848 nu are, din start, șansa unei reușite, fiindcă despre acest eveniment s-au scris biblioteci Întregi. Altceva este dacă ne vom intitula studiul Participarea unor clujeni la Revoluția de la 1848, În lumina unor descoperiri recente de arhivă. c) Încadrarea În subiect, adecvarea conținutului la tema aleasă. Foarte multe texte, inclusiv științifice, nu corespund orizontului de așteptare al cititorului, În sensul că nu există o respectare a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
impun câteva precizări. Unii autori semnează doar cu inițiala prenumelui, urmată de numele de familie: D. Caracostea, G. Călinescu, S. Damian, B. Elvin, Z. Ornea. Uneori, urmează și inițiala prenumelui tatălui: P.P. Carp. I.G. Duca, P.P. Negulescu, M.N. Rusu. Mulți clujeni, după exemplul lui D.D. Roșca, au folosit același procedeu: D.D. Drașoveanu, G. Gruiță, G.G. Neamțu, C. Milaș, F. Edelstein ș.a. În acest caz, e vorba despre vocația esenței de care sunt stăpâniți acești autori, de dorința Înlăturării a ceea ce ar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de partid să îndrepte „greșelile ideologice”, pare-se totuși, că motivul pentru care, de câteva luni, Almanahul era în vizorul criticilor din capitală, a fost mult mai terestru. Adică: în numărul 5, Almanahul publică - într-o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai ales a lui Matei Corvin pentru Italia, de schimburile comerciale, în care rolul armenilor, evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia, Ungaria, Transilvania, Banat; genovezii ajung până pe țărmurile Pontului Euxin, în vreme ce sibienii, brașovenii, clujenii își trimit negustorii cu mărfurile lor la Viena, Leipzig, Cracovia, Danzig, Praga. Or, tocmai reciprocitatea acestor relații va facilita circulația ideilor și a artiștilor, creînd acele accesibile „coridoare” culturale europene. Un exemplu strălucit este altarul în stil gotic „internațional” pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
datorează întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși departe de o politică economică de tip capitalist. Situația este asemănătoare în întreaga Europă de Centru și de Sud-Est; abia în anumite regiuni ale Occidentului secolul al XVI-lea scoate la suprafață forme de manifestare ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
bibliografice: Tania Radu, Un critic cu blazon, LAI, 1995, 27; Ioana Pârvulescu, Grădinile suspendate ale literaturii, RL, 1995, 35; Monica Spiridon, Eseul bine temperat, R, 1995, 9-10; Sorin Tomuța, Foiletoane ex cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Teleajen și Emil Serghie, scoate revista „Gândul nostru”, care va apărea până în 1928. În 1923, se transferă la Teatrul Național din Cluj. Dar în stagiunea 1938-1939, mult prea devreme pentru vitalitatea lui artistică, se vede pensionat. Însoțește totuși colectivul Naționalului clujean la Timișoara, în perioada cât instituția ardeleană a fost nevoită a se strămuta acolo. Prin 1943, avea o funcție oarecare la Cenzura militară. După 1944, va activa în cadrul Teatrului Muncitoresc și al Teatrului de Stat din capitala Banatului, primind, în
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
stau pe ghimpi să văd Noaptea furtunoasă montată de Alexandru Dabija) și Târgul de carte Gaudeamus. Din „Zilele G. Călinescu“ de la Onești, colocviile Transilvaniei, Zilele revistelor Familia sau Convorbiri literare, dai în „Zilele Lipatti“, în cutare conferință de la UBB-ul clujean, ori la MNLR, ca să nu mai spun de suculentele proiecte ale Festivalului Internațional de teatru din Sibiul lui 2011. Prin ICR, unde s-a format un excelent public tânăr de film și pictură, aterizează la Galeria ¾ a TNB Salonul euro
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lui Teșu Solomovici, în vreme ce C.T. Popescu abia mi-a întins, fără cuvinte, două degete disprețuitoare - n-au fost decât câteva migdale amărui la un tort, repet, surprinzător de dulce. Spre deosebire de alte dăți, nu m-au mai deranjat insistența psihotică a clujeanului neîmpăcat cu persistența postceaușistă a vocabulei „Napoca“, agresivele abordări pro paranormal și pro-fantasy, incriminările specifice caracudei etern nemulțumite, doamna cu manuscrisul pierdut în chip magic („pesemne este o jertfă cerută de Dumnezeu“, am conchis eu) și nici măcar trompeta ruginită a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
proveniți din lagăre, fapt ce schimbă o anumită optică superficială și cu iz „etnicist” ce-i plasa pe toți activiștii evrei alături de Ana xe "Pauker"Pauker. O lucrare teoretică interesantă de filosofie politică a raportului naționalism-antisemitism - democrație-totalitarism a publicat universitarul clujean Andrei xe "Roth"Roth2. Volumul se ocupă de problema națională În România, insistând asupra a trei minorități - unguri, țigani și evrei -, urmărind problema identității acestora. În legătură cu evreii, de semnalat capitolul „Cine «a adus» comunismul În România”, care Încearcă să răspundă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
neapărat să reântâlnească în București câteva cunoștințe pe care nu le văzuse de ani de zile, dar care acum i se păreau a fi importante pentru că "știau anecdote", anecdote din vremea lui. La casa Mitropoliei, de lângă Schit, se afla un clujean, dl Hossu, pe care l-a rugat să ne însoțească și să ne povestească "viața amoroasă a lui Blaga și Roșca". "Habar nu aveți câte anecdote știe omul ăsta", repeta întruna, în timp ce urca spre casa de lângă Schit, pentru a-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de umanitate! Știți care-i răul ? Că vor căpăta și mai mari atribuții care să le altereze și mai mult fondul uman! Dacă știți cazuri pozitive...aștept ! Fotbaliștii lui Porumboiu au luat papară de la Constățeni dar i-au jumulit pe Clujeni. Azi sper să scoată din cursă pe letoni, iar duminică înfruntare serioasă la Galați! Fotbalul a devenit ,,lung prilej de vorbe și de ipoteze" la vreo 8 posturi TV unde lălăiala e... GSP. Chiar că nu știu unde se va ajunge cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aproape 2000 de grupări de gherilă care au acționat în regiunea capitalei basarabene, sperând, totodată, ca acțiuni similare dinspre Dobrogea, Bulgaria și Transilvania să strângă în clește România. În acel moment, intră în arenă Béla Kun, creatorul Armatei Roșii ungare. Clujeanul Kun fusese prizonier de război într-un lagăr țarist. Acolo, el recrutează mai mult de o treime dintre cei 300 000 de prizonieri, ca voluntari pentru Armata Roșie, care să lupte în războiul civil împotriva albgardiștilor. Lenin și Troțki vor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
schimbării, București, Editura Nemira. Cârțănă, C., 2000. „Mobilitate socială în România. Aspecte cantitative și calitative la nivel național și în profil territorial”, Sociologie Românească, 1, pp. 105-124. Csedő, K., Ercsei, K., Geambașu R., Pásztor, Gy., 2003, „A kolozsvári elsőgenerációs városlakók [Clujeni de prima generație, limba maghiară]”, Erdélyi Társadalom, 2003, 2, Cluj. Dumitru, F. (coord.) (1995). Clasificarea ocupațiilor din România. București: Editura Tehnică. Eyal, G., Szelényi, I., Townsley, E. (2001). Capitalism fără capitalisti. București: Editura Omega. Harcsa I., Kovách I., Szelényi I.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
necesar operei de creație, de făurire a culturii, va trebui să fie o națiune iubitoare de știință” (Bărbat, 1925-1926, p. 40). Cadrul prielnic dezvoltării culturii este viața democratică iar democratizarea culturii este „singura cale spre viitor”; mai mult, credea universitarul clujean, cultura are nevoie de o „organizație democratică”. Manifestările culturale nu se pot dezvolta decât într-un cadru adecvat, „creația implică ideea de organizație, ideea de așezare a forțelor omenești în felul cel mai favorabil activității creatoare” (ibidem, p. 41). Cum
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
idealurilor morale și naționale”, se identifică o „nouă mentalitate” ce orientează valoric „Universitatea modernă”. Cum a evoluat acest așezământ cultural, de la înfăptuirea sa? În primii ani, ai entuziasmului și angajării plenare - am arătat deja -, acțiunile erau numeroase, participau majoritatea universitarilor clujeni la această operă cultural-științifică. În 1930, de exemplu, după șase ani de la înființare, se „coboară tot mai mult în mijlocul populației sătești, împărtășind din belșug și în cele mai îndepărtate cătune sămânța adevăratei culturi” (Neagoe, 1980, II, p. 12). Au fost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]