1,115 matches
-
erezie. Partizanii lui Vasile, fiul lui Ivan al III-lea, îl sfătuiesc să se refugieze la Vologda și Beloozero, Sofia, mama lui Vasile, urmând să-l otrăvească pe Dimitrie, fiul Elenei „Voloșanca” (românca, așa cum îi zicea Ivan). În replică, marele cneaz îl numește pe Dimitrie, mare cneaz al Vladimirului, Moscovei și Novgorodului și-i execută pe complotiști, iar pe vrăjitoarele care trebuia să procure otrava, le-a înecat în râul Moscova. Se pare că domnul nu a fost mulțumit de ajutorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivan al III-lea, îl sfătuiesc să se refugieze la Vologda și Beloozero, Sofia, mama lui Vasile, urmând să-l otrăvească pe Dimitrie, fiul Elenei „Voloșanca” (românca, așa cum îi zicea Ivan). În replică, marele cneaz îl numește pe Dimitrie, mare cneaz al Vladimirului, Moscovei și Novgorodului și-i execută pe complotiști, iar pe vrăjitoarele care trebuia să procure otrava, le-a înecat în râul Moscova. Se pare că domnul nu a fost mulțumit de ajutorul pe care i l-au dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11 iulie s-a semnat la Hârlău tratatul, în redactarea latinească, iar a doua zi, în redactarea rusă. Tratatul s-a realizat „după voința și prin mijlocirea prea luminatului prinț a domnului domn Vladislav”. În tratat sunt menționați și marele cneaz al Litvei și Jigmont, fratele lui Albert. Între amândouă părțile urma să fie liniște și pace veșnică, iar domnul și urmașii săi aveau să fie „în veacurile viitoare slobozi și fără grije și fără nici o primejdie din partea sus numiților” principi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
această alianță, dar Ivan i-a răspuns marelui duce că-l va ajuta pe Ștefan, atunci când acesta i-o va cere. În 1499, Ivan al III-lea reușea să încheie o înțelegere cu Poarta și, ceea ce este mai important, marele cneaz își schimba sentimentele față de fiica lui Ștefan. La 21 martie 1499, Vasile Ivanovici, fiul Sofiei Paleolog, era numit ca mare cneaz de Novgorod și Pskov. În acest an, turcii atacă și reușesc să ocupe cetatea Lepanto (Neupaktos), stăpânirea până atunci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1499, Ivan al III-lea reușea să încheie o înțelegere cu Poarta și, ceea ce este mai important, marele cneaz își schimba sentimentele față de fiica lui Ștefan. La 21 martie 1499, Vasile Ivanovici, fiul Sofiei Paleolog, era numit ca mare cneaz de Novgorod și Pskov. În acest an, turcii atacă și reușesc să ocupe cetatea Lepanto (Neupaktos), stăpânirea până atunci a Veneției. Sunt organizate expediții de jaf, care ajung până în Friuli, în nord-estul Italiei. Teama este mare și Alexandru al VI
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul se hotăra, deocamdată, să nu mai plătească haraci turcilor. Ivan al III-lea, nu numai că nu se gândește la o alianță contra turcilor; dimpotrivă, bizuindu-se pe sprijinul lui Mengli Ghirai, vasalul sultanului și în înțelegere cu unii cneji, care se aflau sub stăpânirea marelui duce Alexandru, atacă Lituania în primăvara anului 1500. Pretextul invocat de Ivan: Alexandru îi obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
contra turcilor; dimpotrivă, bizuindu-se pe sprijinul lui Mengli Ghirai, vasalul sultanului și în înțelegere cu unii cneji, care se aflau sub stăpânirea marelui duce Alexandru, atacă Lituania în primăvara anului 1500. Pretextul invocat de Ivan: Alexandru îi obligă pe cnejii ruși și pe propria sa soție să treacă la ortodoxie. Scrisoarea lui Ivan, care ar fi trebuit să constituie declarația de război, ajungea la Vilna după ce rușii ocupaseră mai multe cnezate. Lituanii, fiind învinși în iulie 1500, cnezatele respective au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
omnes partes mundi). În anul 1502 se încheie drama trăită de fiica lui Ștefan cel Mare la Moscova. Domnița Elena și fiul său Dimitrie cad în dizgrația lui Ivan al III-lea. Acesta îi ia lui Dimitrie demnitatea de mare cneaz al Moscovei și Vladimirului (14 aprilie 1502) și o dă lui Vasile, stabilindu-le un domiciliu forțat Elenei și lui Dimitrie. Încă din vara anului 1502, domnul știa care era soarta fiicei sale. Ștefan ceruse informații hanului Mengli Ghirai, aliatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-le un domiciliu forțat Elenei și lui Dimitrie. Încă din vara anului 1502, domnul știa care era soarta fiicei sale. Ștefan ceruse informații hanului Mengli Ghirai, aliatul lui Ivan, după cum reiese dintr-o scrisoare a lui Alexei Zabolțki, reprezentantul marelui cneaz la curtea hanului, din 15 septembrie 1502. Hanul i-a spus lui Zabolțki: „Mi-a scris voievodul Ștefan: Răspunde-mi dacă mai trăiesc fiica și nepotul meu”. Ștefan îi cerea hanului să-i spună dacă fiica și nepotul său au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan îi cerea hanului să-i spună dacă fiica și nepotul său au căzut în dizgrația lui Ivan. Drept represalii, Ștefan i-a oprit pe solii lui Ivan, care se întorceau din Italia. Domnul avea să explice gestul său: „Marele cneaz Ivan a prins pe fiul fiicei mele și i-a luat domnia cnejiei; și acum eu nu voi da drumul acestor oameni ai marelui cneaz”. Ivan avea să-și explice și el gestul: „pe nepotul său, domnitorul nostru l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solii lui Ivan, care se întorceau din Italia. Domnul avea să explice gestul său: „Marele cneaz Ivan a prins pe fiul fiicei mele și i-a luat domnia cnejiei; și acum eu nu voi da drumul acestor oameni ai marelui cneaz”. Ivan avea să-și explice și el gestul: „pe nepotul său, domnitorul nostru l-a miluit cu marea cnezie, dar el și mama lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui, marea cneaghină Elena, au greșit în fața domnitorului, nu s-a purtat cum se cuvine; și domnitorul nostru, pentru această purtare a lor, a luat nepotului său marea cnezie și a miluit cu toate cnezatele pe fiul său, pe marele cneaz Vasili”. O justificare la îndemâna oricui și care nu avea cum să fie verificată. Până la urmă, data la care s-a întâlnit comisia mixtă pentru stabilirea hotarului dintre Moldova și Muntenia, a fost fixată la 29 septembrie 1502, de ziua Sfântului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prezinte pe Ivan ca pe „noul împărat al Constantinopolului”, iar Moscova ca pe „a treia Roma”. În virtutea acestor „drepturi”, Ivan s-a considerat împărat (țar) fără să ia în seamă faptul că principii occidentali îi recunoșteau doar titlul de mare cneaz al Moscovei. Conflictul lituano-rus s-a încheiat cu un armistițiu pe șase ani, începând din 25 martie 1503. Armistițiul era semnat la 2 aprilie 1503. Rusia cucerea un vast teritoriu stăpânit, până atunci de lituanieni și de poloni, reprezentând o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudal Moldova. Această acțiune s-a numit întemeiere, întemeiere care s-ar fi făcut în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și centralizare” politică. Odată cu discuțiile despre fărâmițarea și centralizarea statului feudal, întemeierea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jos de moară”. Dar cea mai spectaculoasă danie o face Alexandru cel Bun la 28 decembrie 1428, când întărește fiilor lui Oană vornicul, Lazor, Stanciul și Costea, loc de trei sate, la Minco, la Lacul lor și unde a fost cneaz Stan. Peste un an, la 3 iunie 1429, Alexandru cel Bun le întărea fiilor lui Oană vornicul toate satele lor, dar și cele trei locuri de sat amintite mai înainte. În decurs de numai un an, la locul numit “la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea fiilor lui Oană vornicul toate satele lor, dar și cele trei locuri de sat amintite mai înainte. În decurs de numai un an, la locul numit “la Lacul lor” apare satul Ibăneasa, iar la Minco și unde a fost cneaz Stan, apar satele Vorniceni și Glodeni. Tot cu această ocazie, Alexandru cel Bun le mai dăruia fiilor lui Oană vornicul un hotar pe o parte a Prutului, unde să întemeieze zece sate și un alt hotar pe cealaltă parte a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pârtea, la obârșia Salonețului și seliștea lui Dianiș. La 28 decembrie 1428, domnul întărea fiilor lui Oană vornicul seliștea lui Dobrin, la Humor, împreună cu mânăstirea de acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niște frați și nepoți satul Negoești, pe Pârâul Negru. Tot acum domnul cumpără jumătate din satul Gostilești, pe Pârâul Negru de la fii lui Gostilă, nepoții lui Puiu Ploscarul. Domnul mai cumpără două sate pe Moldova, anume Poiana, unde au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii, în Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dragoș, unde este moara, pe care le-a răscumpărat de la Bețea, și Bolcești și jumătate din Mărișești. Se poate presupune că satele aflate în Câmpul lui Dragoș au format cândva o uniune de sate obștești, aflate sub conducerea unui cneaz. Prin analogie cu ceea ce era în Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bețea, și Bolcești și jumătate din Mărișești. Se poate presupune că satele aflate în Câmpul lui Dragoș au format cândva o uniune de sate obștești, aflate sub conducerea unui cneaz. Prin analogie cu ceea ce era în Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Io, Alexandru Voevodu autokrator pasis Moldovlahias kai Parathalasias, soția domnului fiind autokratorisa pasis Moldovlahias. Prima mireasă a adus-o Ștefan în 1463 de la Kiev. Este vorba de Evdochia, căreia i se spune în cronici “sora lui Semen împăratul” (Simeon Olelcovici, cneazul Kievului). Evdochia a murit în 1467, iar Ștefan s-a căsătorit peste cinci ani, în 1472, chiar cu un an înainte să înceapă conflictul cu Imperiul Otoman. Prin această căsătorie Ștefan cel Mare avea posibilitatea să se considere ca moștenitor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Șeremetev, fiul lui B. P. Șeremetev, ca brigadier; 15.000 de ostași, sub comanda generalului baron Karl Edward von Rönne. Deci, rămâneau 64.800, care apoi s-au redus la 37.515 oameni. Feldmareșal și președinte al Colegiului de război, cneazul Anikita Ivanovici Repnin (1668-1726) comanda o divizie alcătuită din opt regimente de infanterie, fiecare având 1.400 de oameni; în total: 11.200 de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de generalii Ludwig Nicholas Allard, Weide și Ensberg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecut Nistrul. La 5 iunie, armata rusă din care făcea parte și un contigent de răzeși basarabeni, totdeauna gata de luptă (orheieni, soroceni, lăpușneni), sosise la Țuțora, pe Prut. A doua zi, B. P. Șeremetev, însoțit de generalii V. V. Dolgoruki, cneazul Volkonski și alți ofițeri s-au întâlnit cu Dimitrie Cantemir pe malul stâng al Prutului. Din suita domnului moldovea făceau parte hatmanul Ion Neculce, marele paharnic Constantin, fiul lui Iordachi Ruset, marele vornic, șase ofițeri și opt slujitori domnești. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trăiau la țară în cătune organizate pe baze tradiționale pre-otomane. Diferențele locale vor fi prezentate ulterior, dar putem face unele generalizări. Satele erau în general conduse de oficiali cunoscuți sub mai multe nume, în funcție de limba vorbită în zona respectivă: arhoni, cnezi, ciorbagii, koca-bași sau hodza-bași. Unii dintre ei erau aleși pe baza obiceiului locului de populația de sex masculin a satului, de obicei din rîndul bărbaților mai prosperi sau mai viteji; alții obțineau postul pur și simplu pentru că făceau parte dintr-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]