1,602 matches
-
boltă luna ardea plină, Cum nu e alta mai frumoasă, I-am auzit dinspre lumină- „Măi, Nicule-ai vinit acasă?” Da, am venit, chemat de cine Nici nu mai știu de-atâta treabă, În jur doar zumzet de albine Și coasa fulgerând prin iarbă. Pe văi fuioare lungi de ceață Și-un tulnic lăcrima în zare Când m-am trezit spre dimineață Cu fruntea arsă de sudoare... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Pastel... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PASTEL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434088111.html [Corola-blog/BlogPost/348579_a_349908]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MEREU Autor: Tanea Roman Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Văd norii negri, c-aleargă spre mine, Dorind să reverse amarul din vine. Respir un aer greu cu o coasă, Din marea iubire,un dor mă apasă. Departe tu ești, dar nu amintire Nu văd motiv de poticnire, Deși un ocean e între Tu și EU, A ta voi rămîne, iubire, mereu! Referință Bibliografică: Mereu / Tanea Roman : Confluențe Literare, ISSN
MEREU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/tanea_roman_1465954587.html [Corola-blog/BlogPost/369134_a_370463]
-
meu bătrân cătun Un sfânt lăcaș, tradiții pure, Ce-și plimbă colbul de pe drum Sub vânt și foșnet de pădure. De grai, de port și strachina de lut De lingura de lemn stăpână, Tânjesc la moștenirea ce-am avut La coasa grea ce o țineam în mână. Mă sting încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
Iedul cu doi zuzi cumpărat, De tată acasă luat. Un ied mic, numai un ieduț, Jucăuș, vesel, drăguț. Dumnezeu ce-a făcut lumea, Făcu și acum minunea: A ucis Îngerul Morții, Chiar lui îi veniră sorții, Lui, ce trecuse prin coasă, Oameni mulți și, nemiloasa, Moartea le venise-n față Și le luase scurtă viața. Unul, casap ce-njunghiase Și vite multe tăiase, Una fu cea însetata, Care bau apă toată, Ce stinsese focul care, Mistui un ciomag mare, Care pe
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491870006.html [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
prin gheață, Sub raza soarelui, tăcută, se înalță, Își scutură semințele-n țărână, Apoi se-apleacă-n rugăciune peste tină... E poate iarba verde din câmpie În care se ascunde cântând o ciocârlie, În care dragostea înmugurește, Și care se apleacă atunci când coasa o cosește... E poate bradul falnic de pe coastă, Care rămâne verde și-atunci când iarna-i aspră, Care aduce-n casă atâta bucurie, Și -n jurul lui se-adună copii cu veselie... Ce este omul? E- un înger ce trăiește pentru
CE ESTE OMUL? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1473947492.html [Corola-blog/BlogPost/375207_a_376536]
-
să-i șoptească la ureche, poate chiar între pupice: „Măi fetițo, ce ai descris acum nu sunt decât două grade de libertate și un prieten, vântul!” Biata fetiță. Se simțea atât de bine strânsă în brațe vânjoase care pot purta coasa. Și pupicele? Nici nu mai știe de au fost două sau nouă. Și nici la câte a răspuns!. Tot șoptit la ureche, după un pupic mai acătării dat cu foc, Anica i-a zis: „Lămurește-mă!”, scurt, fără timiditatea jucată
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Referință Bibliografică: Zbucium / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1486242541.html [Corola-blog/BlogPost/385211_a_386540]
-
Cred că așa își menține postul, că după bârfe nu ar avea nici liceul terminat. Discuția lor a fost curmată de Viorel, care a trecut „ca din întâmplare” pe la ele. Mergea spre sola de lucernă să vadă dacă bagă pentru coasa a doua. O sărută în fugă pe Ramona ca și când nu o mai văzuse de cine știe cât timp și se adresă Săndicăi: - Felicitări, Săndica, pentru noua ta titulatură de inginer! - Mulțumesc. Doar pentru ea am pierdut cinci ani de studiu prin facultate
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403619749.html [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
trece prin mine”. Firul călăuzitor al scriiturii de față este unul profund creștin, un creștinism străluminat de puterea credinței de a schimba fața / aparența lucrurilor: „Suferința atârnă în mine ca un tablou”. Moartea nu mai este un schelet hâd cu coasa în spate, ci, într-o inedită reiterare a motivului eros-thanatos, este o femeie rezemată de spatele nopții, cu capotul dantelat cu fluturi. Fluturele apare cu obstinență printre versuri, devine vehicol al sufletului, simbol al inefabilității noului chip pe care ființa
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437490154.html [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
Adâncă rugă de lumină cântu-I Și de durerea dorului mă mântui Când floarea de cais între fecioare Sub verde voal în vălul verde moare. Nespusă rugă-n rugăciuni închinu-I Și de durerea morții mult mă chinui Cănd iarba-n lama coasei se mlădie Și-n verde bocet sufletu-mi sfâșie. Crez Vine Timpul, va să vină... Spulbere, sfarme, răstoarne, Surpe bezna sub lumină, Rupă lanțul prins în carne, Ardă frigul dușmănia, Degere focul răimea, Ura, sfada, blasfemia, Hula și nimicnicimea! Doarmă
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
de bogată, câte taine nu le înțeleg! Nici n-am vrut să le dezleg vreodată... Tot mai des și mai ales prin vis, mă poartă pașii Dorului spre-Acasă, mă-ntorc, precum Adam în paradis și iarba mea e gata pentru coasă... Nu-i vremea, câte vremuri nu mi-au fost? Și poate nici nu le-am băgat în seamă, nici nu-mi cunosc tăcerea pe de rost și cât mai am de mers până la vamă! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Nu-i
NU-I VREMEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1459921575.html [Corola-blog/BlogPost/381601_a_382930]
-
cu Noaptea strigoilor, o noapte de spaimă, cînd ordinea se deteriorează, cînd spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie la răscruci de drumuri cu strigoii vii. Legenda spune că aceștia fură din gospodăriile oamenilor limbile de la meliță, coasele, furcile, pe care le folosesc în luptă, pînă la cîntatul cocoșilor, cînd dimensiunea și spațiul pămîntean se purifică, spiritele morților se întorc în mormînt, iar sufletele strigoilor se reîntorc în trupurile și în paturile părăsite fără să știe. După noaptea
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
înființat în 1994 de către Andrei Tamazlâcaru, care se desfășoară la Chișinău. Au fost laureați la toate edițiile. Au un repertoriu bogat de dansuri și cântece culese de la vatră. Printre dansurile cu care au evoluat în acest festival pot fi amintite: Coasa, Rața, Șaierul, Sârbele de la Pașcani. Interpretează și cântece sociale, de recruție, de joc, populare, pascale. Un loc aparte îl ocupă folclorul copiilor. Prin bunăvoința doamnei Ecaterina Ursu vom reproduce câteva cântece de dragoste și din folclorul copiilor. Dragă mi-I
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
în trei grupe, fiecare având câte 32 de persoane de vârste cuprinse între 7-12 ani, 12-14 ani, 14-18 ani. Cei peste 18 ani merg la seniori. Au în repertoriu dansuri din zona de centru a Moldovei: “Bătrâneasca de la Vărzărești”, “Șaerul”, “Coasa”, dansuri din Moldova de Sud, dansuri bulgărești, deoarece în localitate trăiesc bulgari, dansuri țăgănești specifice țiganilor din Basarabia. Ansamblul are o orchestră bogată, profesionistă, soliști de toate vârstele și interpretează cântece din toate zonele. Pe scena de la Bucov, Mihaela Stratan
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani. Este format din soliști și dansatori. În repertoriu au sârbe, bătute moldovenești autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuți - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuți”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguță verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
mai 2017 Toate Articolele Autorului Suprema așteptare Cu mine-am plecat în singurătatea mea aleasă Și-n mine îi port calzi, pereții vechi care m-apasă, Și vrăjmașa tăcere care-și vântură oasele, Ori tigva rânjind tacit, ce își zornăie coasele Sub pașii mei zac înzăpezite iluziile, Îmbătrânesc în brațul ostenit perfuziile. Să-i iert, mă așteaptă toți sorții ce mă abuzară, La geam așteaptă moartea inutil ereditară. Dar insomniile m-așteaptă cu o noimă nouă, Destinul cosmic mă-mparte anticipat
SUPREMA AȘTEPTARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_platon_1496109142.html [Corola-blog/BlogPost/368443_a_369772]
-
înaintând timid... În zborul lui eu umbra -mi insinuez abil Printre quasari , comete în mersul lor debil Și urc pe scara albă la casa cu porunci Unde mă prinzi și-n mine cu-njurături arunci Ce cauți după mine cu coasa în spinare? Înjurătura ta mă-neacă și mă doare E gândul meu...pe el nu îl poți amăgi Și nici de coasa ta , el nu poate muri... Așa că du-te-acasă , un cuib de ai și tu Iar gândul meu îl lasă
MEDITAŢIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Meditatie_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/355338_a_356667]
-
la casa cu porunci Unde mă prinzi și-n mine cu-njurături arunci Ce cauți după mine cu coasa în spinare? Înjurătura ta mă-neacă și mă doare E gândul meu...pe el nu îl poți amăgi Și nici de coasa ta , el nu poate muri... Așa că du-te-acasă , un cuib de ai și tu Iar gândul meu îl lasă....și umbra-ți spune ''nu'' Eu am ieșit din lume gândul să-mi odihnesc Pe-un val de mare-albastră cum este și
MEDITAŢIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Meditatie_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/355338_a_356667]
-
schimba nimic. Țărâna străbună îl purtă zilnic pe un drum al robilor - al robilor liberi, căci n-o trădase ca alții. Zi de zi, sufletu-i aspira colb - codrul și imașul semănau dor. Palmele lui povesteau totul. Șlefuite de toporișca coasei plăteau tribut păringului. Plăcerea i se strecura greoi prin fața ochilor, datoria și truda dădeau năvală, impingându-l de la spate. Arșiță vieții îl încerca zilnic. Era un chin acru, plin de taină, ispășit în praf și sudoare. Nici prin gând nu-i
Calea lactee by http://balabanesti.net/2011/05/14/calea-lactee/ [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
spre locuri necunoscute, crezând că punctul terminus este Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_doina_bogdan_wurm.html [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o buburuză pe mâna femeii - răscruce de drum o libelulă clatină firul ierbii - nicio umbră ploaie de vară - vârful bărcii despică curcubeul nori negri-n apus
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_doina_bogdan_wurm.html [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VOI BIEȚI ACTORI Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului analfabeții au plecat la coasă ca să cosească fânul necosit, când soarele s-a așezat la masă în sângeriul nostru răstignit, și au cosit cu diavolii împreună în pielea goală, câmpurile de maci, apoi, au îmbrăcat haină de lună și-n parlament sunt marii vârcolaci, voi
VOI BIEŢI ACTORI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1475996267.html [Corola-blog/BlogPost/369103_a_370432]
-
lună și-n parlament sunt marii vârcolaci, voi mari actori, o bieți actori, ce v-ați uitat și rolul în valiză, și când să luați cuvântul ca simpli muritori v-ați afundat de tot cu țara în criză, analfabeți la coasă, voi parlamentari cu patru clase scrise pe o hârtie, în loc să fiți ai țării plugari voi sunteți pe pământ, dizenterie. Referință Bibliografică: voi bieți actori / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016. Drepturi de
VOI BIEŢI ACTORI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1475996267.html [Corola-blog/BlogPost/369103_a_370432]
-
la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău și de cei de-acasă; Te aștepți să vin, să mă vezi, în Culme,/ Cu fete la grâu, sau trăgând la coasă?/ Chinurile ce Domnul mi le-a suferit...,/ Te gândești la mine, și mă vezi la fel;/ Sfânta leturghie... demult s-a sfârșit,/ Tu stai ca-n altar și te rogi la El:/ „Pentru ce, slăvite!... Mamele îndură?/ Cum Fecioara sfântă
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
vreo vină; nu vă insultă, nu vă ceartă, nici nu se preumblă în jurul meu fără rost. Devotată santinelă, de-a pururi în post, dimineața, de trupul meu se agață și foșnește sfioasă ca-n iarba prea-'naltă o lamă de coasă. Doar spre amiază, ca un fantomatic abur rătăcit în oglindă, tremură de câteva ori și dispare în neșlefuite bucăți de lumină. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; prieten de soi, mă-'nsoțește tăcută, numărându-mi pașii în gând
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/elena_glodean_1408423645.html [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]