3,186 matches
-
plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Dunării, unde mulțimea așteaptă minuni noui și unde glasul ciobanului Petrache Lupu îndeamnă atât de blând: pocăiți-vă! “; cu subtitlul „Sfântul e un om simpatic“ - „L-am privit pe Petrache Lupu de aproape. E încălțat în opinci, poartă o cămașă cusută cu floricele, un brâu negru și o pălărie neagră[...] E puțin cam «tare de urechi» și gângăvește. Dar avea o putere magică: e deajuns un semn cu mâna de acolo de sus și toată lumea îngenunche. „Am fost la Maglavit. Ne-
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
și petale, Un fel de flori pe iazul de oglinzi Ce doar cu inima să le cuprinzi; Aș bea culori din oraga de lumini Din soarele sălbatec ca un rege Prin care trec ciclopii de mătase, Când ziua primăvara iia-și coase Și când amurgurile-ar înverzi, Aș vrea să fac tăcerea ca să zbiere, Ca un fior și-o spaimă-n rugăciune, Ca o vioară care înnebunește Cântând o simfonie-mpărătește, Cu ceruri în lacrimi de rouă Cu stele făclii și luna cea
POEME DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384881_a_386210]
-
dorința -i întrupa. Dar vai mie, biată mama, Nu-și lua fetița-n seama Căci născând în truda grea Pe pruncuța, ea murea. Citește mai mult Povestea fetei naiveîn palatul de cleștarO regina coșea iarLa fereastră- ntredeschisăDe o nea firavă-atinsă.Cosea albă o maramăGândul nu-l lua în seamă.Neatentă se-nțepaSânge-n boabe picura;Pe zăpadă albă, moaleSe scurgeau trei rotocoaleși regina se gândeaLa un vis ce și-l dorea:Să-i alunece-n făpturăDe la stea, o rază pură,Să nască
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
aici, Să rămân aș vrea, pitici, Să vă matur, să vă spăl, Să îmi pun pe chip un val, Soarele să nu mă vadă Mama moartă să mă creadă. Și-a rămas fetița-n casă Să le spele, să le coasă Să le facă papanași Cozonaci la copilași Iară ei, cât zi de vară, O porneau spre mină iară Să adune nestemate Crescând suflete curate. Dar împărăteasa rea Lua oglindă , o-ntreba, Și răspunsul i-a venit Uimitor, senin, cinstit: -Tu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptura De la stea, o rază pură, Să nască o copilita Citește mai mult În palatul de cleștarO regina coșea iarLa fereastră- ntredeschisăDe o nea firavă-atinsă.Cosea albă o maramăGândul nu-l lua în seamă.Neatentă se-nțepaSânge-n boabe picura;Pe zăpadă albă, moaleSe scurgeau trei rotocoaleși regina se gândeaLa un vis ce și-l dorea:Să-i alunece-n făpturăDe la stea, o rază pură,Să nască
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Dacă plânge s-o alin să-i promit c-am să mai vin . Fă-mă floare de sulfina măndra-n brațe să mă țină Să mă miroasă mereu și să-i spun că sunt tot eu... Fă-mă ac cu care coase și fir negru de matase Pănză-nălbită de în să-i stau în poala puțin . Cingătoare strănsă-n brâu poalele să i le tiu , Ie-nflorată și dragă ori pe buze să-i fiu fraga... Fă-mă lacrima ce-i curge pe
FA-MA DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385076_a_386405]
-
Poeme > Emoție > DORUL , DOARE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu știu că dorul , doare , Cum doare frunză , toamna , Cum doare înserarea , Petalele de flori . Cum doare firul ierbii , Cănd coasă rece,-o taie, Cum plange-ncet izvorul , Răcoarea munților . Eu știu că dorul , doare , Când vântul canta-n ramuri , Cănd picurii de ploaie , Sting flacăra din rug . Cand sufletul , colinda Stingher , în miez de noapte , Cănd nicio palmă caldă Nu
DORUL , DOARE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385089_a_386418]
-
și noi băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii bunicilor. Veselia generală era garantată la astfel de adunări populare ce, împreună cu țuica fiartă și vinul fiert
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
aici, Să rămân aș vrea, pitici, Să vă mătur, să vă spăl, Să îmi pun pe chip un văl, Soarele să nu mă vadă Mama moartă să mă creadă. **** Și-a rămas fetița-n casă Să le spele, să le coasă Să le facă papanași Cozonaci la copilași Iară ei, cât zi de vară, O porneau spre mină iară Să adune nestemate Crescând suflete curate. Dar împărăteasa rea Lua oglinda , o-ntreba, Și răspunsul i-a venit Uimitor, senin, cinstit: -Tu
POVESTEA FETEI NAIVE -CONTINUARE- de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384408_a_385737]
-
Acasa > Poezie > Amprente > IA STRĂMOȘEASCĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am cusut pe ie macii toți în floare Spicele de grâu scăldate în soare, Hora bătrânească ce o știau moșii Dimineața pură când cântau cocoșii! Piscul unui munte albit de speranță, Dorul ce așteaptă, o mână pe clanță, Aripa de vultur și
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
scăldate în soare, Hora bătrânească ce o știau moșii Dimineața pură când cântau cocoșii! Piscul unui munte albit de speranță, Dorul ce așteaptă, o mână pe clanță, Aripa de vultur și zboru' îndrăzneț, Steagul arborat de un vis semeț! Am cusut pe ie, zâmbet de copil, Doina din străbuni ce încă o știu, Un altar de brazi, cu vârful spre cer Și un ceas de taină, când încă mai sper. Lacrimi am cusut, când mi-a fost mai greu Și-un
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
îndrăzneț, Steagul arborat de un vis semeț! Am cusut pe ie, zâmbet de copil, Doina din străbuni ce încă o știu, Un altar de brazi, cu vârful spre cer Și un ceas de taină, când încă mai sper. Lacrimi am cusut, când mi-a fost mai greu Și-un pumn de țărână chiar din trupul meu, Sângele vărsat de ai mei strămoși, Anii tinereții calzi și luminoși! Am cusut icoana Sfintelor Fecioare, Când primeau Lumină parcă-n calendare, Smirna parfumată din
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
cer Și un ceas de taină, când încă mai sper. Lacrimi am cusut, când mi-a fost mai greu Și-un pumn de țărână chiar din trupul meu, Sângele vărsat de ai mei strămoși, Anii tinereții calzi și luminoși! Am cusut icoana Sfintelor Fecioare, Când primeau Lumină parcă-n calendare, Smirna parfumată din teii înfloriți Mâinile trudite pentru cei munciți... Sufletul și ruga în genunchiul minții Cum ne-au învățat de mici și Părinții, Talpa și opica, plină de sudoare, Sora
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
în genunchiul minții Cum ne-au învățat de mici și Părinții, Talpa și opica, plină de sudoare, Sora mea și Prutul ce încă mă doare! Ia am s-o îmbrac ea îmi este portul, Când îmi petrec Moșii am să cos și ortul, Vămile să trecem înspre veșnicie Cu făclii speranțe aprinse pe ie! 02 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ia strămoșească / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015. Drepturi
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului balada primăverii seara când este răcoare se varsă luna-n urcioare, când cerbii vin să se-adape, cad luceferii pe ape, noaptea visele își coase pe genele somnoroase și pe fețe de lăicer urcând dorurile-n cer și pe trup de sânziene ne cade somnul în gene; ce miresme de penel pictate în chip și fel, peste tot răsar doar flori pline toate de culori
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
frumoși pe coline și cu tineri și copii mulți jucându-se la umbra palmierilor. În aceste plimbări pe ape, de-a lungul malului fluviului, îi plăcea să admire, de departe, chipurile evreilor tineri, în haine albe, lungi, cu podoabe colorate cusute la brâu și la poale, care păreau atât de fericiți în satul lor. Într-o vreme, Rameses remarcă un grup de fete care stăteau pe colină sub umbrar și se uitau spre fluviu când trecea el, iar unele dintre ele
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
ostrov, atunci când era înconjurat în noapte neagră de șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l salva? Privind brâul înflorat, văzu ceva figurine cusute pe el, ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi veni în minte să întrebe
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
dea de cineva care să-și aducă aminte că l-a scăpat de șacali în acea noapte de spaimă. Cel care ar fi zis ca el a fost atunci să-l salveze, Rameses l-ar fi întrebat de îndată ce semne erau cusute pe brâul salvator. Mulți tineri trecură pe la casa lui Asenath, dar niciunul nu afirmă că l-ar fi scăpat pe Rameses. În fine, când băieții lui Efraim, Tamir și Menahem, trebuiau să vină iar la egiptean să împrumute încă o
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
rănit, adică ce reprezentă acel desen? Tamir și Menahem nu mai știau. Tamir luă cuvântul și zise : - Nu mai știm ce era desenat pe brâul acela. Dar fug acuma până acasă, s-o întreb pe mama mea, Hannah, ea a cusut acele desene, ea trebuie să știe! Tinerii plecară grăbiți s-o întrebe pe mama lor. Se întorseseră repede și-i povestiră lui Rameses : - Mama zice că chiar ea a cusut pe brâul lui Tamir o turturea și un ibis, ca să
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
acasă, s-o întreb pe mama mea, Hannah, ea a cusut acele desene, ea trebuie să știe! Tinerii plecară grăbiți s-o întrebe pe mama lor. Se întorseseră repede și-i povestiră lui Rameses : - Mama zice că chiar ea a cusut pe brâul lui Tamir o turturea și un ibis, ca să recunoască brâul lui Tamir de cel al lui Menahem. - Ia să ne uităm, zise Rameses. Da, așa este. Desenele reprezintă o turturea și un ibis. Uitați-vă și voi aici
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
să se împărtășească!... Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... În acest sens, de pildă, Părintele Ioan de la Recea îmi mărturisea, plin de emoție că „Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe”... Găsirea unei explicații la toată această
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
CÂNDVA... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Ningea, cândva, cu zăpezi verzi, strângând pădurea-n scrin de-amiezi, eu, fir de floare-ntr-un ulcior, tu, doar stropindu-mă ușor, pășuni coseai boțind cărări, cu tălpi din veșnicii de zări, strângeai în ace de arici, ninsori verzui de licurici. Ningea frumos, ningea tăcut, prin gerul unui azimut, eu, înroșindu-mă ușor, tu, doar strângând din maci, un dor, păleau, sub țurțuri, primăveri
NINGEA, CÂNDVA... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382532_a_383861]
-
moară Iar pe noi să nu ne doară, Dorul să-l facă să piară... Stropi de ploaie să ne bată, Să spargă chipul de gheață Fluturii să prindă viață... Să înnădim dor, cu speranță Să țesem pânză pe ceață, Să coasem vise cu ață... Pașii să-i purtăm prin ploaie, Pe cărarea cea pustie Ce trece peste câmpie, Unde nimeni să nu știe, Că eu sunt a ta minune, Ce-o iubești cu pasiune! Referință Bibliografică: PLOAIA / Mariana Petrache : Confluențe Literare
PLOAIA de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383900_a_385229]
-
destul de vizibil jenat. - E omul de afaceri Aurel Bobu. N-ați auzit de el? De unde sunteți? a venit întrebarea unui salariat îmbrăcat cu bluză verde de lucru, aidoma celor văzute la o parte din lucrătorii din secția în care se coseau pantofii bărbătești, și care trecea întâmplător prin apropiere. - De departe, nene! Venim de la Jiu și de la Olt, am răspuns eu repede, să nu-și dea seama că printre noi sunt și moldoveni, mult mai aproapiați de zonă. Ne-a privit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]