1,442 matches
-
încă posibil. Echivalența parodică între cutare manelist și căpitanul Ahab, de pildă („manelistul cu ochi de safir face pluta pe spate/ în marea cu sarea balenelor albe“), trebuie înțeleasă ca o revanșă a cărții asupra mizeriei din lume. Poezia Marianei Codruț exaltă demnitatea existenței livrești, ca o sfidare aruncată vieții acefale. De aceea, biblioteca este, de fapt, un denunț și nu o mitificare butaforică, à la Emil Botta, a „ghetoului galben“. Ea opune cartea, lumii, preferând să numească realitatea - ficțiune și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie“ a cuvintelor este una mică și incomodă, „recifuri neprimitoare“ în care un nou Robinson trebuie să-și croiască grădina și să-și civilizeze sclavii. În cele mai reușite poeme ale cărții, Mariana Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un tărâm promis, ca pe un El Dorado al imaginației. Dimpotrivă, poezia e descrisă ca o activitate umilă și nepăzită de riscuri, neplăcută ca orice corvoadă. În lipsa unei realități mai acceptabile, viața trebuie stoarsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
A fura viața din cuvinte, a o procura pe ascuns, „ca hoții, ca drogații“, reprezintă una din cele mai necosmetizate și convingătoare viziuni asupra actului scrierii. Dar nu pentru că vorbește despre spaime personale și mizerii publice se apropie poezia Marianei Codruț de autenticitate, nu prin portretele făcute grăsanilor care sforăie în bloc sau prin specularea intimității proprii, viscerale. Ci pentru că acceptă greața de literatură ca o atitudine legitimă a celui ce se îndeletnicește cu scrisul - atitudine mult mai credibilă decât conceptualizările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
o mare coerență cu sine. Defăimarea literaturii nu e deloc un gest avangardist, ci unul încărcat de o gravitate considerabilă, anulând facilitatea soluției neoromantice din alte texte ale volumului, de a căuta compensații în scris pentru neajunsuri concrete. Pentru Mariana Codruț, poezia nu e o țară promisă, ci o „ultimă patrie“ inconfortabilă și poate la fel de trivială ca și lumea căreia i se opune: „ohe, ohe, țară de sensuri hăcuite/ și mirabile, eu sunt slab, tu fă-mă tare -/ de nu,/ primește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
imagine puternică, una care obligă. Astfel văzută, poezia nu mai mântuie lumea, pentru că nu mai mântuie nimic. Poezia ca ultimă patrie este o limită a existenței: nu un refugiu, ci un abis. Acesta este sensul grav, apăsător, al poemelor Marianei Codruț. Mariana Codruț, Ultima patrie, poezie, Paralela 45, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Milcovelul și câinele Vrancea. Mera. La doi pași e muntele Răiuț, de unde cică ar fi pornit în lume balada Miorița. Cel puțin acela ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
una care obligă. Astfel văzută, poezia nu mai mântuie lumea, pentru că nu mai mântuie nimic. Poezia ca ultimă patrie este o limită a existenței: nu un refugiu, ci un abis. Acesta este sensul grav, apăsător, al poemelor Marianei Codruț. Mariana Codruț, Ultima patrie, poezie, Paralela 45, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Milcovelul și câinele Vrancea. Mera. La doi pași e muntele Răiuț, de unde cică ar fi pornit în lume balada Miorița. Cel puțin acela ar fi „piciorul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu Bun de tipar: 2010 • Apărut: 2010 • Format 14 × 19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 cod 700469 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 David Chaney, Cultural Change and Everyday
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
România o postură eurosceptică, în genul: să nu ne grăbim, să ne mai pregătim, ceea ce în fapt ar conduce la prelungirea tranziției, de care alegătorii sunt sătui, sau, cum se spune la țară, sunt secați. În plus, prezidențiabilul acestui partid, Codruț Șereș, are tot atâtea șanse să câștige Președinția României cât György Frunda. Câteva zile PUR n-a zis nici da, nici ba ofertei PSD, alimentând astfel speculațiile. După care președintele PUR, Dan Voiculescu, a anunțat că are contacte cu Alianța
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Constantin Acosmei, Șerban Alexandru, Radu Andriescu, Michael Astner, Horațiu Decuble, Radu Pavel Gheo, O. Nimigean, Radu Părpăuță, Dan Sociu, Cerasela Stoșescu, Paul Gusbeth Tatomir, Lucian Dan Teodorovici, Otilia Vieru, la care se adăugau din când în când Emil Brumaru, Mariana Codruț, Florin Lăzărescu și alții. Una dintre „ambițiile“ stipulate în manifestul jucăuș al grupului suna cam așa: „membrii Clubului 8 se vor umple de bani prin orice mijloace“. După ce vi s-au tradus cărțile în străinătate, ba după ce au mai stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
grea“, scria Emil Cioran în 1936. Ceva din isteria cioraniană a Schimbării la față a României se regăsește și în volumul Enervări sau despre bucuria de a trăi în România, un mic album în care doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, adună, cu perseverența unor filateliști, enervările pe care le-au trăit în „Absurdistanul“ românesc: „Am colecționat în fond, precum doi filateliști împătimiți, cele mai stridente și mai interesante enervări, le-am șters de uitare, le-am lustruit bine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
fapt că trăim în România, în Valahia, în Autohtonia, în Barbaria, în Claxonia, în Absurdistan, într-o țară „de mâna a doua“, în care barbaria și kitsch-ul par a fi câteodată trăsături definitorii. Cei doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, își scriu unul altuia de cele mai multe ori pe ilustrate de carton, iar corespondența lor seamănă foarte mult cu un schimb de enervări. Enervările reprezintă pentru cei doi autori o formă de revoltă, de eliberare, un soi de exercițiu terapeutic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
înnotând prin „mâlul ușor mirositor al țării-mamă“. Ceea ce enervează cel mai mult pare a fi combinația, fatală și aberantă, între „comunism și consumism“, o combinație care caracterizează perioada de tranziție a României postdecembriste. Enervările lui Mirel Bănică și ale lui Codruț Constantinescu nu fac prea multă filosofie Unii ar putea spune că enervarea are la bază comparația, pe care nu o putem niciodată evita, între „Paradisul“ Occidental și „Absurdistanul“ românesc, între „zâmbetul ipocrit“ al occidentalilor și „scuipatul balcanic“. Dincolo de aceste comparații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
există însă o mulțime de motive pentru care România nu reușește, cum spunea Cioran, „să se descătușeze dintr-o condamnare, care o fixează în cămașa de forță a anonimatului“. Totuși, spre deosebire de scrierile cioraniene, Enervările lui Mirel Bănică și ale lui Codruț Constantinescu nu au pretenția de a aduce în discuție mari probleme existențiale și nu fac prea multă filosofie, ci încearcă să transmită doar o anumită stare, pe care cei mai mulți dintre cititori, cei care trăiesc în fiecare zi în România, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
cu craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu Caragiale. Realismul magic al Balcanilor, surprins atât de bine de Ismail Kadare și Mateiu Caragiale, pare să fie înlocuit de „mocirla balcanică“, iar singura soluție salvatoare pe care o propun Mirel Bănică și Codruț Constantinescu este aceea de „a înnota pe spate, privind cerul“. Enervări cumplite, enervări mai mari sau mai mici, enervări progresive sau enervări imediate, enervări „stridente“ sau enervări „interesante“, toate acestea formează o adevărată ierarhie a enervărilor în România, țara în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
enervări mai mari sau mai mici, enervări progresive sau enervări imediate, enervări „stridente“ sau enervări „interesante“, toate acestea formează o adevărată ierarhie a enervărilor în România, țara în care cei întorși din exil sunt atinși de „sindromul aterizării“. Mirel Bănică, Codruț Constantinescu, Enervări sau despre bucuria de a trăi în România, colecția „Ego. Publicistică“, Editura Polirom, 2007, 18.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA MIREL B|NIC| „Eu și Codruț am scris fără «orgoliu»“ Bogdan Romaniuc Cititorul poate descoperi în Enervări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
cei întorși din exil sunt atinși de „sindromul aterizării“. Mirel Bănică, Codruț Constantinescu, Enervări sau despre bucuria de a trăi în România, colecția „Ego. Publicistică“, Editura Polirom, 2007, 18.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA MIREL B|NIC| „Eu și Codruț am scris fără «orgoliu»“ Bogdan Romaniuc Cititorul poate descoperi în Enervări ceva din isteria cioraniană a Schimbării la față a României. Cum v-a influențat acest text, pe care Emil Cioran l-a scris, cu pasiune și orgoliu, în exilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în societatea noastră. Ce a rămas după mai bine și un deceniu și jumătate mi-e greu să spun... poate o stare de nemulțumire „remanentă“ față de continua încercare a României de a avea un început onorabil în toate. Eu și Codruț cred că am scris fără „orgoliu“, dar în mod sigur am pus multă pasiune în schimbul nostru de mini-epistole. Enervările provin, în mare parte, din faptul că nu ne putem abține să comparăm „Absurdistanul“ românesc cu „Paradisul“ Occidental. Trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
2012, sub redacția a doi coordonatori, Prof. Dr. Irinel Popescu și Prof. Dr. Constantin Ciuce, apare primul volum al Tratatului, ediția a II -a, volum consacrat unui domeniu neinclus, până acum, în tratatele anterioare: Otorinolaringologie, chirurgia cervico-facială, autor Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu. CAPITOLUL 12 ÎN LOC DE ÎNCHEIERE. SEMNIFICAȚIA UNEI REUNIUNI ȘTIINȚIFICE CU PRIVIRE LA ASISTENȚA MEDICINEI DE URGENȚĂ În acest capitol de încheiere al lucrării, am considerat că este bine sa redăm pe scurt un eveniment de semnificație națională: a XIV-a Conferință Națională
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de ani În urmă. Amintirile copilăriei l-au Însoțit Întreaga viață pe Moreno, apropiații săi mărturisesc că spre sfârșitul vieții cerea să asculte discul imprimat cu o veche melodie după versurile poetului român Mihai Eminescu, care Începea prin cuvintele „Codrule, codruțule”. Avea la birou o colecție de melodii populare românești interpretate de Maria tănase, care a cântat la New York, la pavilionul românesc al Expoziției Universale din 1939. Teoria și metoda lui Moreno au avut un impact important asupra cercetătorilor din domeniul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
publicistica autorului, Editura TipoMoldova, 2005,319 p. Malin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Malin Tăcu, obiectiv informativ al securității din România Într-un fel de proces al postcomunismului, Editura TipoMoldova, Iași, 2006, 354 p., cu „În loc de prefață” de Codruț Liviu Cuțitaru. Vaslui - Capitala „Țării de Jos” În presa vremii -1875-2005, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 524 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Dorohoi Capitala „Țării de Sus” În presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu o prefață
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Și tot 1955. Am mai cunoscut o fată frumoasă, din Mangalia, Mioara Dristaru. Nu m-am plictisit pe la Fălticeni. La Mălini nu m-aș fi plictisit oricum. Locul lui Labiș m-a emoționat cumplit! Te aștept în "Rom. literară"! Mariana Codruț n-a fost! Mi-ar fi plăcut s-o cunosc. [...] Mă bucur că "nu ai nimic" cu Nichita Stănescu! Chiar dacă nu iubesc nici un poet, poezia niciunui poet vreau să spun, mi se pare c-ar fi nedemn să nu recunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
univ. Gral Franz Czech, ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se puteau citi foiletoane, scrisori deschise, poezie - Eminescu fiind prezent și aici: „Codrule, codruțule / Ce mai faci drăguțule; / Că de când nu ne-am văzut / Multă vreme a trecut... Începând cu nr.59/1930, redactor responsabil al revistei este ing. N. Pașcovici. Se tipărea la Tipografia „Glasul Bucovinei”, Cernăuți. * Evenimentul literar Evenimentul literar apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrisului, în intransigența spiritului critic și vorbeam la nesfârșit despre literatură. Printre cei mai apropiați, într-o enumerare cronologică: Antonio Patraș, Cristian Tanasescu, Ovidiu Nimigean, Iulian Doroftei, Emil Iordache (dispărut prematur), Dan Lungu, Radu Andriescu, Horațiu Decuble, Michael Astner, Mariana Codruț. Mulți dintre ei au părăsit între timp Iașul și bine au făcut. Trebuie să amintesc aici și episodul "Club 8", singura tentativă de a ieși din subterană în spațiul public la care am luat parte. Au fost întâlniri, lecturi publice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în piața asta literară din România peste 120 de reviste literare. Ca șef de revistă trebuie să ai un proiect al tău, unic, altfel n-are rost să sacrifici pădurile țării. (Vezi Balada lui Verestoy Attila, apud Gellu Dorian: " Codrule codruțule/ ce mai faci, drăguțule?/ Ia, eu fac ce mai făcuși/ Cherestea și rumeguș!"). Ca redactor-șef de revistă, cherestea și rumeguș faci dacă nu ai un proiect al tău, și încă unul viabil. Scriitorul român ratează deopotrivă în opera propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
i-aș încredința portofoliul lui Gellu Dorian; sau Ministerul Contrarevoluției Perpetue, la care l-aș numi fără ezitare pe Cassian Maria Spiridon. Voi încerca și cu un guvern numai cu scriitoare: Marta Petreu, Ioana Dinulescu, Ioana Pârvulescu, Magdalena Ghica, Mariana Codruț, Constanța Buzea, Ruxandra Cesereanu, Ana Blandiana, Angela Marinescu, Nora Iuga, Florina Ilis, Dora Pavel...! Vom intra astfel în "Cartea recordurilor" și acesta va fi un prim succes al guvernării feministe. Dar lasă-mi și posibilitatea acțiunilor surpriză, ca să nu intre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]