602 matches
-
sprijin extern pentru a se înrădăcina și pentru a fi în stare la rîndul lor să se comporte ca o "armată de ocupație" în favoarea autorităților naționale. Astfel de partide au de obicei nevoie să fie întărite la nivelul statului prin intermediul coerciției. Ele sunt de asemenea ajutate de liderii naționali care le-au creat, în special atunci când aceștia sunt de "carismatici" un tip de conducere la care ne vom întoarce mai târziu în acest capitol, dar și în capitolul 17. Liderul speră
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
implicate în administrarea uriașelor organizații pe care le constituie. Sunt "specializate" și acționează ca atare. Totuși, ele par a fi chiar mai autonome față de politicieni decât alte părți ale serviciului public, din moment ce exercită o funcție unică și au mijloace de coerciție pe care nimeni altcineva nu le posedă. Forțelor armate li se încredințează de către stat rolul de a apăra existența națiunii, iar în acest scop ele sunt dotate cu o diversitate de arme. Chiar și în cazul țărilor mici și mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
306, 325, 374 Cipru, 82, 97, 98, 184 Churchill, Winston, 157, 298, 306 Cliffe, L., 188 coaliție, guverne de, 282-285, 289, 292, 293 Coasta de Fildeș, 158, 169, 171, 172, 289, 300, 340 coeficient Droop, 195 vezi și sisteme electorale coerciție, 75, 84-86 Cohan, A.S., 292 Coleman, J.S., 33, 39, 112, 115, 389, 390 Columbia, 158, 182, 185, 265, 267, 301, 339, 383 comunitare, grupuri, 83, 108, 112-122, 127, 129, 141, 144-146, 153, 155, 156, 164, 182, 187, 336, 379 comunicare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
influența, 270-273 și adjudecarea regulilor, 345, 353, 355 și comisiile, 76, 267-268 și guvernele, 258-261 și legiferarea, 260-261 și luarea deciziilor, 258-259, 263-264 și reprezentarea, 257-274, 267-268 legitimitate, a regimului, 79-80, 258 intensitatea, 77-78 și birocrație, 323-324, 325, 339 și coerciție, 75-76 și conducere, 249, 302-303 și dezvoltarea socioeconomică, 81, 82 și grupuri, 79-81, 86, 112-114, 119 și integrare politică, 80-84 și legalitate, 75 și partide politice, 142-147, 152-154 și tipuri de sisteme politice, 52, 56 transferul, 112-113 Lehmbruch, G., 110
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
2007 (România și Bulgaria) (n. trad.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GUVERNAREA COMPARATĂ Prefață 6 1 Cuprins STRUCTURĂ GENERALĂ ȘI CONCEPTE Importanța și sfera de cuprindere a studiului comparativ al guvernării Sisteme politice și rolul instituțiilor Tipuri de sistem politic Dezvoltarea politică Legitimitate, integrare și coerciție SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA Bazele sociale ale sistemelor politice Grupurile și sistemele politice Comunicarea politică și mijloacele de comunicare PARTIDELE POLITICE ȘI ALEGERILE Partidele politice origini, natură și structură Sistemele de partide Sistemele de partide Partidele, alegerile și democrația directă Partidele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor / Stat / Națiune. Este ceea ce conferă statului-națiune conjugarea dintre o atotputernicie politico-militară și o atotputernicie mitico-religioasă. Statul-națiune dispune nu numai de puterea de coerciție implacabilă a administrației sale, a poliției sale, a armatei sale, ci și de întreaga măreție a Sacrului, a Ritului, a Tabuului. Din acest moment, individul regăsește temelia identității sale deopotrivă în mediul său familial, etnic, regional și în filiația mitologică
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
într-o activitatea socio-profesională susținută, sunt foarte bine ancorați în prezent, sunt mari amatori de alcool, au cutezanță nemăsurată, se supraapreciază, sunt insensibili și egocentrici, sunt lipsiți de scopuri sociale superioare și proiectate în timp și se eschivează de sub orice coerciție moral-socială (Bogdan T., 1973). 6. Criminalul ocazional comite crime sub influența tentațiilor provocate de mediul exterior, acest fapt este explicat prin conduita bună până la comiterea faptei; săvârșesc actul antisocial datorită împrejurărilor și, mai ales, nu recidivează. 7. Criminalul debil mintal
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
obiect” (se referă la aprobarea filmului Glissando). La discuția avută ulterior la Comitetul municipal de partid pentru clarificarea situației create Mircea Danieliuc a afirmat că a săvîrșit „acest act grav ca urmare a acumulării în timp, a unor situații de coerciție exercitate asupra sa sub diferite forme, ultima dintre ele fiind respingerea fără explicație a filmului Glissando”. A subliniat, cu același prilej, că este dispus, dacă cazul său nu se dezleagă, să declare „greva foamei” și să ceară „emigrarea din țară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
conflict de interese rămâne influentă în cele mai multe abordări conflictualiste moderne. Teoria modernă a conflictului a fost rafinată de teoreticianul german Ralf Dahrendorf (1959, 1996) și sociologii americani C. Wright Mills (1975) și Randall Collins (1975, 1979). Teoreticienii conflictului subliniază importanța coerciției, dominației, conflictului și mai ales a schimbării în societate. În lumea reală, oamenii și grupurile luptă pentru putere și bunăstare. O astfel de luptă constituie sursa schimbării. Dacă am inventa instituții de canalizare a luptei, am putea controla chiar procesele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
social tinde să reziste schimbării disfuncționale. Schimbarea este inevitabilă și continuă. Schimbarea se produce când nu există consensul referitor la comportamentul așteptat; schimbarea implică dezvoltarea a noi fundamente de consens. Concepte cheie Integrare, interdependență, stabilitate, echilibru Interes, putere, dominație, conflict, coerciție Interpretare, consens, așteptări, situații, mesaje Abordările diferite pot fi folositoare pentru înțelegerea aspectelor variate ale situației sociale. Într-o anumită măsură, orice aranjament social poate exista deoarece este folositor societății, după cum argumentează perspectiva funcționalistă. În același timp, parțial, el poate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Instituția totalitară este un mixt social, simultan comunitate rezidențială și organizație reglementată. În aceasta constă interesul său sociologic specific. Există, însă, și alte motive pentru a ne interesa de aceste așezăminte care sunt, în tipurile noastre de societate, centre de coerciție destinate a modifica personalitatea: fiecare dintre ele realizează experiența naturală a posibilităților unei acțiuni asupra eului. (apud. Elisabeta Stănciulescu, 1996, p. 129) După cum arată Elisabeta Stănciulescu (1996, p. 129), instituțiile totalitare pot fi clasificate astfel: (1) organizații care îngrijesc per-soanele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
impreviziunile Însămînțării artificiale și ale clonării necontrolate, de efectele drogurilor sau de insecuritatea „terorismului”!...Însă ordinea morală a societății și a vieții ar trebui să fie una naturală, izvorîtă din bunul-simț al conduitei morale, și nu una artificială, bazată pe coerciția legilor: „Moravurile fără legi pot fi totul, legea fără moravuri - aproape nimic” (M. Eminescu). * „Plăcerile sînt cuiele care țintuiesc sufletul de trup.” (Plutarh) Cu siguranță, nu este vorba de orice plăceri, ci de cele senzuale, primare, care devin necontrolabile: „Fie
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P. Koropkin a susținut că și noi, oamenii, suntem dispuși să ne ajutăm unii pe alții în lipsa oricărei coerciții autoritare. Mai mult, el afirma faptul potrivit căruia guvernul reprimă tendința noastră naturală de cooperare. Cum se vede, cooperarea nu poate fi trecută cu vederea; după cum ar fi interesant să vedem care este valoarea și contribuția ei la dezvoltarea unui
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât se poate de actuale. România este un stat subordonat intereselor acestei Huniuni Europene. Se înșeală amarnic domnul José Manuel Barroso, doamna Angela Merkel și doamna Viviane Reding, dacă încearcă să pună în balanță răbdarea poporului român cu măsurile de coerciție și discriminatorii ale sultanilor și kaiserin-elor de la Bruxelles. Răbdarea acestei națiuni, are și ea niște limite. În decursul istoriei, deși proverbul acela celebru spune că „mămăliga românească nu explodează”, s-a dovedit neadevărat. Nu numai în 1821, când Tudor Vladimirescu
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
tranzacția nu este una a armoniei intereselor (așa cum se presupune În echilibrul mecanic al clasicilor), ci este o ordine instituțională ce creează „așteptări de proprietate și libertate”. „O instituție este definită ca fiind acțiunea colectivă ce controlează, eliberează (eliberare de coerciția, discriminarea și injustiția altor indivizi) și extinde acțiunea individuală”. Formele acesteia sunt tradițiile și obiceiurile neorganizate și regulile formale. Acțiunea individuală constă În participarea În tranzacții, dar acestea sunt posibile numai În condițiile de control și eliberare ale instituțiilor. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
patru motive pentru care învățarea stilului de comunicare cooperant este o provocare. Primul ne spune că însușirea în condiții mai bune a abilităților de comunicare cere mult efort, deoarece cooperarea dintre oameni este un proces mental mult mai complex decât coerciția, amenințarea ori impunerea a ceea ce vrem. Nevoile a doi oameni implicați într-o activitate comună depășesc nevoile unuia singur, după cum, ca să gândim așteptările a doi oameni (cum și în ce măsură acestea se suprapun) este un pas uriaș dincolo de a simți și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
hard power) reprezintă abilitatea de a-i determina pe alții să acționeze chiar și împotriva propriei voințe, prin amenințări sau recompense, iar puterea soft (soft power) constă în abilitatea de a obține rezultatele dorite "mai degrabă prin atracție decât prin coerciție".52 Pentru Joseph Nye soft power 53 reprezintă expresia politică a diplomației publice,54 în ultimii ani aceasta fiind percepută de către guverne drept un instrument nou de tip soft power; în condițiile în care așa-numita era hard power și-
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de natură politică, după cum afirmă adepții lui Clausewitz, dar există și obiective strict militare, transformate În misiuni ale armatei. Astfel, doctrina armatei americane (Joint Warfare of the Armed Forces of the United States) stabilește că aceste obiective sunt: Înfrângerea inamicului, coerciția, asigurarea garanțiilor de securitate (pentru aliați) și descurajarea (Troxell, 2006, pp. 219-222). Figura 3.2. Strategia națională: mobilizarea resurselor (adaptare după Jablonsky, 2006) 3.4. Evaluarea și managementul risculuitc " 3.4. Evaluarea și managementul riscului" După unii sociologi, societatea actuală
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
rațiunea publică, principiile morale pe care filosofia politică trebuie să se bazeze în această întreprindere nu sunt acele principii care formulează anumite viziuni comprehensive despre bine sau acele principii care definesc dreptatea ca ideal pur moral, ci principii referitoare la coerciția permisibilă. Chiar și "politizate" în acest mod, aceste principii rămân, totuși, principii morale și - la fel de important - principii morale la care filosofia politică nu poate, cel puțin în condițiile modernității, să renunțe 30. Singurii realiști care și-au asumat sarcina de
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este dreptatea sau care este obiectul dreptății în favoarea transformării acestor chestiuni în întrebări referitoare la legitimitate și la obiectivele fundamentale ale politicii. Din punctul său de vedere, întrebările referitoare la dreptate trebuie să se dizolve, așadar, în întrebările referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc. Întrebarea "ce este dreptatea?" ar trebui să devină subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să se dizolve, așadar, în întrebările referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc. Întrebarea "ce este dreptatea?" ar trebui să devină subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici și acum (ori într-un anume context sau altul) obiectivele fundamentale ale politicii?". Dreptatea trebuie să ajungă să fie tratată drept sinonim al coerciției legitime și al măsurilor coercitive legitime care, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
subsumabilă, dacă am înțeles bine38, întrebărilor "ce legitimează coerciția politică?" și "cum anume pot fi îndeplinite aici și acum (ori într-un anume context sau altul) obiectivele fundamentale ale politicii?". Dreptatea trebuie să ajungă să fie tratată drept sinonim al coerciției legitime și al măsurilor coercitive legitime care, într-un context particular sau altul, pot contribui la realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii. Iar această transformare a înțelegerii dreptății este necesară, în opinia sa, pentru că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
i.e., puterea, relațiile de putere, legitimitatea, ordinea, interesele politice etc.), care nu ne pot ajuta în niciun fel în obiectivul ghidării practicii politice și care trebuie - din aceste temeiuri - abandonate sau/și reconceptualizate ca probleme "politice", ca probleme referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii" (asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc.); 2) argumentul că filosofia politică autentică este sau trebuie să fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moral, 90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare, 32 C cercetare fundamentală, 149 cercetări descriptive și explicative, 97-98, 147 cerința/exigența fundamentală a legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160, 165 comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91, 95, 102
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
teritorială bine definită. Trebuie să evităm reducerea politicului la noțiunea de putere, antropologia politicului conducând mai ales la analiza edificării și a modalităților de autoritate legitimă. Dacă anumite societăți precoloniale cunoșteau organizări puternic centralizate, sprijinite pe o administrație și pe coerciție, altele își păstrau coeziunea fără ca puterea să fie măcar aparentă (ceea ce se va numi societăți acefale). Malinowski a descoperit că puterea poate să se exprime printr-un joc de prestații mutuale între șef și membrii grupului. Big men melanezieni colecționează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]