1,222 matches
-
cu numeroase trimiteri culturale, tip de umor în vogă și astăzi în mass-media culturii populare 650 (după 24 de numere, totuși, publicațiile sale vor deveni alb-negru pentru a scăpa mai ușor de cenzură).651 După presiunea exercitată de către acest organism coercitiv, industria comics se revigorează odată cu promovarea lui Stan Lee652 în ierarhia Marvel Comics. Când America ieșea din Marea Criză, Stan Lee era angajat în industria comics doar pentru că, după spusele sale, cel mai important lucru era "să deții o slujbă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Fiecare stat sau grup de state caută să excludă „competitorii” din propria sferă de influență. Discuțiile și negocierile cu privire la sferele de influență dau naștere unor lupte și competiții. Apar două feluri de raporturi: de tip hegemonial (se bazează pe dominația coercitivă a unei puteri în sfera ei de influență) și de tip patronal (se bazează pe dominația necoercitivă și pe fluxul reciproc de beneficii). Practica sferelor de influență rămâne, în esență, o practică imperialistă. Ele sunt un instrument imperialist al politicii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
obținut unul din premiile noastre pentru debut). Pornind de la constatarea că actualitatea literară românească din ultimii 18 ani cristalizează trăsături ale epocii postbelice americane, criticul explică influențele peste decenii prin "prăbușirea sau declinul accelerat al unui sistem de valori dominant, coercitiv, inhibant, așa cum este modernismul tîrziu european pentru cultura americană a anilor ^40 și neomodernismul românesc al anilor ^60. Prăbușirea unui astfel de sistem rigid generează o atmosferă de febrilitate a răzvrătirii, detabuizării /.../ și refuzul valorilor canonice". Proza reflectă cel mai
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
este o carte despre democratizarea unor țări aflate mult timp sub dominație comunistă. Oricine a văzut vreodată grăniceri gata să tragă în oamenii care încercau să fugă către libertate știe că acel sistem era incompatibil cu democrația, dar puterile sale coercitive nu-ți permiteau să-l înfrunți. Căderea Zidului Berlinului a făcut posibilă această carte. Cum democrația se referă la exprimarea opiniilor de către cetățenii obișnuiți, le mulțumim pentru cooperare zecilor de mii de persoane intervievate în anchetele Barometrului Noilor Democrații (BND
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Pentru a supraviețui în competiția cu alte regimuri, trecute sau ipotetice, o nouă democrație are nevoie de sprijinul maselor populare. Într-un regim nedemocratic, sprijinul popular nu are importanță în comparație cu nevoia de susținere din partea armatei, poliției și a altor instituții coercitive. Dar într-o democrație, susținerea populară este ele-mentul de bază în menținerea unui astfel de regim. Așa cum o clădire înaltă se va dărîma dacă nu e construită pe o fundație solidă, și o democrație nouă poate să nu supraviețuiască dacă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
lada de gunoi a istoriei. Democrația poate fi repudiată printr-o lovitură de stat militară "de sus în jos"sau printr-o intrigă poli-tică ai cărei artizani preiau puterea și conduc fără consimțămînt popular dar cu destul control asupra instituțiilor coercitive încît să determine populația să se supună. O democrație poate fi subminată și de jos în sus, de către o mișcare populistă în urma căreia un politician din afara elitei preia puterea și instalează un regim populist nedemocratic. Cererea maselor pentru un regim
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
la care oficialii trebuie să se supună, dar cuvîntă-rile întîmplătoare ale unui despot nu reprezintă o ideologie care să poată fi folosită în mod sistematic spre a călăuzi acțiunea către un scop fixat. Absența ideologiei împiedică dictatura să-și mobilizeze coercitiv supușii în urmărirea scopurilor îndepărtate. Totuși, neprevăzutul autorității poate să îi determine pe supuși să o urască. Un regim oligarhic este condus de o elită care acordă prioritate exercitării autorității efective asupra supușilor, mai degrabă decît reprezentării cetățenilor individuali (Rose
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
organizația primitivă, însă morală și de bună-credință a unui popor primitiv. Pentru aceasta ar trebui un studiu îndelungat făcut la fața locului asupra obiceielor pământului, asupra acelui drept viu, recunoscut de toți și necontestat de nimenea, care cuprinde puterea sa coercitivă în sine însuși și în conștiința omului. Dacă "Romînul" se teme de veacul de mijloc, să-și aducă aminte că amândouă țările noastre dunărene n-au avut de la fondarea lor și până în suta a optsprezece nici un cod scris (codicele Vasile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e un fapt ce rezultă din deosibite împrejurări etnice și în urma unor legi istorice, nu însă rezultatul unor legi scrise pe hârtie și menite a nu se realiza nicicând, tocmai pentru c-au fost stabilite. Nici legi restrictive, însă cele coercitive nu se pot opune pe de-a pururea unor stări de lucruri de o putere elementară. Omul înțelept de stat lasă cursul natural al lucrurilor și nu oprește decât abaterile periculoase ale curentului. Noi credem că nici în Ungaria ideile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
procedare care n-ar putea fi urmată dincolo de oarecari margini, ceea ce în termeni mai clari va sa zică că, dacă guvernul român ar opune o rezistență serioasă, puterile ar găsi că e peste putință de a lua refugiu la măsuri coercitive. Deocamdată Austro-Ungaria e gata de a-și oferi bunele ei servicii. Mâni dimineață contele Hogos, reprezentantul Austriei din București, va fi primit deja instrucții depline în privirea pasurilor ce va avea de făcut. Aceste pasuri sânt în esență următoarele: El
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ședință de partid, nu s-au adunat decât in număr de vro șasezeci; pe când, din contra, adunarea opoziției, făcută tot în scopul de a discuta discursul, a ajuns maximul ei pîn-acuma, adică numărul de 58 deputați. În realitate singurul motiv coercitiv al apărătorilor guvernului este acela al amenințării cu intervenirea puterilor. Se știe că dacă cestiunea izraelită ar fi putut fi invocată ca pretext al vreunei intervențiuni (cauză n-ar fi fost nicicînd) starea generală a relațiunilor actuale dintre state fac
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de motive psihologice, interese materiale ori de factori supra-individuali (de istorie, spre exemplu). Ca atare, ideologia reprezintă un aspect integral și constitutiv al întregii culturi umane, fiind dotată cu calitatea de a apărea, în funcție de niște context specifice, fie replicativă și coercitivă, fie inovatoare și emancipatoare"13. Ajungem, astfel, la o chestiune pe care sociologia cunoașterii a abordat-o încă din faza inițială a dezvoltării sale, sub "bagheta" lui Karl Mannheim, care a fost ulterior detaliată în contextul "constructivismului" lui Peter Berger
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
demografia acestui regim erau mortalitatea mare, natalitatea excesiv de mare, sporul natural redus al populației și durata medie de viață scăzută. După Massimo Livi Bacci factorii externi erau cei care determinau acești parametri așa Încât pot fi grupați În două categorii: factori coercitivi și factori electivi. În fapt se poate spune că istoria omenirii a fost dominată de variația acestor factori care au determinat decisiv evoluțiile demografice și politice În diferite puncte ale planetei, dar mai ales la nivelul Europei. I. Factorii coercitivi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
coercitivi și factori electivi. În fapt se poate spune că istoria omenirii a fost dominată de variația acestor factori care au determinat decisiv evoluțiile demografice și politice În diferite puncte ale planetei, dar mai ales la nivelul Europei. I. Factorii coercitivi au operat mai ales În vechiul regim demografic când “sindromul Înapoierii” era dominant. Existența umană era determinată de mediul În care se derula existența concretă și resursele pentru subzistență pe care mediul Înconjurător le punea la dispoziția omului. Primul factor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
au operat mai ales În vechiul regim demografic când “sindromul Înapoierii” era dominant. Existența umană era determinată de mediul În care se derula existența concretă și resursele pentru subzistență pe care mediul Înconjurător le punea la dispoziția omului. Primul factor coercitiv privea mediul de viață și resursele acestuia, care realizau acele constrângeri obiective ce influențau decisiv evoluția demografică. Clima, de exemplu, limita extinderea așezărilor umane În zonele care permiteau supraviețuirea, iar extensia numerică a populației era determinată de spațiul efectiv În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și raportul ei cu natalitatea, remarcabil este faptul că natalitatea crescută era o constantă a vechiului regim demografic. Mortalitatea În schimb, deși foarte crescută, Înregistra fluctuații semnificative ce determinau perioade de progres sau regres demografic, fiind puternic influențată de factorii coercitivi prezentați mai sus. Cu toate acestea s-a putut remarca și o relație direct proporțională Între mortalitate și natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
externă sau intervenția statului din rațiuni politice. Acest model este caracteristic țărilor din sud-estul Europei și În general țărilor În curs de dezvoltare sau subdezvoltate. Ceea ce a contribuit decisiv la apariția și derularea revoluției demografice a fost scăderea presiunii factorilor coercitivi: În special diminuarea până la dispariție a crizelor de subzistență, Îmbunătățirea standardului sănătății publice și controlul bolilor infecțioase, Îndeosebi a celor cu potențial epidemic, fapt ce a permis schimbarea cadrului epidemiologic În existența colectivităților. Toate acestea au avut loc concomitent cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aveau În subsidiar și acoperire doctrinară făcând parte din unele ideologii ale timpului și care nu rareori ascundeau tendințe de deplasare a populației În scop de colonizare sau cucerire. Cum Însă cursul evenimentelor demografice nu mai este la discreția forțelor coercitive, iar războaiele au diminuat semnificativ potențialul reproductiv, succesul acestor politici a fost nesemnificativ și nu rareori contraproductiv. Frânele malthusiene, operante mai ales În vechiul regim demografic ce conțineau un mesaj plin de teamă pentru prea mult, sunt Înlocuite treptat de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
arată cât se poate de clar că și natalitatea, componentă importantă În determinismul evoluției demografice naturale, se conduce după legi proprii, condiționate În perioada tranziției și mai ales În regimul demografic modern de factorii electivi și mai puțin de factorii coercitivi care operau atât de decisiv În vechiul regim demografic. Cauzele tranziției demografice În România Sub aspectul cauzelor care au determinat tranziția demografică, România nu se deseobește de celelalte țări ale Europei decât ca Încadrare temporală. Așa Încât următoarele cauze se detașează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
impusă de regimul comunist. Disponibilitățile În resurse și mijloace de subzistență, ca rezultat al revoluției industriale, au influențat profund evoluția demografică. De altfel relația economie-demografie este deosebit de strânsă și ea a operat activ În vechiul regim demografic ca un factor coercitiv limitativ. Creșterea productivității muncii sociale, oglindită la modul general prin venitul pe cap de locuitor, a fost remarcabilă, ceea ce În fapt s-a tradus prin creșterea continuă a nivelului de trai. Mijloacele de subzistență suficiente și nivelul de trai mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
moartea sângeroasă, toate s‑au Întâmplat atunci iar acum le privim cu ochii credinței și ne Îndurerează sufletele. Groaznicele suferințe ale Domnului Hristos n‑au fost ceva năprasnic, surprinzător sau intempestiv și nu constituie simple fapte impuse cu o silnicie coercitivă, ci, așa cum am subliniat și mai sus, toate au fost prevăzute dinainte de Providența divină. Din lecturile evanghelice aflăm că, Înainte cu mult timp de a pătimi, Mântuitorul vorbea de sfârșitul Lui În detalii impresionante : „Iată, ne suim În Ierusalim și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
oniricul suprarealist. Nu întâmplător postmodernismul românesc, dacă nu a fost o avangardă, atunci, cu siguranță, a cunoscut apetitul hipermodernismului, revendicându-se chiar din onirismul "școlii" lui Leonid Dimov, precursoare a optzecismului. Totodată, hipermodernismul se vrea și o reacție la globalismul coercitiv și alienant în mijlocul raționalismului modern și al hiperraționalismului corporațiilor globale. Asemenea porniri au existat la tinerii furioși din Anglia sau la un poet ca Allen Ginsberg, iar, la noi, l-am putea plasa aici pe Liviu Ioan Stoiciu din faza
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
171 și urm.). În ideea de satyagraha stau ascunse toate conotațiile unei forțe, ale unui efort de a se mobiliza sau de a lua cu inc]p]tanare o atitudine ș.a.m.d. Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
critici. Argumentul clasic în favoarea pieței libere este c] acest sistem satisface cererea existent]. Dar dac] produc]torii creeaz] cererea pentru produsele lor, atunci acest argument este subminat. Într-adev]r, s-a susținut chiar și c] publicitatea este ea ins]și coercitiv] deoarece interefereaz] cu liberă alegere a consumatorului, care nu mai poate decide de unul singur de ce are nevoie, ci este supus unui baraj de influențe care pot fi irelevante sau chiar contrare nevoilor sale. Chiar și atunci când nu este pus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o trăsătură fundamentală a culturii moderne europene, legată de conceptul de generație. Cultura occidentală a Înțeles să evolueze, În permanență, prin ruptură și discontinuitate, printr-o regulă de succesiune care spune că fiecare generație trebuie să se revolte Împotriva autorității coercitive a părinților săi, punând sub semnul Întrebării constantele oricărei tradiții. Renașterea s-a ridicat Împotriva Evului Mediu, Iluminismul a criticat Vechiul Regim, Romantismul a rupt-o cu Clasicismul, Pozitivismul și Realismul s-au detașat de Romantism, iar Comunismul a contestat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]