7,311 matches
-
Radu G. }eposu are o voluptate a înserierii, a distribuirii creatorilor în rețele artistice, separate și evidențiate meticulos, fără a exclude interferențele. Dacă într-o pagină de literatură aleatoriul pur poate fi prezent, într-una de critică el este exclus. Coerența comentariului se sprijină și o întrece pe cea a textului comentat. Lectura cărții nu e deloc dificilă, autorul găsind un echilibru fericit între metodă și intuiție critică, scientism și percepție estetică. Gustul lui, exercitat pe un material cald încă (literatura
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
sau parodia prozatorului se adresează "fatalității abrevierii în societatea de consum", dar și relației dintre un dictator și un opozant (Bibliografia generală). Așadar, primele două volume ale tetralogiei reușesc să se desprindă de tiparul romanului de tip "arbore" (cu intrigă, coerență și ordine interioară, structură închisă și centrală) și să se situeze într-o nonliniaritate creativă, interactivă și intermediară. Astfel, pot fi considerate scrieri cu o structură democratică, sfidând atât canonul scrierii totalitare, realist-socialiste, cât și sistemul politic comunist cu limbajul
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
Până când n-o să avem un stat de drept o să continue să apară alți Dinu Patriciu, o încrucișare dezgustătoare dintre trecutul bolșevic și mafia de mahala. Câteva gânduri despre Müller, Schlattner și rușinea celorlalți Fosta profesoară din Nițchidorf predă cu încăpățânare coerența disidenței, cu dramele ei. Preotul din Roșia propovăduiește curajul spovedaniei oneste, cu dramele lui. Destine radical opuse, Herta Müller și Eginald Schlattner se întâlnesc undeva în marea literatură. Cei doi înseamnă două atitudini publice slab frecventate de scriitorii români. Nobelul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de subiectivitate și de angajament politic, altminteri asumat deschis, reușeau să aducă în discuție teme esențiale. Însă tăcerea și retragerea celor câteva conștiințe oneste, izolarea reperelor etice în turnul de fildeș sunt altă poveste. Gândirea liberă, critică, expertiza autentică și coerența argumentației au plecat de la televizor. S-au refugiat pe bloguri, forumuri și în postări. Adevărata societate civilă s-a mutat pe net. E bine, e rău? Nicio seară fără pensii și salarii, nicio emisiune fără PSD. Cam asta se vede
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sistem instituțional autonom care pretinde efectiv loialitate și obediență din partea cetățenilor. Acest aspect al problemei a fost înțeles bine de Samuel P. Huntington. Conform acestuia, „Corupția reprezintă o dimensiune a absenței unei instituționalizări eficiente. Autorităților publice le lipsește autonomia și coerența, și își subordonează rolurile instituționale la cereri exorbitante” <footnote Huntington, S.P. (1968), Political Order in Changing Societies, Yale University Press, New Haven and London, p. 59. footnote> . Astfel, oricare ar fi rădăcina problemei, apariția corupției indică întotdeauna puncte slabe în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
penală în domeniul corupției; lipsa de autonomie reală a procurorilor; inflația legislativă și instituțională în domeniu. Principiile acestei strategii sunt următoarele: Principiul statului de drept; Principiul bunei guvernări; Principiul responsabilității; Principiul prevenirii; Principiul eficienței în combaterea corupției; Principiul cooperării și coerenței; Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social; Principiul parteneriatelor public private. Domeniile prioritare și obiectivele specifice au fost următoarele: Domeniul prioritar I: prevenire, transparență, educație; Domeniul prioritar II: combaterea corupției; Domeniul prioritar III: cooperare internă și coordonare internațională
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. E) Principiul eficienței în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă, atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât și din punctul de vedere al managementului organizațional. F) Principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate. G) Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
corupție; Principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție; Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament; Principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate; Principiul eficacității în combaterea corupției; Principiul cooperării și coerenței; Principiul parteneriatului public privat. Capitolul 3 Corupția în lumea contemporană 3.1. Corupția și statele în tranziție Tranziția de la socialism este un proces unic cu caracter istoric. Țările nu au încercat niciodată o transformare atât de radicală și simultană a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
zis clientul, aia nu rezistă până la pensie. Ia asupra ei cazu’. Nu trebuie să te implici în ceea ce faci. Așa zice și sigur e adevărat. Ghereta asta nu are la bază un principiu economic. Funcționarea ei se sprijină pe o coerență narativă. Câtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie. Nu le spun celor doi asta, dar sigur e adevărat. A bătut într-o zi de dimineața de la 8 până seara la 6. Câte ore sunt? Zece ore! A bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o operă monumentală în fond, în care își povestea viața și, implicit, copilăria. Metodologia de întocmire a acestor caiete-jurnal îmi apare destul de obscură, pentru că în jurnal apar însemnări absolut fără legătură între ele despre Hitler, George Vraca. Singurul principiu de coerență ar fi criteriul cronologic. Ca o concluzie, am putea spune că apar foarte puține date despre viața ei. Jurnalul pare o situare în context. Ce se întâmpla în lume simultan cu viața Eugeniei Ionescu. Parcă pentru provocarea unor corelații, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
produsul intern brut (PIB), În timp ce procentajul forței de muncă angajate reprezintă numai 40% din totalul populației active, sub mediile din unele țări foste candidate și media UE. Pentru atingerea performanțelor propuse s-a avut În vedere respectarea următoarelor principii: Asigurarea coerenței și convergenței strategiei de dezvoltare a Întreprinderilor mici și mijlocii cu strategiile sectoriale care au impact asupra acestora; Asigurarea transparenței deciziilor, acțiunilor și măsurilor luate pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a Întreprinderilor mici și mijlocii; Asigurarea accesului nediscriminatoriu al
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ca oricare lucrător al Comunității să poată avea acces la formarea profesională continuă, fără nici o formă de discriminare, și să beneficieze de aceasta tot timpul vieții sale active. II. Recomandă statelor membre: 1. să favorizeze În Întreprinderi Înțelegerea necesității unei coerențe Între competența lucrătorilor și capacitatea concurențială a Întreprinderii, pentru a le Încuraja pe acestea să acorde prioritate dezvoltării calității și competenței lucrătorilor proprii și, În acest scop, să pună În aplicare planuri și programe de formare profesională; 2. să prevadă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
structurilor info-documentare sunt un ansamblu, un sistem coerent, viu, original, specific fiecărei instituții documentare. Realizarea acestui deziderat ne conduce la stabilirea unui echilibru între cerințele constatate din partea beneficiarilor și intrarea în colecții a documentelor apte să garanteze nevoile beneficiarilor Ø Coerența colecțiilor se stabilește analizând fondurile și fixând obiectivele achiziției, făcând referințe la conținutul acestora. Se distinge momentul alegerii (examinarea conținutului în funcție de utilizările posibile) și momentul deciziei achiziției (examenul destinației, după ce a fost apreciat conținutul documentului ca interesant pentru bibliotecă / centru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ce domenii acoperă informația pe acest tip nou de suport, evoluția în timp a suportului? Ø Ce importanță vor da beneficiarii noului tip de suport? Ø Introducerea noului suport se va armoniza sau nu cu restul colecției? Ø Este asigurată coerența prelucrării documentului pe noul suport și pentru serviciile documentare? Ø Există constrângeri în vederea utilizării noului suport? Ø Care sunt modalitățile procedurale ale achiziționării noului suport (vezi accesul on line la unele baze de date)? Ø Corelarea în timp a prețului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bază de date V. Din punct de vedere al formei 1. carte, volum tipărit 2. registru, album, repertoar 3. sub formă de fișe 4. informatizat (OPAC) 115. Care este rolul cataloagelor? R: Cataloagele permit: Ø Gestionarea intelectuală a colecțiilor (pertinentă, coerență, achiziții, eliminări) Ø Gestiunea administrativă a documentelor (inventare, circulație etc.) Ø Cercetarea documentară Ø Exploatarea și punerea în valoare a colecțiilor bibliotecii Ø Schimburile și cooperarea (cataloage colective, politici de achiziție, eliminarea partajată etc.) 116. Definiți catalogul de bibliotecă precizând
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø Ergonomia ecranelor (ușurința rulării ecranelor până la informația dorită) Ø Accesul intelectual (descrierea ordonată) Ø Bernard Calenge enumera calitățile pe care le are un OPAC: Ø Accesibilitate (în funcție de tipul bibliotecii și de beneficiari) Ø Adecvare (mesajele conținute de ecran) Ø Coerența (adaptarea limbajului propus de către program la vocabularul utilizatorilor) Ø Înțelegere (calitatea limbajului de comunicare) Ø Eficacitate (pentru găsirea informației dorită, mesajele ajutătoare trebuie să fie clare, pentru a înțelege greșelile făcute) Ø Fiabilitate (a „ghici” comenzile făcute de către utilizatori) Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
din țară și din străinătate. Formarea unor specialiști în DEVCOM sau socializarea unor noi actori care să favorizeze procese de dezvoltare locală bazate peinițiativă și participare locală ar putea fi ajutate de contactul cu o prezentare axată pe ideea de coerență și diversitate. Deocamdată, intervențiile comunitare de tip DEVCOM au fost preluate în spațiul românesc mai mult prin conținutul lor tehnic, ca agregare de reguli care prin aplicare este de așteptat să ducă la „mai binele comunitar”. Și nu este rău
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt cazuri exemplare. Sunt grupuri de dimensiuni reduse, cu o interacțiune puternică între membrii lor, pe durate mari de timp, cu experiențe comune și, în consecință, cu valori comune. Noțiunea de comunitate este folosită atât pentru grupuri care au efectiv coerență sau unitate în planul valorilor, cât și pentru cele care au potențial de a evolua spre o astfel de stare. Similaritățile de status ocupațional, rezidențial, de localizare, de vârstă etc. constituie una dintre categoriile de factori care sporesc probabilitatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
îl aibă consilierul PR în ceea ce privește mentalul individual și cel colectiv al propriului sistem. 2. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat interinstituțional pozitiv, folosind tehnici de comunicare externă care să valorifice din plin constanța și coerența. 3. Relațiile publice au rolul de a integra comunicarea in-ternă și cea externă într-un tot unitar, de a realiza acel Gestalt în cadrul conceptului de identitate corporativă. 4. Relațiile publice promovează înțelegerea și încrederea reciproce, atât între membrii sistemului, cât
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
3. Pasul trei este denumit "a acționa și a comunica". În ca-drul acestei etape vor fi puse în aplicare planurile care au fost deja elaborate în vederea atingerii țelurilor propuse. Această etapă poate fi caracterizată de două aspecte extrem de importante: 1. coerența dintre acțiunile desfășurate și mesajele date publicității; 2. deschiderea sistemului din punct de vedere acțional. Fiecare acțiune trebuie dublată de un mesaj adecvat ei, altfel spus, identitatea de imagine va fi dată de suprapunerea dintre conținut și formă. De asemenea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
menționăm faptul că acesta este important pentru consilierul PR, în special în ceea ce privește membrii de sistem, deoarece aceștia sunt multiplicatori de imagine pozitivă pentru respectiva instituție. Bineînțeles că și comportamentul sistemului ca tot unitar, prin cele două caracteristici fundamentale, constanță și coerență, este important de analizat de către consilierul PR înaintea desfășurării unui anumit tip de campanie electorală. Cultura corporativă este un parametru care se formează în timp și care este o expresie a tuturor valorilor și normelor unui sistem. Cultura corporativă este
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în Effective Public Relations, 2000. Cei doi autori citați propun următorul model cu trei direcții principale: "Conceptualizarea programului (planului) și a design-ului Care este extensia și distribuția problemei-țintă și a populației-țintă? Planul este alcătuit în conformitate cu obiectivele fi-xate? Există o coerență rațională a acestuia? Au fost maximizate șansele de a avea succes? Monitorizarea și contabilizarea implementării planului Planul atinge populația-țintă specificată sau aria-țintă? Eforturile intervențiilor au fost conduse (aplicate) în conformitate cu cele specificate în program (plan)? Evaluarea utilității programului: impact și eficiență
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
În felul următor: coordonare obiectivă a acțiunilor posibile Între mai multe subiecte, conform unui principiu etic care le determină, excluzând Împiedicarea lor. Între cele două specii de determinări etice - cea subiectivă sau morală și cea obiectivă sau juridică - există o coerență necesară. Altfel spus, Între drept și morală există o serie de relații constante care pot fi determinate a priori, Întrucât acestea sunt necesități logice. Relația fundamentală se exprimă prin maxima: „Ceea ce e datorie e Întotdeauna drept, și nu poate fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adevăr, e necesar să zicem și În celălalt caz că putem ajunge sau tinde spre adevăr; aceasta Înseamnă că putem afirma un adevăr obiectiv În materie etică, cu aceeași legitimitate cu care-l putem afirma În cunoștința despre natură. Căci coerența cunoștințelor noastre sub formă de ordonare logică, constituie oriunde ceea ce numim adevărul obiectiv. Realitatea nu este altceva decât obiectul unei judecăți adevărate. Pretenția că afirmarea etică se reduce pur și simplu la o afirmație despre realitățile naturale, În special psihologice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
etice. Această generalitate se reduce În ultimă analiză la aceeași idee ca și aceea a legilor științifice: În Împrejurări identice, ipotetic date, rațiunea impune aceleași judecăți și acestea pot fi socotite adevărate În măsura În care apar conforme cu criteriul adevărului, adică cu coerența sistematică (logică) a tot ceea ce știm dinainte. În realitate, orice cunoștință se poate descompune În două elemente deosebite; ea cuprinde un obiect cunoscut și un act de cunoaștere. Obiectele cunoscute constituie realități naturale și se determină Între ele; ele apar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]