1,814 matches
-
toată viața. Prin această justificare, nici atitudinea și nici comportamentul nu e nevoie să se schimbe. c. În schimbarea și rezistența la schimbare, studii mai recente (Wilson et al., 2000) par să indice funcționarea fenomenului de atitudine duală, mai exact, coexistența atitudinii prealabile cu cea nou-achiziționată, chiar dacă ele sunt contrare. Autorul susține că fenomenul e apropiat de ambivalență, dar e totuși altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, este mai ușor accesată, iar în situațiile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tiparele literaturii. Discursul său este, În esență, o suprapunere de mai multe discursuri dintre care unele foarte vechi. Sensibilitatea lirică nouă se află Încă În faza alianței cu formele anterioare. Iancu Văcărescu nu este un poet al rupturii, ci al coexistenței. V Vasile CÎrlova. «Valea tristăă și sentimentul securității De lucruri, CÎrlova se apropie totdeauna cu milă. O tristețe fundamentală, care n-atinge, totuși, proporțiile disperării, Însoțește demersul său liric. O tristețe și o blîndețe care vor să ocrotească o realitate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comodului Alecsandri: un spațiu privilegiat. Satisface sentimentul de plenitudine pe care poetul Îl reclamă mereu cînd se află În mijlocul naturii. O plenitudine a liniștii și siguranței. Lunca reprezintă natura domesticită, simpatică: un veritabil tranchilizant pentru spirit. Ea ne Învață limba coexistenței pașnice În universul material: „Sus, paingul pe un frasin, urzind pînza-i diafană, Cu-al său fir de-argint subțire face-o punte-aeriană, Iar În leagăn de matasă gangurul misterios Cu privighetoarea dulce se Îngînă-armonios. Jos pe la tulpini, la umbră, fluturii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
folosi puterea americană pentru a instaura democrația în Orientul Mijlociu. După cum au arătat Lawrence Kaplan și William Kristol, "când se ajunge la confruntarea cu tiranii precum cele din Irak, Iran și, desigur, din Coreea de Nord, Statele Unite trebuie să caute transformarea și nu coexistența ca prim obiectiv al politicii externe americane. Un astfel de obiectiv obligă Statele Unite să-și ia angajamentul de a impune și de a menține o ordine mondială adecvată."102 Neoconservatorii au dreptate când susțin că o astfel de ordine mondială
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vreun conflict intern între impactul străin și structura tradițională, un conflict care s-ar traduce în mod obligatoriu în vreo sinteză oarecare și care ar fi principiul procesului istoric al vieții acestor sate? Răspunsul este negativ; există un fel de coexistență pasivă, raportul de forță și concretizările locale ale acestuia fiind integrate, cu totul natural, am putea spune, vieții cotidiene a comunităților sătești. Cauza imediată a acestei situații a fost deja arătată: identitatea (raport personal) acțiunii administrative exterioare cu structura satului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau a consuma bunuri de import. O acțiune nu are șanse de succes decât plasându-se pe două planuri: ▪ Introducerea constrângerii în consumul monetar plasând la maximum hrana în circuitul banilor (de exemplu, prin specializarea regiunilor în producția alimentară industrială). Coexistența în același sat a unui sector agricol industrial și a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
oricând în viața și în relațiile noastre. Esențial este ca ele să nu ne degradeze modul înțelept de a ne construi pe noi înșine, de a iniția, dezvolta și întreține raporturi interpersonale, să nu ne compromită afirmarea de sine și coexistența cu cei asemeni nouă, întru rațiune și sensibilitate. Capitolul 5 Relațiile competitive/concurențiale și relațiile de cooperare/colaborare 1. Relațiile competitive/concurențiale În viața de zi cu zi, între persoane, grupuri, comunități, societăți, culturi apar și există relații conflictuale, concurențiale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stabilă deocamdată, dar parcursul va fi în continuare dificil" (Kapstein și Mastanduno, 1999, p. 6). Factorul critic care determină durabilitatea ordinii curente va fi abilitatea diplomației principalelor puteri. Din această perspectivă, autonomia de acțiune dobândită de state este compatibilă cu coexistența, probabil pentru o perioadă nelimitată de timp, a unei diversități de strategii ale statelor importante. În modelul liberal, dinamica socializării generată de ordinea internațională liberală încorporează un grad de variație culturală și instituțională internă din cauza existenței unui decalaj de internalizare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sociologie a raporturilor de putere simbolică. Existența normelor ierarhizate contrazice, în parte, această viziune comunitaristă a socialului care consideră că "lumile sociale" sunt, desigur, "mai mult sau mai puțin integrate", dar insistă mai ales pe caracterul lor "segmentat" și pe coexistența lor. Perspectiva interacționistă a lumilor nu este interesată de problema impunerii de sus a unui arbitrar. Aici, cultura populară sau lumile cel mai puțin integrate pot fi studiate ca atare, în autonomia lor relativă (în cadrul unui comunitarism politic, un fel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu toate înfăptuirile ei, în incendiul final (e drept, de peste cinci miliarde de ani) al Pământului, urmat de definitiva răcire a Soarelui și de "speranța" apariției Vieții (în vederea altei distrugeri finale) în alt punct, nebănuit, al Universului? Așa stând lucrurile, coexistența cu "vanitatea lumii" este posibilă în virtutea "sistemului de iluzii": iluzia că trebuie să am un "urmaș", că trebuie să dau din coate pentru a ocupa un loc pe scena lumii, că trebuie să mă bat pentru o idee, că trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
inițiale asupra claselor. În consecință, integrarea actorului clasă în teoria sovietică seamănă cu integrarea actorului transnațional în teoria balanței puterii sau cu integrarea forțelor de piață în teoriile mai recente din economia politică internațională. Discuția următoare pe marginea conceptului de coexistență pașnică va arăta că integrarea acestor două niveluri ale analizei, clase și state, este departe de a fi lipsită de ambiguitate. Politica transnațională versus politica interstatală: coexistența pașnică și îngrădirea Coexistența pașnică, la fel ca și îngrădirea, este o politică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriile mai recente din economia politică internațională. Discuția următoare pe marginea conceptului de coexistență pașnică va arăta că integrarea acestor două niveluri ale analizei, clase și state, este departe de a fi lipsită de ambiguitate. Politica transnațională versus politica interstatală: coexistența pașnică și îngrădirea Coexistența pașnică, la fel ca și îngrădirea, este o politică între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de găsit în imperialism, tabăra
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economia politică internațională. Discuția următoare pe marginea conceptului de coexistență pașnică va arăta că integrarea acestor două niveluri ale analizei, clase și state, este departe de a fi lipsită de ambiguitate. Politica transnațională versus politica interstatală: coexistența pașnică și îngrădirea Coexistența pașnică, la fel ca și îngrădirea, este o politică între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de găsit în imperialism, tabăra socialistă poate accepta să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de găsit în imperialism, tabăra socialistă poate accepta să conviețuiască cu forțe imperialiste, cel puțin pentru o vreme. Coexistența pașnică corespunde unei strategii de cooperare tactică. Ea se bazează, înainte de toate, pe decuplarea competiției internaționale de la sfera militară și redirecționarea ei către sfera economică și cea ideologică. De altfel, coexistența pașnică implică acceptarea reciprocă a principiului non-ingerinței. În cele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conviețuiască cu forțe imperialiste, cel puțin pentru o vreme. Coexistența pașnică corespunde unei strategii de cooperare tactică. Ea se bazează, înainte de toate, pe decuplarea competiției internaționale de la sfera militară și redirecționarea ei către sfera economică și cea ideologică. De altfel, coexistența pașnică implică acceptarea reciprocă a principiului non-ingerinței. În cele din urmă, ea devine posibilă datorită existenței unor scopuri comune, absolut necesare pentru evitarea distrugerii nucleare reciproce. Dar coexistența pașnică nu anulează continuarea confruntării internaționale dintre forțele imperialiste și cele antiimperialiste
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
militară și redirecționarea ei către sfera economică și cea ideologică. De altfel, coexistența pașnică implică acceptarea reciprocă a principiului non-ingerinței. În cele din urmă, ea devine posibilă datorită existenței unor scopuri comune, absolut necesare pentru evitarea distrugerii nucleare reciproce. Dar coexistența pașnică nu anulează continuarea confruntării internaționale dintre forțele imperialiste și cele antiimperialiste. Scopul ei pe termen lung este victoria acestora din urmă. Cu alte cuvinte, coexistența pașnică poate oferi un mediu propice pentru consolidarea socialismului internațional, timp în care starea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
posibilă datorită existenței unor scopuri comune, absolut necesare pentru evitarea distrugerii nucleare reciproce. Dar coexistența pașnică nu anulează continuarea confruntării internaționale dintre forțele imperialiste și cele antiimperialiste. Scopul ei pe termen lung este victoria acestora din urmă. Cu alte cuvinte, coexistența pașnică poate oferi un mediu propice pentru consolidarea socialismului internațional, timp în care starea politică și socială existentă este schimbată cu ajutorul relațiilor transnaționale. Această idee nu este foarte diferită de îmbinarea politicilor antagoniste cu cele cooperative, pe care politica de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Din păcate, dubla semnificație a acestei abordări, în realizarea ei practică, a făcut ca ea să devină autocon-tradictorie în două arene importante ale politicii internaționale. Prima problemă se leagă de politica sovietică privind lumea a treia. Pentru a armoniza tactica coexistenței interstatale cu strategia antiimperialismului transnațional sau internațional, Brejnev a declarat că coexistența pașnică nu se aplică mișcărilor de eliberare națională. Totuși, tocmai expansiunea sovietică în lumea a treia (și schimbarea implicită a balanței puterii) a fost cea care a provocat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
făcut ca ea să devină autocon-tradictorie în două arene importante ale politicii internaționale. Prima problemă se leagă de politica sovietică privind lumea a treia. Pentru a armoniza tactica coexistenței interstatale cu strategia antiimperialismului transnațional sau internațional, Brejnev a declarat că coexistența pașnică nu se aplică mișcărilor de eliberare națională. Totuși, tocmai expansiunea sovietică în lumea a treia (și schimbarea implicită a balanței puterii) a fost cea care a provocat reacția SUA și încercarea de a pune în legătură acest comportament al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
securitate și internaționalism proletar (relații internaționale de clasă), Uniunea Sovietică alegea orice părea să-i servească cel mai bine interesele pe care le percepea, fără a ține seama de responsabilitățile sale ideologice asumate. Cu toate limitările și excepțiile sale, este coexistența pașnică doar o imagine în oglindă a politicii îngrădirii? La nivel psihologic, ambele presupuneau că forța care provoacă războiul este expansionismul adversarului. La nivelul politicii externe, ambele își concepeau politica în termeni de limitare a conflictelor. Astfel, ele acceptau în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la politica externă interstatală la cea intra-sta-tală. Politica externă a devenit "totală" (Krippendorff 1963). Printr-o politică a îngrădirii, cel puțin așa cum a văzut-o George Kennan, SUA urmărea să determine reforma internă în URSS. Susținînd lupta internațională de clasă, coexistența pașnică promovată de sovietici își propunea să submineze capitalismul. Ca o consecință a acestei convergențe, diplomația a putut să-și redobîndească rolul său central. Concluzie Evoluția teoriilor sovietice în relațiile internaționale a fost marcată de supoziția marxistă a unei legături
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
treia erau considerate bune (pentru o acidă critică marxistă a lui Lenin, vezi Warren 1980), în timp ce agitația socialistă în Vest urma să fie evitată, pentru că ea ar fi putut afecta relațiile sovieticilor cu principalii lor opozanți, într-o perioadă a coexistenței pașnice. De asemenea, unele dintre conceptele centrale ale teoriilor sovietice asupra relațiilor internaționale s-au dezvoltat în așa fel încît le-au făcut pe acestea din urmă aproape imposibil de distins de abordările realiste (materialiste și axate pe putere). Acest
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
inter-național ca întreg era capitalist și trebuia analizat corespunzător. Permițîndu-se ruptura dintre evoluția socialistă internă și socialismul la nivel internațional, s-a creat un spațiu, domeniul internațional, în care se aplică alte legi decît cele socialiste. Cum am văzut deja, coexistența pașnică nu era diferită de vederile realiste: forță, corelație a forțelor, sfere de influență, într-o competiție bipolară de sumă zero cu elemente de antagonism și cooperare, unde diplomația prevalează în fața relațiilor pur militare. Ea împărtășește de asemenea cu realismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care să respecte codurile de conduită ale societății internaționale. Ajutorul economic și financiar, recunoașterea statutului și a prestigiului egal se adaptau în funcție de comportamentul internațional al URSS. Destinderea era o împletire secvențializată și flexibilă de confruntare și colaborare, de descurajare și coexistență. Caracterul său adaptabil era menit să protejeze îngrădirea într-o vreme în care opinia publică devenea din ce în ce mai potrivnică ralierii la retorica războiului rece: Fără îndoială că destinderea este periculoasă, dacă nu include și o strategie de îngrădire. Dar îngrădirea nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
retorica războiului rece: Fără îndoială că destinderea este periculoasă, dacă nu include și o strategie de îngrădire. Dar îngrădirea nu are sens dacă nu este legată de o noțiune de pace. Soluția nu este renunțarea la strădania de a defini coexistența, ci crearea unui conținut care să reflecte principiile noastre și obiectivele noastre." (Kissinger 1982: 241-2) Tot asemănător cu Kennan, Kissinger (1979: 120 și urm.) vede slăbiciunile URSS ca fiind mai ales de natură internă: absența unui mecanism de succesiune, o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]