871 matches
-
a spus. Crearea discrepanțelor Dacă acordăm credit stărilor prin care trece o persoană, nu înseamnă că acceptăm ca ea să rămînă în acest stadiu. În acest sens, scopul oferirii unor tratamente validate de studii empirice este acela de a transforma cognițiile nepotrivite și comportamentul asociat. Miller și Rollnick (1991) au argumentat destul de solid ipoteza potrivit căreia o confruntare prea dură poate duce la alienarea pacientului. Cu alte cuvinte, deși țelul este conștientizarea nevoii de schimbare, cererile directe, formulate verbal, s-ar
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu este cel mai potrivit, pentru că nu lasă loc unei alte posibile interpretări. Lifturile nu pot, în sine, să provoace anxietate; de aceea, trebuie să existe o variabilă intermediară. O ipoteză plauzibilă este aceea că un rol important îl au cognițiile referitoare la o posibilă nenorocire (Warren și Zgourides, 1991). Aceasta este și abordarea pe care o adoptă cel de-al doilea terapeut. El realizează anxietatea și piedicile pe care aceasta le ridică, dar îi atrage pacientului atenția asupra rolului pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gînduri trebuie analizate și modificate cu ajutorul tehnicilor de restructurare cognitivă. O altă problemă care survine la începutul tratamentului este eșecul reducerii fricii, în ciuda expunerii repetate la stimuli. Nici această dificultate nu poate fi învinsă decît dacă se analizează comportamentul și cognițiile persoanei pe durata exercițiului. Oricum, unul dintre cele mai frecvente motive pentru care anxietatea nu poate fi redusă este acela că se încearcă îndeplinirea unei sarcini care provoacă prea multă teamă. În asemenea situații, va dura destul de mult pînă cînd
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu schizofrenia, în care stereotipia este declanșată adesea ca urmare a unor idei fixe sau delirante sau ca reacție la alte simptome psihotice. Simptomele tulburării anxioase generalizate (TAG) pot fi diferențiate de TOC printr-o serie de aspecte. În ceea ce privește conținutul, cognițiile anxioase asociate cu TAG sînt legate de obicei de probleme cotidiene (sănătate, familie, serviciu etc.), spre deosebire de temele frecvent întîlnite la pacienții cu TOC, cum ar fi murdărirea (contaminarea), violența, sexul, agresiunea și blasfemia. O altă diferență des sesizată este absența
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
obsesive, dar care nu efectuează ritualuri manifeste, necesită o atenție deosebită. Identificarea corectă a gîndului supărător are o importanță esențială în eficientizarea expunerii. La fel, se impune identificarea neutralizării cognitive a gîndului obsesiv. Dacă pacienții sînt adesea capabili să verbalizeze cogniția supărătoare, identificarea neutralizării mentale a gîndului poate fi dificilă, deoarece e posibil ca aceasta să fie o repetiție a gîndului respectiv sau poate chiar o proiecție a acțiunilor implicate de gînd , ambele situații reprezentînd un potențial generator de anxietate; de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comportamentului de neutralizare în termenii oricărui comportament cognitiv pe care îl efectuează în mod voluntar, ca reacție la gîndul supărător. Prin înregistrarea descrierii gîndului pe o casetă audio și audierea casetei de către pacient se pot obține informații importante legate de cognițiile de neutralizare. Evaluarea cognitivă este la fel de importantă în cazul persoanelor cu gînduri obsesive, dar care nu prezintă ritualuri manifeste, precum și în cazul celor care au gînduri legate de rănirea altora în mod direct sau dintr-o neglijență proprie. Astfel de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o predominanță a cuvintelor care implică interpretări catastrofice (de exemplu, întotdeauna, niciodată, groaznic, teribil) (Molina et al., 1998). De asemenea, se mai caracterizează prin perturbarea capacității de concentrare a atenției. Persoanele care își fac griji afirmă că au mai multe cogniții negative și că dețin un control mai redus asupra acestora decît persoanele care nu manifestă alte preocupări în timpul unei sarcini solicitante (Borkovec et al., 1983). Borkovec și colaboratorii săi au subliniat recent distincția dintre imaginarul mental și preponderența activității gîndurilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de control non-anxioase: pacienții cu TAG au sentimentul că își pot controla grijile într-o măsură mai mică și semnalează un procent crescut de neliniști așteptate (Craske et al., 1989). Butler și Booth (1991) au evidențiat și alte trăsături specifice cognițiilor pacienților cu TAG. Conform acestora, grijile pacienților tind să reflecte sentimentul de vulnerabilitate și amenințare (de exemplu: Se va întîmpla ceva rău) și sentimentul incapacității de a face față pericolului (de exemplu: Nu voi fi în stare să mă descurc
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
active testate. Butler și colaboratorii săi. (1991) au comparat terapia cognitiv-comportamentală cu terapia comportamentală și au descoperit că, la șase luni după tratament, prima a dus la progrese mai mari decît a doua, sub aspectul parametrilor de anxietate, depresie și cogniție. În plus, în cadrul terapiei cognitiv-comportamentale s-au înregistrat mai puține abandonuri. Durham și colegii săi au comparat terapia cognitivă cu terapia analitică (coordonată de terapeuți cu experiență, pe două niveluri de intensitate) și tehnica managementului anxietății (coordonată de terapeuți lipsiți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
parte din terapia prin expunere este de ordin imaginar, persoana fiind solicitată să rememoreze în amănunt experiența traumatizantă. Pentru a optimiza eficacitatea expunerii imaginare, este importantă atît maximizarea stimulilor (de exemplu imagini, sunete, mirosuri), cît și a reacțiilor (de exemplu cogniții, afecte, senzații somatice). La intervale regulate, pacienții sînt solicitați să indice nivelurile de anxietate și detresă. În corelație cu observațiile sale, acești indici îl ajută pe terapeut să stabilească ritmul expunerii și momentele în care anxietatea se diminuează. Restructurarea cognitivă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a principalelor simptome ale SSPT. Terapia prin procesare cognitivă (Resick și Schnicke, 1992) reprezintă o restructurare cognitivă cu referire la cinci teme principale: siguranța, încrederea, puterea, stima față de sine și intimitatea. Persoanele care urmează această terapie sînt învățate să identifice cognițiile deficitare (sau blocajele) și să le pună la îndoială în mod sistematic, folosind o listă de întrebări care le dispută. Resick și Schnicke (1993) au elaborat o descriere detaliată a procedurii. În tratamentul actual al SSPT sînt experimentate diverse adaptări
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
descrise amănunțit, la rîndul lor, în alte capitole. Printre alte sugestii se numără indicațiile referitoare la dietă, de exemplu, reducerea unor stimulente ca nicotina sau cofeina, precum și exercițiile aerobice. De obicei, strategiile cognitive oferă pacientului un sentiment de control asupra cognițiilor intruzive, însă aveți grijă să nu transmiteți mesaje contradictorii. Meditația asupra traumei nu este un lucru negativ dimpotrivă, va deveni ulterior o componentă centrală a tratamentului. Cu toate acestea, este important ca ea să se desfășoare într-un mod controlat
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că exagerez). Pacientul este ajutat să identifice gîndurile automate dăunătoare și concepțiile disfuncționale apărute după traumă și să le privească drept ipoteze, nu realități. Apoi, terapeutul și pacientul pot colabora, cu scopul de a pune la îndoială și a demonta cognițiile negative, înlocuindu-le în cele din urmă cu alternative mai echilibrate și mai raționale. Deși există mai multe modalități de parcurgere a acestui proces, de obicei, se utilizează o serie de întrebări, după exemplul din Ghidul practic pentru pacienți. Cel
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pacienți. Cel mai important element comun tuturor terapiilor cognitive eficiente constă în faptul că procesul punerii la îndoială și al demontării concepțiilor disfuncționale și a gîndurilor automate reprezintă o sarcină intelectuală activă și riguroasă. Nu este suficientă simpla înlocuire a cognițiilor defectuoase cu alternative adaptate; persoana trebuie să facă efortul de a înțelege cu adevărat faptul că gîndurile respective se bazează pe o logică defectuoasă. Mulți supraviețuitori ai unei traume simt nevoia unor reasigurări nerealiste, dorind să înlocuiască gîndurile care determină
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu pacientul în scopul evaluării realiste a riscurilor și a efectelor posibile. O temă comună în toate tulburările anxioase este tendința de a exagera probabilitatea ocurenței unui eveniment negativ, precum și a consecințelor negative ale acestuia. Evident, acestea din urmă sînt cogniții dificil de pus la îndoială în SSPT. Cu toate acestea, terapeuții trebuie să-i ajute pe pacienți să se concentreze asupra elementelor pozitive: faptul că au supraviețuit, că sînt pe cale să se vindece și că și-au însușit abilități care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că rețeaua amintirilor traumatice trebuie activată înainte de a putea fi modificată. Interpretările și concepțiile asociate cu experiența trebuie restructurate, în contextul întregii rețele a memoriei. Terapeuții trebuie să efectueze măcar o parte din activitățile legate de punerea la îndoială a cognițiilor în cadrul ședințelor finale de expunere, cînd gîndurile și concepțiile vizate sînt deja activate. Abordarea vinovăției Vina și autoînvinuirea necesită o atenție specială în acest stadiu. Vinovăția este menționată adesea și poate fi considerată o componentă a procesului de adaptare la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vedere al pacientului. Într-adevăr, unele studii arată că, în primele luni, vinovăția ar putea fi asociată cu o recuperare ulterioară mai rapidă (Creamer et al., 1993). Terapeuții sînt sfătuiți să reziste tentației de a pune la îndoială prea repede cognițiile referitoare la vinovăție, chiar dacă acestea par adesea iraționale. Se poate afirma că vinovăția, spre deosebire de teamă sau tristețe, reprezintă o problemă care nu poate fi discutată cu membrii rețelei de sprijin (care au tendința de a răspunde imediat cu asigurări de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
SECȚIUNEA 7 Restructurarea cognitivă Unul dintre efectele posibile ale expunerii este aducerea la suprafață a ideilor și concepțiilor dăunătoare care apar ca rezultat al experiențelor traumatizante. Recuperarea eficientă de pe urma traumei necesită punerea la îndoială a acelor idei și concepții (numite cogniții), precum și înlocuirea cu altele mai raționale și mai realiste. În SSPT, acest proces se desfășoară cel mai bine în corelare cu expunerea, prin modificarea cognițiilor dăunătoare pe măsură ce apar. După o experiență traumatică, oamenii rămîn cu o serie de gînduri negative
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
traumatizante. Recuperarea eficientă de pe urma traumei necesită punerea la îndoială a acelor idei și concepții (numite cogniții), precum și înlocuirea cu altele mai raționale și mai realiste. În SSPT, acest proces se desfășoară cel mai bine în corelare cu expunerea, prin modificarea cognițiilor dăunătoare pe măsură ce apar. După o experiență traumatică, oamenii rămîn cu o serie de gînduri negative despre cele întîmplate, dar și despre ei înșiși și despre lume. De exemplu, mulți oameni încep să se simtă vulnerabili și nesiguri pe ei; încep
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
invitați apoi să exprime exact ceea ce simt în acest moment (un alt desen), folosind culorile pe care le consideră cele mai potrivite. Culorile alese, fluiditatea mișcării, tonurile și consistența petelor de culoare oferă indicii interesante privind afectivitatea, dar și calitatea cognițiilor. 5. GHICEȘTE EMOȚIA Copiii se împart în grupuri mici. Fiecare își va alege o emoție pe care ar dori să o mimeze, iar apoi grupul trebuie să ghicească emoția mimată. Jocul va continua pînă când vor fi implicați toți copiii
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
a cunoștințelor, cu cele de comunicare globală, prin care se realizează trecerea de la planul conceptual, la practica limbii. Modelul comunicativ-funcțional a impus o nouă viziune asupra studiului limbii și literaturii române, reflectată atât în redimensionarea conținuturilor și schimbarea perspectivei asupra cogniției și a limbajului, cât și în reorientarea metodologică, vizând integrarea metodei active.Utilizarea acestei metodei produce o modificare a rolului elevului în actul didactic, care este activ, motivat și interesat de propria educație. Prin dimensiunea sa socială, metoda activă implică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării importante în stadiul inițial al procesului creativ sunt: definirea și redefinirea. Definirea este o abilitate complexă care permite identificarea problemei, stabilirea aspectelor importante și neesențiale, simplificarea problemei, separarea de subprobleme, abordarea dintr-
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni, ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), în strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul persoanelor cu dizabilități, gândirea capătă o serie de particularități care determină scăderea eficienței intelectuale sub nivelul minim al adaptabilității la solicitările mediului. Astfel, putem vorbi de inconsecvența gândirii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cu aplicarea unor programe de terapie și stimulare a capacităților intelectuale, procesul de gândire va urma un traseu favorabil cu rol deosebit în structurarea și echilibrarea întregii personalități. 4.1.5. Imaginația Imaginația este considerată ca fiind un proces aparținând cogniției superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mentale, de combinare sau structurare, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu gândirea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
foarte bine, ocazional nereacționând la mesajele verbale sau nonverbale; - ocazional pare că ignoră mediul și devine absent. Autoservire - mănâncă singur, - merge singur la toaleta, - se îmbracă singur, - este foarte ordonat, - rezistă la spălatul pe dinți; - refuză unele feluri de mâncare; Cogniție - Învăța prin imitație, repetiție și cu ajutorul pictogramelor - identifică obiecte uzuale din mediu și imagini ale acestora; - denumește obiecte, persoane; - identifică și denumește culori; - recunoaște și denumește acțiuni în imagini. - Jocul este lipsit de imaginație, solitar de cele mai multe ori - atenția este
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]