643 matches
-
Întîlnit-o la Întoarcere nu mai era cea pe care o lăsase În urmă. S-a pomenit cu un oraș al cețurilor, unde tata nu mai trăia, dar care era În continuare vrăjit de amintirea și de memoria lui În fiecare colțișor. Ca și cum acea dezolare nu i-ar fi fost de-ajuns, s-a apucat să angajeze un individ care să cerceteze ce se alesese de tata. După mai multe luni de investigații, tot ceea ce a izbutit să recupereze investigatorul a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
face ca un izvod domnesc să fie gata...Între timp, vodă, împreună cu suita, a ieșit din sala tronului. Cu ei a ieșit și logofătul... Am rămas singur-singurel la măsuța mea de scris. Mă simțeam ca o muscă așezată într un colțișor din necuprinsa sală a tronului. Tocmai am început să cercetez cum sunt întocmite și alte izvoade, ca să deprind meșteșugul, când am simțit o mișcare a aerului din preajmă...Am privit cu grijă la ferestrele sălii. Toate erau zăvorâte. Lângă mine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Reiko și vagabond. Asta voiam să-i spun lui Gan, dar nu-mi ieșeau cuvintele pe gură. Creierul refuza să funcționeze, aveam senzația că-mi Înghețase. Eram Încă sub efectul cocainei și al somniferelor Înghițite, iar În cel mai adânc colțișor al creierului simțeam o durere surdă, de parcă mii de gângănii tropăiau pe-acolo. Eram Încă excitat, pofta de sex nu se dădea dusă nicidecum. Secretara lui Gan era o femeie mică și bondoacă, cu fața plină de pistrui, dar eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mai liniștit, fiindcă era situat în partea din spate a casei. În prezent folosea celelalte două încăperi drept debara, respectiv cameră de cusut, dar putea să golească debaraua și să pună totul în garaj. Astfel avea să facă loc pentru colțișorul personal al domnului J.L.B. Matekoni. Dacă o să se hotărască s-o folosească drept depozit pentru piese de schimb sau motoare vechi, asta va fi treaba lui, dar o să-i dea de înțeles că motoarele ar trebui să stea afară. Sufrageria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și înaltele comisariate. Mi-a plăcut din prima. În anul acela a plouat din abundență, iar grădina fusese bine întreținută. Erau straturi-straturi de canna și de cale; o nebunie de culori de bougainvillea; un gazon gros de mohor. Era un colțișor de rai înconjurat de un zid alb, înalt. Michael era ca un copil care tocmai descoperise ascunzătoarea borcanului cu dulceață. Se scula dis-de-dimineață, lua camioneta lui Jack și pornea pe Molepolole Road. Apoi colinda savana cam o oră înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
simplu, primul tren, bilet și Dumnezeu cu mila. Gata, îmi ajunge, nu îmi mai murdăresc mâinile după cum îmi dictează baronul. La dracu și cu mânăstirea aia, cuib de derbedei, mai bine ardeau cu toții! Ceva interese erau la partid pentru acel colțișor de rai. Cătălina știe multe, multe am cules și eu despre ea. Ar fi cazul să umblu la sertar, trebuie să-mi iasă ceva verzișori din golănia asta. Ehei, baroane, baroane, cum scoți tu castanele din foc cu mâinile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
poate numi așa, dar în acel moment nu s-a pierdut într-atât încât să oprească acel neîntrerupt monolog interior. Aici, cu George, ca prin farmec, nu se mai gândea la nimic, cu o singură excepție: știa vag, într-un colțișor ascuns al minții ei, că nu mai fusese sărutată așa niciodată. Săruturile delicate au durat doar câteva minute, suficient ca Emmy să se piardă cu totul, apoi George o cuprinse cu brațele, își apăsă pieptul gol pe al ei încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mei, ci ai lui Julie. Uitase de ei, dar jur că-mi pusesem în gând să-i înapoiez de secole (de mai bine de nouă luni), și era cât pe ce să rezolv problema de câteva ori. Am cercetat fiecare colțișor al valijoarei. Mi-am golit trusa de toaletă. Am cotrobăit printre haine. Am luat geanta și i-am golit conținutul pe pat. Am răvășit totul, dar nici urmă de cercei. Descurajată, mi-am băgat mâinile în buzunare și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Locul geme de rândași gălăgioși și bidivii plini de fală. În ciuda iernii care Începe, Omar s-ar fi culcat sub cerul liber, dar scorpionii din Kashan sunt aproape la fel vestiți ca și faianța din partea locului. — Chiar nu există nici un colțișor unde să-mi Întind rogojina până În zori? Hangiul Își scarpină tâmplele. Se Întunecă, nu-i poate refuza unui musulman adăpostul: — Am o odăiță pe colț, ocupată de un student, cere-i să-ți facă loc. Se Îndreaptă Într-acolo, ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
deștept Aici, era la fel de ascuțit Dincolo, văzut în picioare sau stând în cap. Dar cum inegalitatea este condimentul nelipsit nicăieri, suratele îl acceptau ca pe un rău necesar, dându-și astfel posibilitatea de autoexprimare, având totuși convingerea, undeva, într-un colțișor de suflet, că e super, mirându-se cum poate duce pe umeri atâta talent actoricesc. Ceea ce toată lumea știa era faptul că, tot mergând spre Dumnezeu, pe partea dreaptă a Infinitului se află un mic Univers, plictisit că există, pentru că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și era setată pentru putere maximă, întunericul nu se risipea. Părea că începuse să-i placă să lâncezească între acele patru ziduri și în tenebrele ce se întindeau sub ele. Intrasem cu grijă, uitându-mă în fiecare parte, examinând fiecare colțișor care era dezvăluit de lumină. Mă mișcam cu precauție, atent la fiecare pas, la fiecare mișcare. Deoarece încăperea era mică, le-am făcut semn colegilor mei să nu intre după mine, căci mai mult m-ar fi încurcat. Uitându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și în special... camere de luat vederi. Era grozav! Mai ales schimbatul codurilor de acces de la depozit. Accesul la camerele de luat vederi nu poate fi un lucru mare, dar era chiar esențial din moment ce tot orașul și toată Uniunea, fiecare colțișor din oricare apartament putea fi văzut cu doar un click de mouse. Specific paranoiei tipice oricărei guvernări totalitare, Guvernul a instalat camere de luat vederi oriunde se putea. Astfel, putând avea acces la ele, aveam posibilitatea de a vedea orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pe dalele reci, mai calm și mai lucid, începusem să-l conștientizez pe moșneag în mintea mea, iar el își dădu seama că fusese detectat. Începeam să-l dau afară, iar el nu se opunea, ci doar pleca din fiecare colțișor al minții în care îl găseam. Curând, eram doar eu și Sfetnicii mei. Îi simțeam slăbiciunea și mă întrebam dacă merita riscul. Va mai avea oare putere? Dacă nu mă va prinde? Neștiind gândurile mele, stătea și se uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ce obositor! Nu reușeam să mă odihnesc, așa că am pornit din nou pe holuri și tot acolo, cu puțin înainte de apusul soarelui, mă prinse debutul asaltului sonic. Muzica rock combinată cu cea metal izbucnise de pretutindeni și părea că fiecare colțișor din clădire este o imensă boxă din care explodează ritmuri infernale și tempo-uri total dezorganizate. Cuvinte drăcești și înjurături picante asortau tot acest fiasco. Trecând pe lângă doi care pierdeau vremea pe coridor, l-am putut auzi pe unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să pescuiască pe lacul Pușcași. Era greu, foarte greu pentru cei doi soți, mereu trebuia să râmână unul din ei acasă, tresăreau la fiece zgomot și săreau la geam ori de câte ori Vinzanti lătra la om. Atunci, unul dintre ei ridica un colțișor de perdea și spunea celuilalt din spatele său: Stăi cuminti, aista a lu’ Tufî duci ghițălu’ la apî! sau Văru’tu vine cu căruța cu leme, mama lui de hoț! Era o noapte de iarnă rece și Rică Olaru mergea către
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ape limpezi până nu demult... Încercam să păcălesc timpul ce mă pândea cu ochi nemilos... Îndeletnicindu-mă cu lucruri mai „lumești”. După ce am răscolit toată casa ștergând cu Îndârjire fiecare „fir de praf” și după ce am așezat fiecare lucru În colțișorul lui, mi-am pregătit o listă minuțioasă și am plecat la piață. Știam prea bine că sunt simple amăgiri, tertipuri fără fond... sperând că astfel voi reuși să alung gândul insistent ce mă urmărea ca o umbră răutăcioasă. Revenind În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
strălucirea pe care ți-o imprimă Îndestularea. Îmbrăcămintea ștearsă, uzată de vreme, Își spunea cuvântul asupra fiecăruia În parte. Cei Îmbogățiți coborau mai rar din mașinile luxoase pentru a face câțiva pași prin parc. După ce ne-am bucurat de orice colțișor, ne-am retras spre casă, fredonând Încet anumite melodii cunoscute. Am zăbovit În fața vitrinelor care ne apăreau În cale, și apoi ne-am oprit la cumpărături, la un Market din apropierea casei. Coșul pentru cumpărături se afla afară, prins Într-un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ul plin de busuioacă rozalie ca un plin de veselie Dacă și de vin de Bohotin. 2011 Mărțișorul prieteniei Cu el și viața e mai vie, mai cum am vrea și noi să fim; cât este, Doamne, de sublim un colțișor de armonie! O lume de semnificații e-n fiecare mărțișor, este un zbor, este un dor, măcar o zi să fim ca frații. Un ghiocel e un potir, un clopoțel, un sân de fată ce-ntotdeauna ne arată sfântul iubirii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să spun că de la un anumit interval de timp încolo, gata, persoana a decedat. Numai că probabilitatea de a mai fi în viață scade extrem de mult. Simion Pop rămase câteva clipe tăcut. Polițistul de la Iași avea dreptate. Undeva, într-un colțișor ascuns al sufletului, avea și el o îndoială. Spera însă din toată inima să nu devină realitate. Ce propui? întrebă el cu glas scăzut. Deocamdată nu propun nimic. Am vrut numai să enumăr, de la început, toate variantele de lucru. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
polițist se hotărâse să coboare ca să ia puțin aer. Încă din prima zi când sosise la Baia de Sus văzuse sub geamul de la camera sa o pergolă acoperită cu viță agățătoare. Sub ea, Pop ori poate nevastă-sa amenajase un colțișor potrivit pentru odihnă. Câteva fotolii din împletitură de ratan erau așezate în jurul unei mese din același material. Ceva mai încolo, sub coroana bogată a unui măr bătrân, era un leagăn larg pe care se afla o pernă vărgată. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așteptând ca vâlva să treacă peste ei, inspectorul se gândea febril, căutând să înțeleagă ce se întâmplă cu el. Cu numai câteva ore mai devreme, n-ar fi crezut în ruptul capului că aceste lucruri sunt posibile. Undeva, într-un colțișor ascuns al minții, încă nutrea speranța că visează. Din păcate își dădea seama că nici pe departe nu putea fi vorba de așa ceva. Realitatea era mai cruntă decât orice imaginație. Se convinsese că Moș Calistrat nu era dușmanul său. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
făgașul normal. Deși se mai înmuiase puțin și nu mai era atât de pornit împotriva explicațiilor Ilenei și ale lui Moș Calistrat, pe care încă le considera mistice, încă nu era dispus să le îmbrățișeze în totalitate. Undeva, într-un colțișor al minții, încă spera că nimic nu este adevărat. Își dorea să se trezească din vis și să revină la realitatea pe care o cunoștea el. În lumea aceasta amestecată, în care se pomenise fără voia lui, nu prea știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Du-te și rezolvă problema! Mă aștept ca mâine să nu-l mai văd pe individ, îl expedie el cu un gest scurt din mână. Odată ieșit din biroul șefului, Boris se îndreptă spre încăperea unde își amenajase el un colțișor numai al lui. În mod normal, ar fi trebuit să plece să se ocupe de organizarea misiunii primite de la patron. Deocamdată însă nu avea însă chef să iasă din clădire, ar fi însemnat să dea nas în nas cu Calistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
liniștii. Trebuie să trecem atât de neobservați prin viață încât Soarta să nu ne bage în seamă. Și să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să fim tăcuți, mulțumiți în colțișorul nostru, blânzi, supuși și smeriți ca ei. Asta-i înțelepciunea vieții. Pentru mine era doar spiritul său înfrânt cel care se exprima astfel și m-am revoltat împotriva resemnării lui, dar nu i-am împărtășit acest gând. — De unde ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
căsnicie n-a fost zi în care gândurile mele să nu fie în preajma ta, lângă tine. (Cum era să mă simtă departe când Mihaela trăia între lucrurile mele, în casa dragostei noastre? O parte ddn ființa mea sălășluia în fiecare colțișor, eram prezent în fiecare bucată de grădină, teiul îi vorbea de mine și peste tot plutea amintirea celor ce au fost) Citeam articolele tale din ziare, îți urmăream activitatea, des-cosînd pe Alexa dacă mai știe ceva despre tine. Când n-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]