556 matches
-
realizat trei icoane: "Cina cea de taină, Spălarea picioarelor" și "Intrarea lui Isus în biserică". Se pare că doar aceste trei icoane au rămas din tot ce a realizat Lecca pe tărâmul picturii religioase. Din toate informațiile adunate de Ion Colan la Muzeul din Scheii Brașovului, rezultă că Lecca a lucrat în Brașov încă din 1845, înaintea plecării sale din Craiova. Din studiile care s-au făcut prin cercetarea icoanelor și a unor schițe care s-au păstrat la Academia Română, Barbu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
mai multe echipe de misionari, veniți din toată Țara: echipa Arhiepiscopiei Chișinăului în frunte cu părintele Teodor Rudiev, cea a Episcopiei Hușilor în frunte cu Episcopul Grigorie Leu, iar cea a Mitropoliei Sibiului și Făgărașului în frunte cu Mitropolitul Nicolae Colan. Începând cu luna octombrie 1941 în Transnistria au venit și alte echipe de preoți și monahi misionari, între aceștia mulți din Episcopia Hotinului, Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Olteniei. Alți ierarhi care au efectuat vizite canonice în cuprinsul Misiunii Ortodoxe Române
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
înființat Institutul de Administrare și Management Matsushita, devenită o școală reputată de management. În anul 1983, s-a numărat printre inițiatorii Protocolului de la Kyoto asupra schimbărilor globale. Ca o recunoaștere a meritelor sale, în 1987, a fost decorat cu Marele Colan al Ordinului Soarelui Răsare. Problemele pulmonare cronice au cauzat moartea sa de pneumonie în data de 27 aprilie 1989 în orașul Osaka, la vârsta de 94 ani. La moartea sa, averea sa se ridica la 3 miliarde de dolari, iar
Konosuke Matsushita () [Corola-website/Science/309090_a_310419]
-
înainte de a cere ca Domnul să-i deschidă brațele părintești și să-l primească în rândurile monahilor de la Mănăstirea Cernica, la 8 martie 1956. Ales deja mitropolit, la 15 martie 1956 patriarhul Justinian, mitropolituI Firmilian al Olteniei și episcopul Nicolae Colan al Clujului îl vor hirotoni arhiereu, și i se va încredința de îndată cârja lui Șaguna, la 18 martie 1956, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. În scurtă trecere prin Sibiu a înființat în locul decedatei "Reviste teologice" (1947), revista teologică "Mitropolia
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
școli speciale și secundare", precum și numeroși absolvenți de școli speciale de mașini, agricultură și contabilitate. Satul Araci a dat culturii și spiritualității românești importante personalități și figuri de primă mărime ale culturii naționale. În Araci s-a născut mitropolitul Nicolae Colan (1893-1967). În anul 1882 s-a născut la Araci scriitorul Romulus Cioflec. În fața școlii din localitate care în prezent poartă numele scriitorului, se află bustul lui Romulus Cioflec. Cu sprijinul Ministerului Culturii, Muzeul Carpaților Răsăriteni, în locuința natală a scriitorului
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
a le transmite apoi la București, permițând astfel Ministerului Afacerilor Străine să înainteze documentațiile de rigoare comisiei de arbitraj. Singurele organizații care nu erau controlate de autoritățile maghiare erau bisericile ortodoxe și greco-catolice din zona ocupată. Cu concursul lui Nicolae Colan, episcopul ortodox al Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința la Cluj și al lui Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj și Gherla, care în acea perioadă își stabilise reședința la Oradea, preoții din satele cu populație românească informau prin ierarhia
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
cruce mare în mijloc (în absidele din fața altarului) sau cu motive în formă de steluțe pe un fond gălbui (în arcada din fața altarului și în conca altarului). Pictarea catedralei a fost extinsă și terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale, renunțând ulterior din motiv de boală. Apoi a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu care a definitivat pictura catedralei. Serbările prilejuite
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
era puternică rațiune geometrica a unor ambigue și mute prezente. Era vorba mai curând de un vizionarism care, plecând de la date obiective, recognoscibile - că monumentele din Foruri, care au supraviețuit timpului, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid cu colane ieșite în afara - reușea să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Acele opera se tranformau, ca prin miracol, într-un fel de pangiric al orașului, după modelul Panathenaikonului închinat de Aristide Atenei sau, mai aproape de noi - tot în
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
de către Regele României. După abdicarea regelui ordinul devine inactiv pentru o lungă perioadă, fiind ulterior reînviat pe data de 5 ianuarie 2005. Ordinul este astăzi acordat unor personalități românești și străine pentru: Ordinul cuprinde doar grade superioare, de la Comandor la Colan, putând avea maximum 100 de membri, inclusiv persoanele în viață cărora le-a fost decernat Ordinul înainte de 1948 . Mare Maestru și suveran al Ordinului este Regele Mihai I, singurul care poartă Colanul și Marea Cruce prin virtutea demnității. Cancelarul Ordinului
Ordinul Carol I () [Corola-website/Science/319979_a_321308]
-
Ordinul cuprinde doar grade superioare, de la Comandor la Colan, putând avea maximum 100 de membri, inclusiv persoanele în viață cărora le-a fost decernat Ordinul înainte de 1948 . Mare Maestru și suveran al Ordinului este Regele Mihai I, singurul care poartă Colanul și Marea Cruce prin virtutea demnității. Cancelarul Ordinului este numit, din oficiu, Mare Ofițer al Ordinului. Gradul de Mare Cruce se conferă membrilor Familiei Regale, în timp ce gradul de Mare Ofițer este destinat membrilor familiei extinse a regelui. Gradele sunt : Posesorii
Ordinul Carol I () [Corola-website/Science/319979_a_321308]
-
de-al Doilea Război Mondial", cu această ocazie fiind decorat întregul Consiliu de Administrație al BNR. La data de 26 ianuarie 2010, președintele Traian Băsescu i-a conferit cea mai înaltă distincție a statului român, Steaua României în grad de Colan, pentru efortul deosebit depus în vederea elaborării și implementării politicilor care au asigurat stabilitatea financiară a României. Pe 24 martie 2006 a devenit membru titular al Academiei Române. Pe 19 noiembrie 2007 a devenit membru corespondent al Academiei Regale de Științe Economice
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
a conferit "Medalia Națională pentru Știința" pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice. În 2007, presedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Colan. După moartea primei soții, s-a recăsătorit cu Marilyn Gist Farquhar, experta în biologie. a murit în Statele Unite la vârsta de 96 de ani. Extrasul următor este un citat din "Autobiografia" doctorului Palade, publicată în documentele Fundației Premiului Nobel: "În
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]
-
în relief a Stemei de Stat a Republicii Moldova. Fondul scutului din stemă este acoperit cu smalț de culoare roșie și albastră. Diametrul ordinului este de 45 mm. Ordinul se fixează cu un inel, avînd diametrul de 10 mm, de un colan, confecționat din alpaca, poleit cu aur, cu lungimea de 800 mm. Colanul este constituit din șase steme ale Republicii Moldova, fiecare având înălțimea de 18 mm și lățimea de 14 mm, opt stele cu opt raze, având diametrul de 15 mm
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
este acoperit cu smalț de culoare roșie și albastră. Diametrul ordinului este de 45 mm. Ordinul se fixează cu un inel, avînd diametrul de 10 mm, de un colan, confecționat din alpaca, poleit cu aur, cu lungimea de 800 mm. Colanul este constituit din șase steme ale Republicii Moldova, fiecare având înălțimea de 18 mm și lățimea de 14 mm, opt stele cu opt raze, având diametrul de 15 mm, și șaisprezece ramuri de laur cu lungimea de 16 mm și lățimea
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
cu opt raze, având diametrul de 15 mm, și șaisprezece ramuri de laur cu lungimea de 16 mm și lățimea de 8 mm. Stemele, stelele și ramurile de laur sunt în relief. Ele alternează și se prind cu inele. Închiderea colanului se face printr-o carabinieră. Conform legii, Ordinul Republicii se conferă cetățenilor Republicii Moldova, cât și cetățenilor străini și apatrizilor, de asemenea întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, colectivelor de creație și unităților militare din țară sau din străinătate. Poate fi decernat și post-mortem
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
îl sprijine - pe Iustinian Marina. Între anii 1947-1948 a fost ultimul președintele al Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). În 1949, după ce fuseseră deja îndepărtați mulți episcopi ortodocși români, vine rândul pentru Nicolae Popoviciu și Nicolae Colan, care urmau a fi mutați forțat. Opoziția Sfântului Sinod față de acest gest amână acțiunea. Deși amenințat fățiș, arhiereul orădean merge mai departe în lupta împotriva ateismului, a distrugerii țării și oamenilor sub cizma sovietică. Preotul Olimp Căciulă, bibliotecar la institutul
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea slujitor al altarului și de credincioșii din Bărăi. Biserica a fost sfințită în ziua de 8 noiembrie 1941 de către Î.P.S. Nicolae Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că țigla a fost prea grea pentru structura din lemn. Icoanele împărătești
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Dumitrescu (Doctorul), în regia lui Matei Varodi (2008-2010). Aceeași piesă și la Teatrul Național „Marin Sorescu”, din Craiova, premiera în primăvara lui 2009, în regia lui Mircea Cornișteanu, cu Mirela Cioabă (Veta), Valentin Mihali (Ion Pârțoiu), Gabriela Baciu (Marieta), Iulia Colan (Michi), Eugen Titu (Lae), Geni Macsim (Corina Pârțoiu), Ion Colan (Tase), Nicolae Poghirc (Puiu), Raluca Păun (Delia), Monica Ardeleanu (Lili), Ștefan Mirea (Doctorul). În 2013, Juan Martinez îi traduce în limba spaniolă piesa "Nunta lui Puiu", cu titlul "La Boda
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
și la Teatrul Național „Marin Sorescu”, din Craiova, premiera în primăvara lui 2009, în regia lui Mircea Cornișteanu, cu Mirela Cioabă (Veta), Valentin Mihali (Ion Pârțoiu), Gabriela Baciu (Marieta), Iulia Colan (Michi), Eugen Titu (Lae), Geni Macsim (Corina Pârțoiu), Ion Colan (Tase), Nicolae Poghirc (Puiu), Raluca Păun (Delia), Monica Ardeleanu (Lili), Ștefan Mirea (Doctorul). În 2013, Juan Martinez îi traduce în limba spaniolă piesa "Nunta lui Puiu", cu titlul "La Boda de Puiu". În 1987 Puși Dinulescu debutează pe scena Teatrului
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
hotărârea adoptată. El era singurul boier care prezenta domnitorului rugămințile boierilor. De asemenea, lua hotărâri cu privire la statornicirea hotarelor, la stăpânirea pământurilor și la birurile datorate domniei de către stăpânii pământurilor. Ca semn al rangului săi, marele logofăt purta la gât un colan cu lanț de aur și în mână un toiag aurit. La început, el avea sub oblăduire Cetatea Albă, dar după ocuparea acesteia de turci (1484) i s-a dat ca venit dijma statornicită pentru Ținutul Cernăuților.
Mare logofăt () [Corola-website/Science/323770_a_325099]
-
Lütfü Çakmakçi. În prezent, Universitatea “Süleyman Demirel” este una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din Turcia. La 5 iulie 1999 Președintele României Emil Constantinescu a emis un decret privind conferirea Ordinului național Steaua României în grad de Colan lui Süleyman Demirel, "în semn de apreciere pentru contribuția sa deosebită la dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Republica Turcia și pentru sprijinirea eforturilor României de a se integra în Alianța Nord-Atlantică". În decembrie 2004 Președintele Republicii Moldova
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
pentru sprijinul acordat Republicii Moldova". Demirel a mai fost decorat cu Ordinul Istiglal pentru contribuții în dezvoltarea relații dintre Azerbaidjan și Turcia și poziție constructivă în Conflictul din Nagorno-Karabah. Este cavaler al Ordinului Marii Cruci „Regele Tomislav” al Croației și deține Colanul Ordinului Estonian al Crucii Terra Mariana. De asemenea, a mai primit Ordinul Vulturul Alb al Poloniei (1993).
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
acordate doar membrilor străini ai trupelor prusace, care a fost modificată mai târziu de împăratul Wilhelm I al Germaniei (1871) . La 18 octombrie 1861, s-a mai anexat și Marea Cruce ca cel mai înalt rang al premiului precum un colan pentru merite deosebite. La începutul Primului Război Mondial distincția a fost lărgită la cinci clase redenumite în: cavaler, ofițer, comandor, mare comandor, cavaler al Marii Cruci) și, din 1918, a fost afiliată o medalie pentru soldați obișnuiți cu merite deosebite de război
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
tradițională al ordinului sunt albe, cu două dungi portocalii la margini, dar ca premii de luptă au fost frecvent conferite cu coroană (mai ales pentru membrii familiei regale), la o bandă/panglică alb-neagră, similară cu acea a Crucii de Fier. Colanul este alcătuit de trei tipuri de verigi: Primul a fost o brumă albastră, pe care stă de citit deviza ordinului cu coroana regală, în interior monograma „WR” ("Wilhelminus Rex") al fondatorului; a doua constă dintr-o coroană de frunziș de
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
se număra și o lucrare rămasă nepublicată și pe care spera să o poată relua deoarece avea ca temă zona sa natală, județul Dâmbovița, de care o legau amintirile părinților și originile străbune. La Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Național al „Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu” pentru Studiul Sud- Estului Transilvaniei”. Participând la programul organizat de savantul clujean Ion I. Russu, „Studiul Sud-Estului Transilvaniei” cu lucrarea „Românii și secuii”, dr.
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]