590 matches
-
zis că așa ceva nu se putea întâmpla decât undeva departe, pe coclaurii și printre ciulinii Bărăganului, dar nu aici, în lunca Sabarului, nu chiar la ei în sat, unde toți creștinii aveau pământ și nimeni nu poftea să intre în colectivă, ducă-se pe pustii!... Cei cu doxă își puneau chiar problema în termeni cât se poate de rezonabili: dacă Stalin se dusese naibii în cazanul lui Scaraoschi, de ce ar mai fi fost nevoie în România de-o agricultură după modelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la întovărășiri, interveni Bidaru între două înghițituri, continuând să mănânce cu poftă, mai bine spus, cu lăcomie. Cred că sunteți oameni învățați și pricepuți. Noi, adică eu cu bărbatul meu am avut o gospodărie frumoasă înainte de a ne înscrie la colectivă: casă de cărămidă cu trei odăi mari, boi tineri și sănătoși, vacă cu vițel, o iapă ce trebuia să fete, plug și alte unelte agricole necesare la casa omului, un colț de pădure, câțiva butuci de vie, numai pino curat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și casa. Au făcut dispensar veterinar în ea. Acum stau cu copiii într-o bucătărie de vară și un chiler din vălătuci. După ce-și șterse fruntea cu o basma continuă în același ritm și cu aceeași nedumerire: Președintele de colectivă vrea să-mi ia și cele șapte prăjini, care mi-au mai rămas, dacă nu fac norma. Dacă așa crede el, să le ia și pe alea! Eu am vrut să aflu de la avocat un singur lucru: Ce a făcut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și familia sa aveau tot dreptul să facă ce vor cu banii. Ar fi putut să-i dea și la săraci, ar fi putut să-i joace și la pronosport sau loterie..., iar faptul că s-a înscris ultimul în colectivă îi face cinste; omul a vrut să cântărească bine avantajele și dezavantajele... Ascultătorii erau numai ochi și urechi și dădeau semne de aprobare vădită. La un moment dat, când credea că a pus punctul pe "i", a fost întrerupt cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un trunchi de paltin și atâta i-a fost. Fiu-său ajunsese proprietar de case și se lăbărțase peste ditai moșia, că i se urcase la cap. L-a băgat Dej la pușcărie pentru că nu voise să dea pământul la colectivă, de parcă nu i l-ar fi luat oricum. Ulterior, familia și-a schimbat apelativul grecesc și tot clanul a devenit Tupilat, să li se piardă urma. Însă tot prost s-au orientat: și băieții și fetele s-au dus de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
odihni în voie... Vineri către seară l-a chemat șeful: Vino să-ți iei banii. Îi meriți. Cred că o să ne înțelegem bine. Numai de nu te-i gândi să pleci. Nici vorbă. Nu vreau să ajung să slugăresc la colectivă pe un blid de linte, cum se spune. Atunci mă pot baza pe dumneata, fiindcă alții, după cum ți-am spus, vin și pleacă. Te trezești fără oameni tocmai când îți crapă măseaua în gură. Toaibă a luat banii, i-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ne Îmbrățișarăm. CÎnd fu Încredințat că eram singuri, spuse simplu: - Lung a fost arestat. De asta am venit. - Lung? - Da. A vorbit de rău colectivizarea; a Înjurat, nu știu exact ce-a spus, a fost nemulțumit de ceva și președintele colectivei sau altcineva l-a pîrÎt. De asta am venit la dumneavoastră... - Și unde e acum? unde l-au dus? - Tocmai asta e: nu știm; l-au luat și l-au dus. Se spune că n-o să fie proces, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
un loc. Da’ eu cred că ne mai dădea și curaj să facem câte o treabă nebunească... Ei, ne-am cam Învățat noi acolo cu romul ca calul cu ovăzul. Da’ la o așa trebușoară, dacă mai adaugi bolșăvicii cu colectiva lor, apoi pușcăria-i pe aproape. Și pas de mai rabdă toate aiestea, fără o gură de rachiu! ― Bine, bine, frate Toadere. O gură de rachiu e una. Da’ să te apuce al doilea cântat al cocoșilor În crâșmă, e
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și alta vedem și aflăm de la voi”. Unchiul conchide că “fiecare generație cu sacrificiile ei”, sfătuindu-și nepotul să învețe și să ajungă mare. Situația generală din țară e din ce în ce mai gravă pentru că “la întovărășire săracul țăran dă cotă, iar la colectivă va fi și mai jalnic”. Turnatul față de autorități e ca o molimă, iar milițianul slugarnic se poartă și mai abuziv, mai brutal față de această familie de suspecți, mai ales după apariția căpitanului Ion Cartas, încât răbdarea celor vizați e pusă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mersul lucrurilor, temerile și durerile oamenilor, înregistrează cu fidelitate totul și trăiește aproape de cei mulți nedreptățiți și fără un orizont salvator. Dacă la întovărășire țăranul mai avea pământul și o parte din recoltă, același țăran nu mai are nimic la colectivă, caci statul e proprietar. Lumea e disperată, unii tineri vor să ia calea codrului, mereu vorbesc și-i înjură pe comuniștii de la putere în frunte cu Dej și Petru Groza. Succedarea lui Ceaușescu în scaunul lui Dej, nu va schimba
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lehamitea și dezgustul față de carte... Ce noroc nemaipomenit am avut eu cu învățătoarea mea, care ne era prietenă, soră și mamă învățătoare - al cărui chip nu mă pot opri să-l evoc nici după trecerea anilor. Evocând grav și responsabil Colectiva, autorul amintește acuzator pe oamenii de nimic care, în vremurile amăgirii trudeau ca să propage și la noi mirajul raiului Colhoznic din SoareRăsare - în timp ce gospodarii „Legați, bătuți, curgând prin buruieni,/ Sătenii mei fugeau de silnicie/ Și mulți s-au cam dus
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vezi. Te recunosc ca frate, te iubesc ca frate, dar de ajutat... n-am cum să te ajut decât să merg la pădurea din marginea satului, să-ți fac o ghioagă la fel cu a mea și să păzești vacile colectivei alături de mine. Atât aș putea să te ajut! îți convine? Tăcere din partea împricinatului, care spune: „Vă las cu bine și merg acolo de unde vin”. Bucurie mare pe toți cei prezenți, inclusiv pe noi, însoțitorii lui. De bucurie, cineva aduce un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) și (2). ... ------------ Art. 50 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
sfera de responsabilitate a unei singure țări și nu mai poate fi asigurată numai prin mijloace clasice de tip militar. Noul context internațional și diversificarea riscurilor și amenințărilor asimetrice la adresa securității au determinat trecerea de la apărarea strict teritorială la cea colectivă, precum și extinderea tipurilor de misiuni și operații militare. Operațiile militare nu mai au astăzi o delimitare geografică strictă, determinată de granițele statelor sau ale alianțelor, putând fi desfășurate în orice parte a globului, oricând va fi nevoie și într-un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
migratori dominatori, temporari și teritoriali. Satele autohtone erau bine organizate teritorial, în fruntea lor exista un sfat al conducătorilor aleși dintre "oamenii buni și bătrâni", meșteșugurile erau separate în cadrul obștii, exista o proprietate de pământ familială, în paralel cu cea colectivă. Toate acestea confereau așezărilor romanice din nordul Dunării trăsături proprii, originale, care le deosebeau de comunitățile alogene, aflate încă în faza gentilică. Asocierea unui număr mai mare de obști (sate) autohtone în uniuni de obști, care cuprind 15-30 de comunități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
marcată de războiul care pune din nou problema libertății și a salvării omului. Reconcilierea presupune acceptarea, chinuitoare și dificilă, a cunoașterii de sine, cunoașterea autocritică ce conduce la redescoperirea rădăcinilor spirituale. Nae Ionescu împletește aventura cu experiența individuală și cea colectivă; el separă pentru a reuni. Mesajul acesta care se înscria în ideologia anilor '30 a avut o foarte largă audiență. Redus și schematizat, el reprezenta justificarea eroilor, a conducătorilor și a modului lor de comunicare la întîlnirea cu masele. Aceste
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de rap ne spun: Hei, sîntem aici! Ascultați ce avem de spus! Natura adesea colectivă a grupurilor rap, pe de o parte, schimbă accentul de pe individualism pe identitatea de grup, însă deseori afirmă atît identitatea individuală, cît și pe cea colectivă, pentru că raperii atrag atenția asupra lor înșiși ca voci distincte, ca mai apoi să lase din nou grupul să-i "acopere". Asemenea autorilor de grafitti, care își dau anumite porecle, interpreții de rap utilizează adesea pseudonime, precum Chuck D sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în doi este astfel multiplicată prin sosirea unor noi recruți în masă. Figura centrală rămîne aceeași, în schimb relațiile dintre figurile periferice, între punctele la care ajung spițele roții sociale se schimbă. Dacă trecem astfel de la hipnoza individuală la cea colectivă, vom obține reprezentarea unei mulțimi al cărei centru este conducătorul ocupînd o poziție identică celei a hipnotizatorului față de pacienți. "Acest plural, spunea pe bună dreptate Tarde, este în fond doar un mare duel și, oricît ar fi de numeroasă o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai liniștește niciodată. În altă povestire, același personaj traversează ceasuri de fericire. Tot ce vede și aude, tot ce se petrece cu el nu e menționat decât pentru a lumina, „în văpaia lunii”, stări sufletești gingașe, stârnite insului, președinte de colectivă, de o fată ce pare a-i zâmbi dintr-o stea, fata fiind colegă la crescătoria de păsări a soției pierdute. Într-o seamă de povestiri, întocmai ca în cele sadoveniene de tinerețe, sunt evocate fapte năpraznice, dar altfel decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
să privim lumea cu o anumită detașare, ca fiind pătrunsă de răutate, în timp ce Imperiul roman este văzut și descris ca alunecând spre o dezagregare majoră. În continuare, concepția războiului este prezentată ca o crimă legalizată: uciderea individuală este echivalată celei colective; serviciul militar este caracterizat negativ, deoarece taberele militare sunt dominate de o mentalitate specifică unei violențe sângeroase; neînțelegând ideea fraternității specifice creștinilor, lumea transpiră mutuo sanguine. Pentru episcopul cartaginez, contradicția eticii păgâne se manifestă prin absurditatea de a voi să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se regăsește în sintonie cu Creatorul său și din reflex își urăște fratele, imaginea Domnului, răstoarnă semnificația lucrurilor create; fierul ce trebuia folosit pentru cultivarea pământului contribuie acum la săvârșirea crimelor. Așadar, sentimentul de ură provoacă omuciderea individuală și cea colectivă, iar episcopul, pentru a evidenția și mai mult negativitatea acestui lucru, spune că aceasta nu poate fi spălată nici prin botezul sângelui. Problema războiului și a violenței în gândirea episcopului din Cartagina trece de la aspectul particular vizibil în care războiul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
interogațiile asupra sensului, pertinenței și legitimității sale”. Romanul de secol XX devine un “roman critic”, introspectiv. Literatura, cu alte cuvinte, este dublată de metaliteratură, fiecare gest scriptural apare Însoțit de notația rezonanței lui, În conștiința individuală a scriitorului, În cea colectivă a “cititorului”, În extremitatea În construcție a istoriei literaturii. Criticul francez confirmă, În avatarurile romanului francez de secol XX, manifestarea unei crize a reprezentării, vindecată azi, sau poate niciodată existente, cred eu, pentru că Întotdeauna fiecare se laudă cu ce are
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vizează, Într-o formă pozitivă, dobândirea echilibrului interior și un progres exterior al individului. Din punct de vedere moral, libertatea presupune două aspecte (R. Le Senneă: „libertatea de inițiativă” și „libertatea ca valoare”. Libertatea, atât cea individuală, cât și cea colectivă, nu pot și nu trebuie să se manifeste haotic. Libertatea ca desfășurare și manifestare a modului de a fi al persoanei, este cuprinsă Între două momente: pe de o parte, momentl apariției factorului declanșator reprezentat de voința individului și de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fiecare dată că, în spatele a tot ce ființează, există o divinitate omniscientă și omnipotentă. Există o țesătură nevăzută a lumii. Succesul de care se bucură divinația în lumea modernă este un semn al faptului că mentalitatea individuală, dar și cea colectivă păstrează câteva constante ale mentalității magico-religioase de altădată. De fapt, lumea este revrăjită de fiecare dată când știința nu mai poate oferi explicații și certitudini ultime. Capitolul 15 DIVINAȚIA, CLERUL ȘI BISERICA 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă O
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unei conștiințe planetare, după cum Lévy (1987, 1994Ă atribuie Internetului perspectiva unei conștiințe universale compuse din mulțimea conștiințelor individuale conectate. E vorba de „o inteligență colectivă” a cyberspațiului sub forma unui „spirit” al umanității aflate în transformare. Împărțirea unei unice conștiințe, colective, de către utilizatorii rețelei se poate ipostazia în dimensiunile totalitariste, ale unei minți sau gândiri unice și uniformizate, în dauna manifestării individualității, a singularității și a diferenței, a alterității. Temerile de tip Big Brother pot fi îndreptățite din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]