716 matches
-
satisfacția profesională și un stres psihologic mai redus la locul de muncă. De asemenea, diferențe semnificative există și la nivel motivațional; individualiștii preferă să fie diferiți, unici, sînt mai motivați atunci cînd au posibilitatea să decidă, să aibă inițiativă, în timp ce colectiviștii doresc să fie asemănători celorlalți din grup, fiind mai motivați și obținînd o performanță mai ridicată atunci cînd urmează o acțiune ce le-a fost dictată de un exponent al autorității (Triandis, Suh, 2002, p. 142). După Wasti (2003, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
părăsi organizația pentru subiecții idiocentriști, dar mai influenți pentru subiecții care împărtășesc valori alocentrice. Totodată, componenta normativă este importantă pentru indivizii alocentriști și mai puțin relevantă pentru cei idiocentriști. în ceea ce privește distribuirea resurselor, s-a ajuns la concluzia că în culturile colectiviste este preferată egalitatea, în timp ce în cele individualiste este preferată echitatea. Distribuirea egală a resurselor este asociată cu solidaritatea, armonia și coeziunea și se potrivește cu valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
distribuirea resurselor, s-a ajuns la concluzia că în culturile colectiviste este preferată egalitatea, în timp ce în cele individualiste este preferată echitatea. Distribuirea egală a resurselor este asociată cu solidaritatea, armonia și coeziunea și se potrivește cu valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și se asociază cu valorile subiecților din culturile individualiste. Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile individualiste. Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată a fi cele mai importante în compararea celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai puțin consistent în culturile colectiviste în diferite situații; c) în culturile colectiviste comportamentul este mai predictibil după norme și roluri decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fi cele mai importante în compararea celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai puțin consistent în culturile colectiviste în diferite situații; c) în culturile colectiviste comportamentul este mai predictibil după norme și roluri decît după atitudini. Cercetătorii interculturali sugerează că diferențele în valorile culturale individualiste și colectiviste influențează munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai puțin consistent în culturile colectiviste în diferite situații; c) în culturile colectiviste comportamentul este mai predictibil după norme și roluri decît după atitudini. Cercetătorii interculturali sugerează că diferențele în valorile culturale individualiste și colectiviste influențează munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului (Sosik et al., 2005). Unele studii timpurii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai puțin consistent în culturile colectiviste în diferite situații; c) în culturile colectiviste comportamentul este mai predictibil după norme și roluri decît după atitudini. Cercetătorii interculturali sugerează că diferențele în valorile culturale individualiste și colectiviste influențează munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului (Sosik et al., 2005). Unele studii timpurii sugeraseră deja că valorile colectiviste pun accentul pe comuniunea socială, pe scopurile grupului și armonie, în timp ce valorile individuale încurajează realizarea și succesul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
după norme și roluri decît după atitudini. Cercetătorii interculturali sugerează că diferențele în valorile culturale individualiste și colectiviste influențează munca în echipă, compoziția, procesele de grup și rezultatele grupului (Sosik et al., 2005). Unele studii timpurii sugeraseră deja că valorile colectiviste pun accentul pe comuniunea socială, pe scopurile grupului și armonie, în timp ce valorile individuale încurajează realizarea și succesul personal (Kluckhohn, Strodtbeck, 1961). Alte cercetări tematice similare au demonstrat că grupurile de muncă se dezvoltă în timp, iar indivizii colectiviști percep temporalitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că valorile colectiviste pun accentul pe comuniunea socială, pe scopurile grupului și armonie, în timp ce valorile individuale încurajează realizarea și succesul personal (Kluckhohn, Strodtbeck, 1961). Alte cercetări tematice similare au demonstrat că grupurile de muncă se dezvoltă în timp, iar indivizii colectiviști percep temporalitatea în mod diferit de individualiști (Sosik et al., 2005). Heterogenitatea grupului este mai mare între individualiști, iar colectiviștii pun accentul pe similaritatea valorilor, pe asemănări cu ceilalți membri ai grupului, în timp ce individualiștii evidențiază mai ales diferențele. Individualiștii califică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personal (Kluckhohn, Strodtbeck, 1961). Alte cercetări tematice similare au demonstrat că grupurile de muncă se dezvoltă în timp, iar indivizii colectiviști percep temporalitatea în mod diferit de individualiști (Sosik et al., 2005). Heterogenitatea grupului este mai mare între individualiști, iar colectiviștii pun accentul pe similaritatea valorilor, pe asemănări cu ceilalți membri ai grupului, în timp ce individualiștii evidențiază mai ales diferențele. Individualiștii califică diversitatea în cadrul grupului ca pe un mod de a aduce calități noi în grup și perspective multiple în procesele de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca pe un mod de a aduce calități noi în grup și perspective multiple în procesele de rezolvare a problemelor (Eisenhardt, Tabrizi, 1995). în consecință, individualiștii vor percepe heterogenitatea ca pe o caracteristică pozitivă, ce sporește eficacitatea grupului. în contrast, colectiviștii privesc această diversitate ca pe o amenințare la adresa stabilității grupului. Heterogenitatea funcțională și puterea grupului de individualiști i-a încurajat pe aceștia să învețe unul de la altul, concentrîndu-și atenția asupra sarcinii mai mult decît asupra relațiilor sociale și interpersonale din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualiști i-a încurajat pe aceștia să învețe unul de la altul, concentrîndu-și atenția asupra sarcinii mai mult decît asupra relațiilor sociale și interpersonale din grup și să construiască încrederea cerută de performanțele superioare (Sosik et al., 2005). în contrast, grupul colectivist și-a concentrat inițial efortul asupra formării relațiilor sociale și interpersonale între membrii grupului. Ei au avut nevoie de mai mult timp pentru a-și spori performanța, din cauza tendinței de a vedea interacțiunea cu ceilalți printr-o perspectivă pe termen
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inițial efortul asupra formării relațiilor sociale și interpersonale între membrii grupului. Ei au avut nevoie de mai mult timp pentru a-și spori performanța, din cauza tendinței de a vedea interacțiunea cu ceilalți printr-o perspectivă pe termen lung. în grupul colectivist, datorită dorinței de prezervare a relațiilor interpersonale și a armoniei grupului, se exercită într o mai mare măsură efectele gîndirii de grup (Janis, 1972; Surowiecki, 2004). De asemenea, diferențe s-au înregistrat și în expectațiile privind rezultatele. Individualiștii au estimat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de universalitate și dimensiunea internalitate/externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care a dus la dezvoltarea încrederii în controlul exercitat de propria persoană asupra evenimentelor. Societățile colectiviste promovează armonia în relațiile interpersonale și solidaritatea între membrii grupului, fapt ce a accentuat interdependența și realizările grupului, determinînd astfel credința în controlul exercitat mai de grabă de ceilalți decît de sine. Un alt aspect care merită semnalat se referă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mult mai accentuate decît în societățile individualiste și corespund atributelor lui homo sociologicus. încercînd să surprindă relația dintre individualism, colectivism și dezvoltarea economică, R. Ball (2001) a pornit de la premisa unei relații bilaterale: pe de o parte, caracterul individualist/colectivist al unei societăți influențează dezvoltarea economică, pe de altă parte, creșterea economică și transformările în structura acesteia conduc societatea spre individualism sau colectivism. Dintr-o anumită perspectivă, dezvoltarea economică e împiedicată de colectivism și facilitată de individualism. Acestui postulat îi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comercială conține un element de încredere. Normele sociale corporative, indispensabile de altfel, ar fi expresia colectivismului, pentru că, supunîndu-se lor, individul renunță la propriile interese unilaterale. Reciprocitatea, încrederea și moralitatea stau la baza intereselor colective și sînt interiorizate, întrucît, în societățile colectiviste, oamenii sînt motivați de alte scopuri decît cele personale. Tranzacțiile economice abundă în dileme sociale, în probleme legate de acțiuni colective și de bunuri publice, rezolvarea acestora fiind determinată de capitalul social existent, de normele reciprocității și implicarea civică a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
capitalul social existent, de normele reciprocității și implicarea civică a populației. F. Fukuyama (1995) evoca în această zonă tematică rolul încrederii în societate, care ar sta la baza funcționării eficiente a întreprinderilor economice, mai mari și mai complexe în societățile colectiviste decît în cele individualiste, unde încrederea nu depășește sfera propriei familii. în sens invers, se poate susține și teza contrară: dezvoltarea economiei favorizează colectivismul și diminuează individualismul. Hirschman (1982) considera că în societatea în care economia se bazează pe onestitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
familii. în sens invers, se poate susține și teza contrară: dezvoltarea economiei favorizează colectivismul și diminuează individualismul. Hirschman (1982) considera că în societatea în care economia se bazează pe onestitate, încredere și ajutorare, schimburile comerciale îi fac pe oameni mai colectiviști. Mai mult, Ingelhart (1997/2008, 2001) și Inglelhart și Norris (2004) afirmau că în țările mai bogate scade preocuparea oamenilor pentru bunăstarea materială "cu orice preț" și sporește cea pentru valorile nonmateriale, postmaterialiste. Rămîne însă întrebarea dacă aceste valori sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Mai mult, Ingelhart (1997/2008, 2001) și Inglelhart și Norris (2004) afirmau că în țările mai bogate scade preocuparea oamenilor pentru bunăstarea materială "cu orice preț" și sporește cea pentru valorile nonmateriale, postmaterialiste. Rămîne însă întrebarea dacă aceste valori sînt colectiviste (dreptate socială, altruism, sacrificiu de sine) sau individualiste (expresia libertății personale, a liberei exprimări și opțiuni). în fine, ultima ipoteză pe care o propune R. Ball este aceea că dezvoltarea economică diminuează colectivismul și favorizează individualismul. Această prezumție pornește de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în muncă sînt mai mari decît în Asia, America de Sud și Europa de Est. O investigație psihosociologică anterioară (Smith, Dugan, Peterson, Leung, 1998) a demonstrat existența unei corelații pozitive între individualism și ambiguitatea de rol, respectiv stările conflictuale, ceea ce sugera că în țările colectiviste oamenii au nevoie să își cunoască exact rolul de la locul de muncă. Țări precum Japonia și China se caracterizează printr-un locus of control extern, tendință valabilă și pentru țările Europei de Est, situație care, presupun autorii, derivă din controlul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și comportamente organizaționale, unele existînd sub forma unor remanențe ale regimului comunist. Astfel, cultura organizațională profesional individualistă se caracterizează printr-o formalizare modestă a comunicării, control scăzut, cooperare, atitudine pozitivă față de proprietatea privată, diferențieri salariale și asumarea responsabilității. Cultura paternalist colectivistă presupune un stil de conducere autoritar, evitarea conflictelor, precum și opțiunea pentru egalitate salarială și siguranța locului de muncă. în fine, cultura colectivistă laissez-faire se caracterizează prin deresponsabilizare și preferința pentru egalitate salarială și locuri de muncă sigure (Bogathy, 2004, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modestă a comunicării, control scăzut, cooperare, atitudine pozitivă față de proprietatea privată, diferențieri salariale și asumarea responsabilității. Cultura paternalist colectivistă presupune un stil de conducere autoritar, evitarea conflictelor, precum și opțiunea pentru egalitate salarială și siguranța locului de muncă. în fine, cultura colectivistă laissez-faire se caracterizează prin deresponsabilizare și preferința pentru egalitate salarială și locuri de muncă sigure (Bogathy, 2004, p. 88). 10.2. Dialogul cu "celălalt" la nivel interpersonal. Autodezvăluirea Investigarea specificului autodezvăluirii în țările Europei Centrale și de Sud-Est a făcut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmă (Goodwin et al., 1999, apud Sperneac, 2004) și ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor față de cele ale "occidentalilor". Desigur, cele mai răspîndite studii pe dimensiunea autodezvăluirii pleacă de la ideea comparării națiunilor individualiste sau colectiviste, în încercarea de a sublinia patternuri proprii de autodezvăluire, așa cum este cazul numeroaselor analize interculturale realizate asupra unor eșantioane din Statele Unite și Japonia, sistematizate tot de R. Goodwin și colaboratorii (1999), sau în țările Europei postcomuniste (Goodwin, Gaines, 2004). O
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de relație, printr-un fel de retractilitate "naturală", asumată de timpuriu și întreținută de temerea că "celălalt" va profita de "ceea ce află despre mine" (McHugh, 2003). Nu întîmplător, ne atrage atenția autorul, adîncimea autodezvăluirilor este mai modestă în culturile naționale colectiviste, suplinită de o expansivitate pe dimensiunea orizontală, a întinderii autodezvăluirii, ceea ce conferă aparența unei autodezvăluiri echilibrate. Mesajul sugerat de aceste cercetări ar putea fi rezumat astfel: la colectiviști "se vorbește mult (despre sine)" (întindere a autodezvăluirii mare), dar "se comunică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne atrage atenția autorul, adîncimea autodezvăluirilor este mai modestă în culturile naționale colectiviste, suplinită de o expansivitate pe dimensiunea orizontală, a întinderii autodezvăluirii, ceea ce conferă aparența unei autodezvăluiri echilibrate. Mesajul sugerat de aceste cercetări ar putea fi rezumat astfel: la colectiviști "se vorbește mult (despre sine)" (întindere a autodezvăluirii mare), dar "se comunică puțin", informația transmisă fiind "nerelevantă, superficială" (așadar, cu un grad de intimate și autenticitate al acesteia modest). Și mai interesante sînt tiparele relaționale articulate în zone de contact
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]