727 matches
-
și în alte sate. Rezistența din munți anunțată de oamnii din sat nu ședea cu brațele încrucișate, făceau totul să saboteze inițiativele activiștilor veniți de la centru. Coborau în sate și le explica oamenilor, mai ales celor ce șovăiau ce înseamnă colhoz în Rusia -«Vor cădea blestemele satului asupra voastră și a copiilor voștri dacă vă faceți cozi de topor». Se discuta cu colectorii prea zeloși, ca și cu cei despre care se știa că sunt agenți ai securității. În asemenea situație
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fi durat o perioadă imprevizibil de lungă de timp, dacă norii neguroși ai vremurilor n-ar fi întors istoria neamurilor pe dos și dacă ocupanții țării de după cel de-al doilea război nu i-ar fi obligat să experimenteze politica colhozurilor și a gulagurilor, ale așa zisului «viitor de aur al omenirii» care se anunța a fi societatea comunistă, dar care s-a dovedit a fi total falimentară în mai puțin de un secol. Suficient timp ca să priveze de la o viață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de convenție, în realitate e un dictat batjocoritor », concluzionează Mihăiță. « Pământul, ce să fac cu el? Am văzut ce au făcut rușii, pardon, sovieticii, (c-așa trebuie să mă obișnuiesc a vorbi), cu el. L-au adunat și au făcut colhozuri și sovhozuri și-l muncesc organizat. Pot aplica tehnologii moderne, cu un randament mai ridicat. Mai devreme sau mai târziu, așa va fi și la noi. Voi spune mamei să renunțe la partea mea de pământ. Nu e de mine
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu nervii zdruncinați. După terminare celor patru clase primare, Tit a dat examen de admitere la liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, a reușit dar după începerea cursurilor a fost trimis acasă pentru că tata nu voia să se înscrie în colhoz. Eram diacon în Suceava. Am făcut act de înfiere pe numele meu și l-am adus la Suceava și a mers la cursuri, la liceu. După ce a trecut în clasa a VI-a s-a descoperit „hoția” cu înfierea, și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
limba de predare) iar primarul V. Markovici - Verbovschi și secretara Nina Plămădeală știu românește. Moldonorika raionul Krimsk, protopopiatul Novorosiisk are cca 8.000 de locuitori și ni se comunică numărul de telefon la care se poate vorbi românește cu președintele colhozului Serghei Pedan. La Tamaha, raionul Seversk, toți locuitorii vorbesc românește. Localitățile menționate precum și cătunele apropiate locuite de români au fost Înființate În sec. al XIX-lea prin colonizarea populației originară din Basarabia. 1996 Agenda activităților Ianuarie 1996 - Se depun la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de muncă de la sate spre orașe. Pentru noi orășenii s-au construit locuințe în blocuri de apartamente: „Primele demolări majore în zonele arhitecturii tradiționale au avut loc la Suceava, Pitești, Vaslui, Giurgiu și Târgoviște. [...] Transformarea principalelor orașe ale țării în «colhozuri urbane» s-a desfășurat în paralel cu un amplu program de sistematizare în lumea satului. În 1973, acest program a fost inițiat în județele din apropierea Capitalei (Ilfov și Călărași) și extins apoi la nivelul întregii țări”: Sistematizarea ariilor rurale a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decembrie 1947, etapele de prefaceri ale economiei socialiste. Economia. Locuitorii și-au continuat după al Doilea Război Mondial vechile îndeletniciri, precum meșteșugurile, morăritul, viticultura, pomicultura sau creșterea vitelor, în cadrul noilor structuri economice înființate: gospodăriile agricole colective (G. A. C.), după modelul colhozurilor din U.R.S.S. (devenite după 1965, cooperative agricole de producție, C. A. P.) și gospodăriile agricole de stat (G. A. S., devenite întreprinderi agricole de stat, Î. A. S.), cooperativele meșteșugărești și în cele două fabrici. După 1968, în cadrul procesului general de industrializare a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acționează în sensul "reducerii spectaculoase a conflictului politic interior".4 În timpul campaniilor electorale, acestea își dispută sufragiile acelorași grupuri sociale, afișează aceleași programe și au aceleași evoluții. 2. Formarea clivajelor În timpul perioadei sovietice, structura socială era simplă: muncitorii, țăranii din colhozuri și intelectualii. Politologii 6 au descris societățile Europei Orientale ca fiind societăți "nediferențiate", ca rezultat al politicii regimului comunist. Nivelul precar de diferențiere socială și economică a avut drept consecință și faptul că preferințele politice ale cetățenilor nu au fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Când lovit de nedreptăți și încercări destule, când mi-au spart capul cu bățul cu verigă, în sfatul popular din Mărașu, de hunta roșie, o echipă de ciomăgari și bețivi trimiși în baltă să ne bage ca pe vite în colhoz, îmi spuneam: am de partea mea și a timpului, poezia. Mi se arată în răspântiile vieții, himeră îmbrăcată într-o giulgie auree, cu un colac de salvare drept colier pe după grumaz. Împilare dulce fără de care viața mea nu ar avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de Aur. Peștișorul îi spunea că o cunoaște de când a fost deportată, cu întreaga familie, în Asia Centrală, știe cum răbda de foame și de frig, cum i-au murit părinții, apoi soțul, dus la muncă forțată, cum a muncit la colhoz să-și crească copiii și, pentru toate suferințele, îi va îndeplini trei dorințe. La prima, lelea Safta n-a stat mult pe gânduri, trebuia să treacă Prutul și să-și vândă marfa. Mărinimos, Peștișorul îi dă un permis de liberă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a dus și satul tradițional, iar țăranii, câți au mai rămas, sunt tot mai greu de convins să-și dea votul pe iluzii. Îmi amintesc de vremea când activiștii de partid umblau prin sate să-i înscrie pe țărani în „colhoz”. Îi auzeam pe consătenii mei spunând că nu pot da pământul, că părinții au luptat pe front pentru pământ, au fost până la Cotul Donului tot pentru pământ. Acum au fost numai prin Italia sau Spania și se lasă singuri de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
poliție, armată și, evident, în economie. De cine au fost votați comuniștii din Republica Moldova? De toți străinii, coloniștii ruși și neruși aduși în Basarabia de URSS cu un scop bine definit, și nu sunt puțini, de bătrânii conservatori legați de colhoz, de siguranța unui loc de muncă, cărora li s-a insuflat românofobia, printr-o izolare impusă și ruperea, pentru o lungă perioadă de timp, a oricăror legături cu românii și România. Această categorie de alegători va dispărea din cauze naturale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cunoscute ție: "Sunt suflet din sufletul neamului meu, și-i cânt bucuria și amarul..." Vezi, bazându-mă pe această convingere, am decis să îți fac o propunere. Ca fiu de țăran, ca unul care nu ai gustat experiența amară a colhozului, datorită condițiilor specifice zonei unde te-ai născut și ai crescut, aș dori să te informez că suntem mai mulți colegi și prieteni care am decis să continuăm tradițiile părinților noștri, să formăm un nucleu care ar putea să revitalizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
anul 1949, asupra țăranilor s-a exercitat o presiune permanentă, însoțită de urmăriri, cercetări, detenție, mai alesă asupra acelora care se opuneau, fie și verbal, politicii partidului de „transformare socialistă a agriculturii”, căreia țăranii i-au spusă mai pe înțelesă „colhoz”. V.2 Creșterea animalelor. Luncașii dorneni, renumiți crescștori de oi O relatare a unui călător străin, Antonio Graziani, prin Moldova secolului al XVII-lea, ne spune despre mulțimea și calitatea vitelor care aduceau mari venituri la export: „înjugă câte 12
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot felul, între care era și unul Ijdenea, de undeva din Valea de sud a Prutului, care nu voia să citească nimică din broșurile și cărțile date. „Lasă-mă, domn’ Cernat, că ori în broșură ori în carte tot de colhoz e vorba, tot de chiaburi și exploatare, tot de partid și de marea prietenă URSS.” Avea dreptate; la seminarii se descurca mai bine ca alții. Când se făceau raportări săptămânale despre cât s-a arat și s-a semănat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2 „Transformarea socialistș a agriculturii”. C.A.P.-ul din comuna Filipeni în perioada luptei pentru acapararea întregii puteri politice pentru instalarea unui regim dictatorial, numit „dictatura proletariatului”, partidul comunist nu a suflat niciun cuvânt despre „transformarea socialistă a agriculturii”, despre „colhoz”, după modelul sovietic, despre care soldații țărani români știau destule lucruri ca să refuze cu indignare și ură. În februarie 1948 a avut loc congresul de unificare dintre Partidul Comunist Român și PSD, formându-se Partidul Muncitorescă Român, rămasă cu această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru (Mitruț), să le unească cu pământul cumpărat de la urmașii Rusetteștilor, dar, după cum mi-a spusă administratorul „moșiei” - „Societatea Aeroteh” - Gabriel Vraciu - nu s-a putut trata cu fiecare proprietar în parte. Care au fost urmările, pe plan social, ale „colhozului” din Fruntești? Nivelarea țărănimii și omogenizarea de care se vorbea în toate materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teamă. Discutăm despre avatarurile identității belaruse, care păruse să se învioreze imediat după destrămarea URSS-ului, iar stema națională se confunda, practic, cu simbolul național al Lituaniei: un cavaler cruciat pe fundal roșu. Odată cu venirea la putere a „șefului de colhoz”, limba localnicilor a început să piardă din nou teren, laolaltă cu libertățile cetățenești. „Și oamenii acceptă acest lucru, nu țin la naționalitatea lor?”... Femeia clipește cu un fel de oboseală: „Suntem prea aproape de ruși, și geografic, și etnic“. Acest gen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vrei méritaté?! Sé vezi tu de la mine faté mare! Sé vezi tu de la mine, Sonia! Am sé te jupoi de vie și am sé pun sare! Ce-ți mai trebuie ție sé vii la școalé? Marité-te și du-te În colhoz! Spuneți și dumneavoastré, Liubovi Andreevna, ce sé facem cu ea? - Ei, si hai spune, Sonia, mécar ți-a fost bine? - Ți-a plécut, da? - Povestește s-audé și ceilalți copii cum a fost. - Ce, ți-i rușine? dar sé faci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
veche, În care cîteva clase de a I-a și de a II-a Încé mai Învéțau și visau sé creascé mai repede mari, sé Învețe În școala cea noué, pîné În jos spre parcul de autobuze și tractoare al colhozului, pérea cé s-a rupt de undeva și curge foarte Încet o apé pe care plutesc liniștit baloane și litere. Șasa Își ținea de ațé cele doué baloane pe care apucé sé le umfle, iar cu cealalté strîngea, atent sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Procofievici trecîndu-și mîna prin pér, tușea prefécuté a lui Gherasim Nicolaevici și rîndul de cravate atîrnînd pe burți ca niște pești lați puși la uscat. Nicolai Arsenievici tuși că sé alunge fiorul rece care-l trecu. În cabinetul președintelui de colhoz președintele bate cu pumnul În masé și strigé, iar Nicolai Arsenievici sté În picioare cu chepca În mîné. - Cum de se poate așa ceva! zice președintele de colhoz. - Înțelegeți... Anton Pro... - Nici un Anton Procofievici! Nu pot și nu vreau, dar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tuși că sé alunge fiorul rece care-l trecu. În cabinetul președintelui de colhoz președintele bate cu pumnul În masé și strigé, iar Nicolai Arsenievici sté În picioare cu chepca În mîné. - Cum de se poate așa ceva! zice președintele de colhoz. - Înțelegeți... Anton Pro... - Nici un Anton Procofievici! Nu pot și nu vreau, dar cel mai important, nu vreau sé Înțeleg nimic! - Dar Anto... - Nici un Anton Procofievici! Nicolai Arsenievici se aplecé și féré sé scoaté mîna din buzunar, trecu pe sub creangé. Palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
drum, care ducea prin rîpé și prin porumbrei și urzici și niciodaté un om cu un sac de 60 de kilograme În spate, nu-și va permite sé se rétéceascé. Asta se știa. Drumul oficial Însé, pe care treceau mașinile colhozului, cobora drept și la vedere și numai așa lega satul lui Șasa cu podișul. Pe acest drum, pîné la prima casé, se féceau patru sau chiar cinci sute de metri din podiș. Cea mai scurté cérare Însé, pîné la aceeasi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Îndepértate de drumul cel bun, aveau legéturi chiar și mai scurte. Se amenință chiar și cu o alunecare de teren pe care toți o așteptau și care ar fi putut aduce podișul mai aproape pentru cé, pîné a fi venit colhozurile, podișul era Într-adevér mai sus. Drumul acesta oficial, cobora Între rîpă adîncé, situaté pe stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
grédini, chiar sus lîngé podiș, ca sé poaté fură mai ușor. Spre toamné se vedeau de departe bostanii albi care creșteau acolo și cei galbeni și cele cîteva glugi de ciocleje, În care se ascundea cu timpul, pépușoiul furat de la colhoz. Acolo unde drumul, Înainte de a Incepe iaréși coborîrea, se ridică puțin, preț de vreo douézeci de metri În stînga, apérea dealul abrupt cu iarbé pentru perii pe care Șasa Îl ridică de fiecare daté atunci cînd se ducea la brebenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]