694 matches
-
județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar comună Dobreni-Câmpurelu2466. <br> În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Oltenița din regiunea București. În această perioadă, comuna Dobreni-Câmpurelu a fost desființată, sătul Câmpurelu trecând la comună Colibași, iar satul Dobreni la comună Vărăști. În 1968, comuna Vărăști a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, a fost desființat satul Obedeni, comasat cu satul Vărăști. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
s-a instalat astfel un birou permanent al Senatului - condus de Iuliu Maniu, care a avut ca secretar general pe Ioan Boieriu, ca șefi de secții pe căpitanii Traian Popa și Ilicuș și ca adjuncți pe Viorel Tilea și L. Colibași. În compensație, trupele române și-au asumat obligația de a asigura ordina în Viena. Majoritatea din cele câteva zeci de mii de soldaților români aflați în regiunea Vienei, au fost cantonați în cazărmile de la Wiener Neustadt. Acest Senat a activat
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
Râmnicelu (denumită Rîmnicelu în saitul primăriei comunei) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Colibași, Fotin, Râmnicelu (reședința) și Știubei. Comuna se află pe cele două maluri ale râului Râmnicul Sărat, imediat în aval de municipiul Râmnicu Sărat. Ea este străbătută prin partea sa sudică, de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
o mașină de semănat, două de secerat și patru de treierat; 2 școli și 3 biserici una la Fotin zidită de Ioan G. Ciurea în 1890, una în Ștubeiu zidită în 1838 de Alecu C. Nicolescu și a treia la Colibași zidită de locuitori în 1888. În 1925, ambele comune se regăseau în plasa Boldu a județului Râmnicu Sărat. Cătunele Mărăcinii Grecului și Obidiți fuseseră unite, iar comuna Obidiți avea un singur sat și o populație de 1109 locuitori. Comuna Știubeiu
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
macedonean de origine. A urmat școală primară și liceul la Găești, avându-i că profesori pe Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, absolvita în 1933. Profesor în Găești (1933-1938), Ștefănești, Colibași (jud. Argeș), Ismail (1938) și din nou în Găești (1945-1955), a fost apoi director al Teatrului (de amatori) din Găești, instructor de teatru în colonia de petrolilști Valea Caselor (Argeș), bibliotecar la Ștefănești (1958-1963), îndrumător cultural. A încetat din viață
Mihail Ilovici () [Corola-website/Science/319627_a_320956]
-
6 mai 1944 au determinat finalizarea dispersării fabrici lor și a personalului. În aceste condiții practic producția uzinei aeronautice a fost oprită timp de câteva luni.Fabrica de Celule a fost dispersată la Caransebeș și Topleț, Fabrica de Motoare la Colibași și Ucea iar Fabrica de Armament și Accesorii la Câmpulung. Consecințele evenimentelor de la 23 august 1944 s-au repercutat și asupra IAR Brașov. Unitățile armatei sovietice au impus uzinei brașovene confiscarea materialului aeronautic importat din Germania și executarea de reparații
Industria Aeronautică Română () [Corola-website/Science/300099_a_301428]
-
naștere al castelului de la Bran a fost emis de regele Ludovic I de Anjou la 13 noiembrie 1377, iar în 1382 castelul era terminat, în forma sa de atunci, dar suveranul n-a mai apucat să-l vadă. Satele de colibași ale brănenilor, între care și cele aparținătoare azi comunei Moieciu, sunt menționate foarte des în documentele medievale, ele făcând de fapt parte din domeniul Branului și se aflau sub jurisdicția castelanului de la Bran. Astăzi castelul Bran, care nu lipsește din
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
România începând din anul 1990. Este fiul lui Gheorghe și al Elisabetei Diaconu. În anul 1952 întreaga familie se stabilește în orașul Pitești. A urmat Școala militară de ofițeri din Sibiu (1969) și a absolvit Școala Tehnică de Proiectanți Auto Colibași, Pitești (1974). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România începând din anul 1990. A lucrat ca proiectant principal la Arpechim Pitești (1972-1989). A fondat la Pitești revista "RA" (1981, cinci numere), iar după ’89 revista de cultură "Solstițiu" (ianuarie 1990
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
a unui model intermediar până când Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8. Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat
Automobile Dacia S.A. () [Corola-website/Science/313914_a_315243]
-
un boier scăpătat, Ion Constantin Țârul (zis „ocoliciu” pentru că făcuse înconjurul pământului), pasionat de geologie și care a descoperit între 1840 și 1860 multe izvoare de păcură. În 1859, Ion Constantin Țârul îl ia cu el pe Zamfir Ghinoiu la Colibași unde au săpat un puț la 46 m. adâncime. Din nefericire, din lipsă de foale, Zamfir Ghinoiu a murit asfixiat. A fost înmormântat sub clopotnița bisericii Iedera. Soția lui Zamfir Ghinoiu a primit ca unică recompensă a sacrificiului soțului ei
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în Muntenia, pe teritoriul județului Giurgiu. Aria naturală se află în sud-estul județului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Comana, Călugăreni, Colibași, Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni. a fost declarat arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. (912/2003) 70. Topală Ion, fiul lui Ion și Nina (născută la 13.11.1939 în localitatea Cahul), născut la data de 26 septembrie 1974 în localitatea Colibași, județul Vulcănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Taraclia de Salcie, raionul Cahul. (8.767/2003) 71. Trofimov Lucia, fiica lui Gheorghe (fiul lui Andrei, născut la 12.01.1930 în localitatea Chiștelnița) și Svetlana, născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205117_a_206446]
-
deoarece aceasta a fost comisă în forma de participație a coautoratului de trei inculpați (Constantin Marius, Anghel Izaura și inculpatul minor Anghel Grinică Ion). La data de 31.05.2014, inculpatul Anghel Florin, în cadrul unei discuții telefonice purtate din Penitenciarul Colibași cu persoana vătămată, i-a solicitat acesteia să își retragă plângerea formulată și să dea declarații din care să rezulte inexistența faptei de șantaj investigată în prezenta cauză, astfel încât inculpatul Constantin Marius să fie pus în libertate prin admiterea contestației
Clanul BERCEA, trimis în JUDECATĂ de procurorii DNA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79959_a_81284]
-
majoritate românească. În Evul Medui, Ștefan Bathory, a adus în Ilia secui și polonezi cu scopul de a apăra domeniul feudal împotriva invaziei turcești. Familii a căror nume au origine secuiasca în această zonă sunt: Crișan (Korasy), Oancea (Oandy), Balint, Colibaș, Negrilă. În documentele vremii, localitatea Ilia apare sub denumirea de orașul Ilia, 1750 (Conscripția Aron), iar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, sub cea de “Ilia Oppidu”, făcând parte în ierarhia
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
unde se intersectează cu DN5), Stoenești, Schitu (unde se intersectează cu DN5B) și Ghimpați (unde se termină în DN6). Tot în zona Falaștoaca, DN5A se intersectează cu șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud la Prundu și spre nord la Colibași și Vărăști. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
culoare bleu navy. Acesta va fi livrat unui client din România, potrivit Agerpres. În prezent, producția modelului Duster la Uzina Dacia din România reprezintă peste 50% din producția totală zilnică realizată. Uzina Dacia a luat naștere în anul 1966, la Colibași, în județul Argeș, iar doi ani mai tarziu, în 1968, se lansează primul model, Dacia 1100 (licență R8). Din anul 1999, Dacia devine o marcă a Grupului Renault și începe procesul de modernizare al întregului aparat industrial. Astăzi, Uzina Dacia
Record la Dacia. Vezi câte mașini s-au fabricat la Mioveni by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50189_a_51514]
-
s-a diminuat și volumul exportului. La grupa mașini, utilaje și mijloace de transport, producția se situează la nivelul anilor ’50-’60, deci o întoarcere în timp de 50-60 ani. În ultimii ani, evoluția bună a fabricii de automobile de la Colibași, revigorată de investițiile și managementul firmei franceze Renault, a influențat pozitiv exportul de autoturisme. Grupa produse chimice, îngrășăminte, mase plastice și cauciuc, pesticide, fibre și fire sintetice etc. se regăsește cu greu atât în oferta de export, cât și în
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
autocamioanelor; • navelor fluviale; • tractoarelor și mașinilor agricole. Completați tabelul de mai jos utilizând informațiile de pe hartă și din text: Produse obținute locomotive vagoane aparatura de precizie utilaj petrolier Centre industriale producătoare Județul Uzina de automobile Dacia Renault din Mioveni (fost Colibași), lângă Pitești ACTIVITățI ECONOMICE 111 112 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ ACTIVITățI ECONOMICE 113 AMINTIȚI-Vă materiile prime folosite în industria chimică; principalele ramuri ale industriei chimice. INDUSTRIA CHIMICĂ, INDUSTRIA LEMNULUI, INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Aceste industrii au în comun faptul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
după Revoluție și a supraviețuit o vreme chiar și printre limuzinele contemporane, deși era bătrînă și complexată că n-are geamuri electrice, aer condiționat, ABS și computer de bord. în ’69, cînd primele Dacii au fost expediate de la fabrica din Colibași direct la defilarea de 23 August, Dobrin califica România la Mondialul din Mexic, americanii ajungeau pe Lună, iar Hagi, la patru ani, probabil că recita suav „Cățeluș cu părul creț“. De atunci încoace, Dacia a fost de toate. Mașină de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații București; * Subunitatea de pază și escortare a deținuților transferați. Există 10 județe care nu au nici un penitenciar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Tîrgu Ocna, dînd în folosință peste 5.000 de locuri de detenție și modernizînd alte aproape 7.000 în anii 2001-2003. S-a construit un nou spital penitenciar la Rahova și s-au modernizat alte 4 la Poarta Albă, Dej, Colibași și Tîrgu Ocna, numite de deținuți "palate de cristal" datorită dotărilor moderne, scumpe și contrastante cu celulele-dormitoare. La 31 mai 2005, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta următoarea situație statistică: Nr. crt. Unitatea Efectiv existent Capacitate legală la 6 m.p. Indice
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
BRĂILA 828 1 698 118,62 958 949 9 0 0 8 BUCUREȘTI-JILAVA 2547 0 1628 156,45 2475 2453 12 10 0 din care tranzit 50 9 CODLEA 1125 23 670 167,91 903 859 14 30 0 10 COLIBAȘI 1243 11 1274 97,57 1375 1327 10 38 0 11 CRAIOVA 1923 1 1501 128,11 1688 1504 62 0 122 Ferma Șoimus 12 DEVA 976 25 1251 78,02 1293 1276 17 0 0 13 FOCȘANI 900 18
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
P.M.T. CRAIOVA 255 127 640 39,84 465 437 16 12 0 36 P.M.T. TICHILEȘTI 226 32 850 26,59 344 274 20 46 4 Stana TOTAL P.M.T. 481 159 1490 32,28 809 711 36 58 4 37 SPITAL COLIBAȘI 209 7 311 67,2 311 311 0 0 0 38 SPITAL DEJ 181 0 246 73,58 207 27 180 0 0 39 SPITAL JILAVA 290 5 575 50,43 433 397 0 0 36 Deservire din care tranzit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937) și „Luceafărul” (Ismail, 1938). Semna și DIK-Găești, Ion Lăstun, Ion D. Ioan. Profesor de limba și literatura română - în Găești (1933- 1938), apoi la Ștefănești și Colibași, în județul Argeș, Ismail (1938), Curtea de Argeș (1939-1945), din nou în Găești (1945- 1955) -, profesor emerit din 1971, I. a fost și director al teatrului din Găești, instructor de teatru în colonia de petroliști Valea Caselor, bibliotecar în Ștefănești (1958-1963), îndrumător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Academiei, p. 199-203 și 226-229. footnote>. Dacă avem în vedere că la 1774 în Vama erau 101 capi de familie supuși dărilor și impozitelor și având în vedere categoriile de țărani existente - fruntași, mijlocași, codași, colibași (vezi supra) <footnote N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 48. footnote> - , raportul dintre numărul locuitorilor și numărul de vite mari nu poate fi diferit cu mult față de Câmpulung. Trebuie să fi existat cel puțin 400 de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]