764 matches
-
Cetei se făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata pleacă cu colinda în ajunul Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și restul satului. Pentru interpretarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
poartă nu departe, hei ler, flori de măr. Să te veseli ( Lină) dalbă, hei ler, flori de măr Să crești mare și frumoasă. La acele vremuri, Ceata de feciori din Streza mai cânta la casele gazdelor și alte colinde precum : «Colinda Livezilor» care se cântă numai afară la geamul caselor în care sunt fete, «D-ale cui s-aceste case», «în cea casă-n cornu mesii» ce se cântă numai în casele în care ceata e invitată înăuntru la masă, «Pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1970 de la Filimon Gheța n.1907, Gheorghe Grecu n. 1914 și Gheorghe Grovu n. 1914. Din lista lor foarte lungă, tot din motive de lipsă de spațiu, reținem numai două, pe care le-am apreciat noi a fi foarte reușite. Colinda fulgului Dormiți, nu dormiți, că noi nu dormim, Dai tu domn mai bun, Că noi tot umblăm și tot colindăm, Dai tu domn mai bun, Peste munți înalți, peste văi adînci, Dai tu domn mai bun, Și noi am văzutu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mari satisfacții profesia aceasta! Cel mai bine mă simțeam - și o afirm cu toată sinceritatea - când îmi venea câte o inspecție la oră. Atunci eram eu ! Totul era altfel ! Dar, gata !!... Vin sărbătorile. În noapte, răsună până târziu, frânturi de colindă cu Ștefan Hrușcă. Dumnezeiește mai cântă! Se simte nu, nu știu ce în aer. Sărbătorile de iarnă sunt speciale. Miroasă a vanilie, a bine, a cald, a speranță! Oare mai există Speranța? Sper să le petrecem cu toții bine, deși modest ca întotdeauna
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nostru al tuturor. De 2.000 de ani creștinii cântă și slăvesc pe Pruncul Iisus, dându-I slavă și laudă. Nu În zadar se colindă atât de frumos și pe la noi. Îmi amintesc cu mare bucurie și plăcere acea minunată colindă de pe vremea mea, când eram copil, de prin anul 1950. Suna așa: „În oraș la Betleem ,/ Veniți cu toți să vedem / Că astăzi ni S-a născut/ Proorocia de demult: Că se va naște Hristos, / Mesia, chip luminos, / Din Fecioara
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
luat locul alte maimuțăreli le-aș putea spune, vă rog să mă iertați că mă exprim așa! Cred că de aceea adevărații creștini nu mai deschid ușa la așa-ziși colindători ca să le dea bani. E departe de a fi colindă ceea ce cântă ei azi. Nici nu mai pomenesc de Pruncul Iisus și Sfânta Fecioară. Doar asta e colinda adevărată cum S-a născut, și unde. Hai să ne Întoarcem cu colindele din trecut. Să Învețe În familii, În grădinițe și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
până-n vecie Mila Ta Doamne să fie. La anul și la mulți ani! Lumea ieșea afară la noi, care-i colindam și ne dădea colaci, mere, bani, bomboane, și ne mulțumeau frumos spunându-ne să venim și la anul cu colinda. Ei!! Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doamne să fie. La anul și la mulți ani! Lumea ieșea afară la noi, care-i colindam și ne dădea colaci, mere, bani, bomboane, și ne mulțumeau frumos spunându-ne să venim și la anul cu colinda. Ei!! Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără să pomenească despre nașterea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
fi exclus să fie o folclorizare a p. scris de G. Sion. În evoluția tipului tradițional nu poate fi ignorat nici rolul variantei publicate de V. Alecsandri. O situație specială are p. pe teritoriul Transilvaniei, unde ia forma de epilog al colindei propriu-zise și se numește urarea colacului sau mulțămită. Ca și celelalte forme ale colindei, p. își are originea într-un ritual magico-religios. Funcția sa ritualică s-a transformat treptat într-una de divertisment și felicitare, ceea ce i-a asigurat permanența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
tradițional nu poate fi ignorat nici rolul variantei publicate de V. Alecsandri. O situație specială are p. pe teritoriul Transilvaniei, unde ia forma de epilog al colindei propriu-zise și se numește urarea colacului sau mulțămită. Ca și celelalte forme ale colindei, p. își are originea într-un ritual magico-religios. Funcția sa ritualică s-a transformat treptat într-una de divertisment și felicitare, ceea ce i-a asigurat permanența. S-a găsit o corespondență a p. în sărbătorile romane Opalia, în care se celebra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
prin cultivarea alegoriei și a divagațiilor amuzante, se aseamănă cu orația de nuntă. Deoarece ocazia de care se leagă p. coincide cu aceea a reprezentării teatrului popular de Anul Nou, sunt dese situațiile în care cele două manifestări se reunesc, colinda servind ca preambul al piesei. P. poate fi încadrat și într-un ciclu de obiceiuri cu caracter agrar, căci în ziua de Anul Nou după el urmează semănatul și obiceiul cununii la seceriș. Dintre toate formele colindei, p. se dovedește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
manifestări se reunesc, colinda servind ca preambul al piesei. P. poate fi încadrat și într-un ciclu de obiceiuri cu caracter agrar, căci în ziua de Anul Nou după el urmează semănatul și obiceiul cununii la seceriș. Dintre toate formele colindei, p. se dovedește a fi cel mai rezistent, datorându-și vitalitatea conținutului său laic, marii adaptabilități la situații și funcției educative a satirei. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
uman, de la picturile rupestre cu săritori, din peștera Altamira, la Gioconda pasivă a lui Leonardo da Vinci, de la o casă din Muzeul Satului, cu spații mici, la palatul Versailles sau Catedrala San Pietro din Roma cu spații largi, de la o colindă românească la o simfonie de Beethoven sau Brahms, de la un joc de doi din Bihor la o coregrafie de Béjart. Relația socială deterministă a sportivilor: Lăsând la o parte de acum considerațiile referitoare la domeniul comun sau la cel științific
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
usca-o-n gândurele, Că trăim cu mare jele...461. Urătorii nu le ocoleau pe femeile singure Dacă culegătorii de folclor ar fi adăugat, în publicațiile lor 462, lângă numele „informatorului” și date despre persoana căreia i s-a adresat colinda - zisă „la fereastră” sau „la ușe” -, reținând măcar vârsta, starea civilă, meseria și sexul acestor destinatari, categoriile în care sunt încadrate „cântecele ce meneau sănătate și prosperitate” (zise în preajma zilei de Crăciun și considerate de Petru Caraman asemănătoare „celor de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
3); inima (3); interpreta (3); karaoke (3); melancolie (3); melodii (3); note (3); odă (3); privighetoare (3); recită (3); spectacol (3); urlă (3); versuri (3); afon (2); artă (2); de bucurie (2); cîntare (2); cîntece (2); ciocîrlie (2); colind (2); colindă (2); colinde (2); concert (2); copil (2); doina (2); dulce (2); eliberare (2); eu (2); exprimare (2); gălăgie (2); gură (2); hobby (2); imn (2); instrument (2); a înveseli (2); joacă (2); leagăn (2); mama (2); o melodie (2); mima
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte; a lăsa; loc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfat (2); surprindere (2); suspans (2); tragedie (2); trist (2); vesel (2); vestit (2); -; academie; adevărată; a afla ceva; aflată; amăgire; amețită; amintire; anunțare; mult așteptată; așteptări; auz; blană; bombă; bucurii; buna; bunătate; care e bună; căldură; ce; ceva; cînepă; colindă; comunicare; corespondență; croșetă; culori; cunoștință; curios; da; departe; depărtare; entuziasm; entuziasmare; examen; extaz; facebook; familie; farsă; fericit; fîț; ghinion; glas; grijă; haină, persoană; iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăsată însă nelămurită". "Din punct de vedere filologic - scrie Densusianu - slavul koleda e explicat ca provenind din latinescul calandae prin intermediar românesc, călendă, ceea ce nu se poate admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
DJ Ben. El Torero, ora 22: Latino Party. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Concert de Crăciun - colinde cu Vasile Șeicaru, Veta Biriș, Florin Săsărman, Daniela Condurache, 14. 12, ora 19; My Fair Lady de Fr. Loewe, 15. 12, ora 19; Primiți colinda - Spectacol religios în memoria copiilor martiri ai Timișoarei, 17. 12, ora 19; Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski, 19. 12, ora 18. Teatrul Național: Cântec de adormit Mitzura după T. Arghezi, 16. 12, ora 19 (premieră). Teatrul de Stat „Csiky
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
un pic de cozonac etc.), apoi un odihnitor somn, menit să le dea puteri tuturor pentru ca în seara de Crăciun să continue sărbătorirea... V. RUBANSCHI E vremea colindelor „S-audă toată lumea vestea pe care îngerii o spun! Așa sună o colindă tradițională din Sussex, pe care creștinii o cântă de mai bine de 700 de ani încoace. Aceste versuri simple, dar pline de har, ne dezvăluie rostul cântecelor ce inundă străzile în perioada Crăciunului. Versurile colindelor, uneori vesele, alte- ori duioase
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
cântecelor ce inundă străzile în perioada Crăciunului. Versurile colindelor, uneori vesele, alte- ori duioase, dar în- totdeauna simple și calde, sunt minunate expresii ale bucuriei și ale credinței populare în mântuirea omenirii. Când au apărut colindele? Cine a cântat prima colindă? E greu de spus. Cert este, însă, că încă de pe vremea apostolilor se intonau cântece de rugăciune, multe bazate pe psalmi. Colindele au avut ca punct de plecare vechile imnuri religioase. Acestea se cântau însă pe versuri latine, ce vizau
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
dispărut niciodată din zonele rurale; acolo vechile texte s-au păstrat nu numai prin viu grai, ci și prin manuscrise sau tipărituri în culegeri de colinde, din grija culegătorilor de folclor. Încet, dar sigur, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, colinda de Crăciun a devenit o parte esențială a sărbătorilor populare. Trupele de muzicanți care se perindau dintr-un loc în altul pentru a cânta la diverse procesiuni și festivități au dus cu ei colindele și prin orașe unde, în acompaniament
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata - iubiți și pețitori, despre curtea feudală, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală (2004), Nicolae
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
498 de poziții (2006). Expresivitatea, bogăția și diversitatea lor au făcut obiectul unor studii monografice, dar și al unora aplicate asupra unui singur colind, din categoria din urmă făcând parte Colindul leului, examinat de Adrian Fochi (1970), Mihai Pop, The "Colinda" with the Lion (1975), Monica Brătulescu, Motivul leului în contextul colindelor vânătorești (1979), Vasile V. Filip, Universul colindei românești în perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, studiu monografic și cu un capitol despre colindul în cauză (1999). Asupra acestui colind
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]