2,591 matches
-
său. Autori neoconservatori precum Max Boot sunt de părere că Statele Unite ar trebui să asigure statelor care se confruntă cu dificultăți un gen de administrare străină "luminată", cum o făcuseră odinioară acei englezi încrezători, purtând costume de călărie și căști coloniale. Însă, după cum arată istoricul britanic Niall Ferguson, America modernă diferă de Marea Britanie din secolul XIX prin aceea că ne aflăm într-un "cadru al timpului scurt".234 Deși este susținător al imperiului, Ferguson se teme că sistemul politic american nu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în situația colonială / 164 Okelataka / 185 Universul material / 187 Istoria arborelui de cafea / 195 Activitățile de producție / 199 Vânătoarea / 206 Circulația monetară / 210 Investigație psihosociologică / 220 Raporturile comerciale / 225 Raportul de paradă / 230 Abrevieri / 235 Bibliografie / 237 Cuvânt înainte Laurent Bazin și Monique
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
text se sprijină pe o anchetă efectuată în 1961 în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai actual pentru a încheia printr-un decalaj
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de sens a bunurilor și a banilor care, în ceasul financiarizării universurilor, reizbucnește cu acuitate în tematicile de cercetare. Prezența sa în cartea de față nu vizează deloc să sugereze, nici chiar implicit, că globalizarea capitalismului ar îmbrăca o dimensiune colonială sau imperială, așa cum ar putea părea uneori că o face, adăugând și câteva picături de totalitarism. Perspectiva adoptată are, dimpotrivă, ca obiectiv constant singularizarea antropologică a momentelor și a microcosmurilor, a subiecților și a instituțiilor, a formelor de dominare și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necesitatea de a analiza transformările contemporane ale revoluțiilor industriale europene. Ele își iau ca obiect reflecția asupra noutății radicale a societăților care au apărut astfel, diferențiindu-le de trecutul lor, dar și de societățile "arhaice" sau "primitive" pe care cuceririle coloniale le-au inferiorizat. Cadrele teoretice și categoriile conceptuale ale științelor sociale sunt făurite în acest context, și, dacă pertinența lor a alimentat interogații constante, ele au fost numai parțial reînnoite. Atunci când reconsideră istoria emergenței capitalismului, punctul de plecare al lui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai multe fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării fostelor colonii de către "imperialismul" colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un evantai larg de problematici și totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei împărțiri a rolurilor disciplinare necontestate, asociindu-i pe antropologi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei împărțiri a rolurilor disciplinare necontestate, asociindu-i pe antropologi cu studiul societăților "primitive" sau "tradiționale", se deschide posibilitatea pentru aceștia din urmă14, pornind de la o analiză a situației coloniale, de a propune noi formulări pentru ipotezele generale elaborate de Marx și Engels în legătură cu formarea și expansiunea capitalismului. Două orientări principale se degajă astfel din antropologia economică franceză: un efort pentru înțelegerea formelor anterioare colonizării și pentru inserarea lor într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
astfel din antropologia economică franceză: un efort pentru înțelegerea formelor anterioare colonizării și pentru inserarea lor într-o teorie generală marxistă (identificarea modurilor de producție); examinarea căilor prin care societățile dominate au fost satelizate și exploatate de capitalism prin intermediul regimului colonial. Pe aceste două linii teoretice, care la unii autori se întâlnesc, antropologia economică se face istorie, situându-se într-o anumită continuitate cu perspectivele deschise de G. Balandier și în ruptură cu tradițiile etnologice anterioare sau cu metoda structurală a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societăților concrete contemporane și mutațiile sociale și economice ale acestora. De exemplu, când își propune să discute pe marginea lucrării Anthropologie économique des Gouro a lui C. Meillassoux 16, E. Terray își restrânge lectura excluzând capitolele consacrate transformărilor din perioada colonială, care i se par "mult mai puțin noi și originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale cu diversele forme ale micii producții de piață sau de economie rurală, pe de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
altele o atenție susținută și nuanțată proceselor de internalizare a monedei și a relațiilor de piață, se dovedesc destul de izolate, nereușind să suscite dezbateri teoretice 26. Asociate capitalismului și universalității abstracte în care este menținut acesta, instrumente esențiale ale dominației coloniale, banii și piața capătă de fapt caractere negative persistente, considerate drept căi de alterare a coeziunii sociale studiate de etnologi și, din acest punct de vedere, deseori alungate parțial sau total din câmpul cercetărilor. În marginea antropologiei economice franceze, originalitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producere a autorității sale, centrală aici, însă respinsă ca secundară de către antropologii marxiști, dezvăluie contradicțiile care rezultă, nu din antagonismul capital (străin) versus muncă (indigenă), ci din substituirea unei burghezii naționale fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează interpretarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor originară de instrument al coerciției coloniale și remodelate de tentativele de depășire și de reasamblare a clivajelor, a autorității și a supunerii. În fapt, cantonarea în alteritate care caracterizează cea mai mare parte a cercetărilor antropologice este disipată: aceasta nu mai ține de o dată a priori
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei ordini coercitive în care primează politicul, organizat sub egida unui partid unic, ordine menită să transforme societatea după niște proiecții a căror natură diferă totuși de la un context la altul. Partidul comunist vietnamez se impune, în ruptură cu ordinea colonială asimilată adversarului capitalist, ca ordonatorul egalizării și omogenizării condițiilor economice de existență și, în corolar, ca unic creuzet al diferențierilor stabilite pe baza fidelității politice. El își fondează autoritatea pe mobilizarea încurajată de un îndelungat război de eliberare. Lucrurile stau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cei puternici și demonstrează contestarea unei hegemonii politice denunțate ca fiind drumul sigur spre îmbogățire și exploatare economică și discreditate pentru eșecul în jugularea degradării economice. Interiorizarea raporturilor de forță la nivel internațional, care pun față în față prelungirea ordinii coloniale, lumea "dezvoltată" a Occidentului și "subdezvoltarea" ce califică inferioritatea drept "indigenă", localizează în domeniul activităților economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca vector al unei cantonări a dominației politice în afara sferei întreprinderii. Aceste logici de etnicizare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de decolonizare (1960-72) ne va permite să ilustrăm această afirmație. Satele studiate de Gérard Althabe în două regiuni diferite ale marii insule prezintă un fel de dedublare a raporturilor sociale 42. O scenă este oferită ca fațadă influenței agenților administrației coloniale, care devin în 1960 cei ai statului independent; ea este locul în care se actualizează raporturile de subordonare. În aceleași timp, reintroducerea structurilor dominației exterioare în jocul intern al raporturilor sociale fondate pe organizarea rudeniei le permite actorilor să creadă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
permite actorilor să creadă că o stăpânesc și că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și raporturile comerciale ocupă un loc central, în măsura în care sunt menținute în sfera semnificației originare ca instrumente principale ale coerciției coloniale. Vom evoca aici numai satele antemoro de pe coasta de sud-est a Madagascarului. O instituție regală a fost introdusă în perioada celei mai mari constrângeri impuse de administrația străină, în cursul anilor treizeci. Funcția ei principală era de a prezenta, ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în munca forțată și în munca salariată, cea din urmă înscriindu-se în continuitatea celei dintâi. Sensul banilor se elaborează prin conjuncția dintre salariatul agricol de pe plantațiile europene și de pe plantația familială de arbori de cafea, instalată în cadrul muncii forțate coloniale, și extorsiunea fiscală. Așa capătă sens circulația lor în interiorul universului sătesc. Impozitul este semnul supunerii, și așa a fost conceput de administrația colonială; el a devenit unul din fundamentele principale ale noii administrații naționale, cu defilarea prin sate a rău-platnicilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
salariatul agricol de pe plantațiile europene și de pe plantația familială de arbori de cafea, instalată în cadrul muncii forțate coloniale, și extorsiunea fiscală. Așa capătă sens circulația lor în interiorul universului sătesc. Impozitul este semnul supunerii, și așa a fost conceput de administrația colonială; el a devenit unul din fundamentele principale ale noii administrații naționale, cu defilarea prin sate a rău-platnicilor, de exemplu, înconjurați de jandarmi și purtând pancarte cu slogane umilitoare. Banii au o circulație internă a cărei coerență trebuie căutată în acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se construiește relația cu puterea centrală, producerea ei ca mediator simbolic și individualizarea în dependență prin posesie. Ceea ce se joacă aici este mai ales reproducerea puterii regale (eliminată de francezi în 1897) ca mediator simbolic împărtășit, ceea ce permite îndepărtarea puterii coloniale a străinilor din realizarea comunicării interne. Cultul strămoșilor, ceremoniile multiple desfășurate în timpul destinat transformării morților în strămoși, mormintele cu arhitectură adesea bogată și variată, construirea sau restaurarea lor, întoarcerea morților, care ia o amploare considerabilă, sunt tot atâtea evenimente în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această concurență aparentă, există o contradicție care îi opune pe țărani unei fracțiuni a notabililor locali; miza acestui conflict este menținerea puterii tananarivene ca străină, aceasta fiind fixată în filiația cu francezii; ceea ce înseamnă de altfel menținerea configurației instalate în cadrul colonial și în care mediatorul simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o dorință de conservare a modului de comunicare. Negarea posibilității de a produce noua putere centrală ca mediator simbolic trece prin refuzul de a accepta autoritatea notabililor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
retoricilor culturale referitoare la o întreprindere pentru care depășirea se joacă de acum în cadrul pieței. O asemenea conjugare nu este decât în aparență paradoxală: de fapt, logicile culturaliste au fost asociate din punct de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un motiv major în examinarea noțiunii de cultură în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
autohtone cărora le sunt încorporate mitic cele inferioare lor, în măsura în care acestea sunt concepute ca reprezentative ale unei omogenități culturale globale: etnicizarea calităților sau a lipsei acestora obliterând nenumăratele lucrări care, de câteva decenii, se străduiesc să studieze raporturile dintre statul colonial sau postcolonial și producția etnicității sau a identității religioase pare a întâmpina cu atât mai puține obstacole cu cât se ajustează la o percepție a pieței ca prescriere culturală. Acest proces de etno-economie nu poate fi însă actualizat pe deplin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]