2,623 matches
-
ferite față de cetatea Timișoarei, ridicată într-un loc expus. De aceea, avântul Timișoarei s-a produs relativ târziu, mai precis pe vremea preluării ei sub controlul habsburgic. Orașul, cucerit de sub stăpânire otomană, a fost reconstruit după model austriac, impulsionat de colonizarea ținutului cu șvabi. În cele din urmă, situarea în centrul câmpiei Banatului s-a transformat într-un avantaj. Timișoara a devenit nucleul în jurul căruia s-a coagulat rețeaua densă de căi ferate din regiune. Odată cu apartenența la România, rolul Timișoarei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
perfectă în care deslușim noua societate a indivizilor. Din toate acestea rezultă totuși și câteva redutabile întrebări. Care sunt, până la urmă, efectele consumului-lume tentacular asupra omului? Există, în ciuda a tot și a toate, sfere „protejate” de această nouă formă de „colonizare”? După cum se știe, avertismentele cu privire la dezlănțuirea mercantilizării vieții nu lipsesc. Unii văd în asta un terorism înspăimântător, un totalitarism de un stil cu totul nou care depersonalizează și abrutizează lumea. Alții anunță sfârșitul apropiat al valorilor transcendente și al formelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
univers marcat de aprobarea generalizată a condițiilor de viață, suntem martorii unui fel de democratizare a dezacordului, critica lumii consumeriste devenind trăsătura cea mai larg împărtășită. Există vreun domeniu la adăpost de plângerile și de protestele consumatorilor? Aceștia sunt împotriva colonizării publicitare a spațiului public; sunt neliniștiți în privința undelor nocive propagate de telefoanele mobile și de cuptoarele cu microunde; se deploră dispariția savorii alimentelor; alimentele transgenice și produsele poluante provoacă revolta; mulți se plâng de plajele suprapopulate și de distrugerea peisajelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Oceania" Marian Simmstc "Marian Simms" Pentru Oceaniaxe "Oceania", globalizarea nu este un fenomen nou, ci unul care a început cu aproape două sute de ani în urmă. Din punct de vedere istoric, puterile europene au avut profit de pe urma proceselor timpurii de colonizare globală și, prin urmare, cu excepția câtorva marxiști și a altora îngrijorați de imperialism, analiștii nu au definit, în general, aceste procese sau rezultatele lor drept problematice. Alte tipuri de societăți, din alte părți ale lumi, nu au avut, în general
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
prin urmare, cu excepția câtorva marxiști și a altora îngrijorați de imperialism, analiștii nu au definit, în general, aceste procese sau rezultatele lor drept problematice. Alte tipuri de societăți, din alte părți ale lumi, nu au avut, în general, beneficii de pe urma colonizării. Totuși, în cele din urmă, câteva dintre „noile societăți” (de exemplu, Australiaxe "Australia", Canadaxe "Canada" și Statele Unitexe "Statele Unite") formate prin expansiune europeană și care cunoșteau foarte bine fenomenele internaționale, mai ales comerțul și migrația, au devenit independente și au
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
noile societăți” (de exemplu, Australiaxe "Australia", Canadaxe "Canada" și Statele Unitexe "Statele Unite") formate prin expansiune europeană și care cunoșteau foarte bine fenomenele internaționale, mai ales comerțul și migrația, au devenit independente și au început să beneficieze și ele de roadele colonizărilor. Regiunea Oceaniei include o gamă destul de variată de societăți, care au în comun o lungă istorie de internaționalizare a capitalismului. Geografii definesc Oceaniaxe "Oceania" drept întinderile de pământ dintre Asia și America și care se învecinează la sud cu Australiaxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care s-a recunoscut prioritatea dreptului maorilor asupra pământului și s-a asigurat baza legală și constituțională pentru păstrarea culturii lor independente (Mulganxe "Mulgan, R.", 1989). Atât în Australiaxe "Australia", cât și în Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă", s-au așezat prin colonizare populații predominant anglo-celtice, care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, erau privite, în general, ca fragmente din Regatul Unit, lipsite de cap (aristocrație) și coadă (sărăcimea urbană) (Reevesxe "Reeves", 1902). Așa cum s-a întâmplat și în cazul Statelor Unite și al
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acum, în faza actuală de globalizare - din 1980 încoace (Fujimexe "Fujime, Yuki", 1998). Când Japoniaxe "Japonia" s-a transformat dintr-un stat periferic al Asiei Orientale în puterea dominantă a regiunii și a preluat controlul asupra țărilor învecinate prin invazie, colonizare și ocupație, această schimbare s-a făcut prin forță militară. În teritoriile ocupate a apărut o formă particulară de sclavie sexuală militară și, de-a lungul întregii perioade de expansiune armată, prostituția a fost favorizată, victimele ei fiind denumite eufemistic
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
instituțională. Este utilă o trecere în revistă a mișcării feministe începând cu perioada postbelică. Spre deosebire de democrațiile occidentale, Coreei de Sud i-a lipsit experiența dezvoltării unei societăți civice democratice concentrate asupra unor valori precum individualismul, egalitatea și drepturile economice și politice. Din cauza colonizării (1919-1945) și a divizării țării (1945), în centrul atenției mișcării femeilor din prima jumătate a secolului XX au stat independența națională, eliberarea și patriotismul. În perioada de după război, când clădirea națiunii, legea și ordinea au devenit obiective politice fundamentale, activismul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mame la fel de supuse. Diviziunea muncii între fabrici și familii a fost completată de sistemul bordelurilor publice, care servea drept „supapă de siguranță”, permițând satisfacerea sexuală extraconjugală a forței de muncă masculine. Când Japoniaxe "Japonia" și-a început expansiunea externă prin colonizare și agresiuni militare, această metodă a fost militarizată și folosită pentru a menține „virilitatea (!?)” militarilor și a-i proteja de boli venerice în perioada cuprinsă între 1930, când Armata Imperială a invadat țările învecinate, și 1945, când s-a încheiat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Am Întâlnit aici cazuri În care femei germane se căsătoriseră cu români basarabeni, sperând să scape astfel de anatema identității germane, și fuseseră apoi deportate În Bărăgan pentru că toate familiile basarabenilor erau pe listele de deportare. Vechile tensiuni provocate de colonizarea În sat a basarabenilor și macedonenilor aveau să fie uitate de către germanii care În 1951 au Împărtășit o soartă comună cu ei. O situație oarecum specială era cea a sârbilor din Banat. Deși, cum am menționat la Începutul acestui studiu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că aceste familii au fost deplasate forțat În Bărăgan din Banat Împreună cu românii, germanii, sârbii, maghiarii, bulgarii etc. din această regiune, după ce fuseseră colonizate acolo În anii 1945-1947 În urma refugiului lor din 1940 sau 1944 din URSS. Un Oficiu al Colonizărilor creat pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor s-a ocupat de instalarea lor În Banat În condiții pe care le-am analizat În altă parte 29. Asupra statutului lor de refugiați, coloniști sau fugiți din URSS se decide În funcție de perspectivă: dacă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
negativă proiectată asupra lor de autorități și transformând sensul destinului lor Într-o izbândă. Imaginea fostului deportat se apropie În această perspectivă de cea a unui „bun colonizator”, cei din Banat având la Îndemână un astfel de model din memoria colonizării Banatului În secolul al XVIII-lea, așa cum e relatată ea În general azi de către șvabi. Coloratura mitizantă a acestui discurs apare concentrată În formula pe care șvabii bănățeni o folosesc adesea pentru a aminti aventura exemplară a instalării lor În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nouă cultură, ca urmare a contactului direct, relativ ândelungat, cu o altă cultură poartă numele de aculturare. În funcție de amploarea contactului dintre populații, timpul de contact și contextul în care acesta se produce, există mai multe forme de aculturare: invazia și colonizarea, presupunând un contact de lungă durată între societăți globale, având ca scop impunerea culturii cuceritoare; aculturarea unilaterală, presupunând preluarea unor elemente ale culturii-gazdă de către participanți individuali/în grup la evenimente cum ar fi studiul și munca în străinătate pe o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
origine și înlocuirea lor cu elemente din noua cultură). Procesul de aculturare depinde de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de locul, scopul și durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate adoptă unele elemente din cultura invadatoare; este, de exemplul, cazul invaziilor pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
etc.) le-au întreprins pe teritoriul fostei Dacii, în urma cărora populația indigenă a adoptat unele elemente ale modului de viață (instrumente de lucru, elemente de vestimentație, tehnici de construire a adăposturilor, forme lingvistice. Se observă așadar că între invazie și colonizare există o diferență în ceea ce privește gradul de aculturare. b) Aculturarea unilaterală. Se produce în situații de contact între grupuri de participanți la un eveniment (de pildă, în timpul războiului american din Irak, unii irakieni au deprins moduri de viață americane; soldații români
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
românesc este eclectismul, având o justificare geografică și istorică. Geografic și istoric, cultura română se află situată la întâlnirea dintre două mari culturi antitetice: cultura Orientului și cultura Occidentului. Este o „cultură-punte” (Stăniloae, 2001, p. 25). S-a format prin colonizarea romană (106-271) a Daciei locuite de o populație de origine geto-tracă, urmată, între secolele al IV-lea și al XVIII-lea, de evenimente istorice care au pus în contact, de scurtă sau de lungă durată, populația locală cu populații de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
umane obscurizate de controlul social al „dorinței”, o altă manifestare a „voinței de putere” nietzscheene și, pe de altă parte, o etică a rezistenței împotriva capitalismului. În această direcție, discursul celor doi se poate aborda din perspectiva îngrijorării existențiale în legătură cu colonizarea subiectivității de către un „stat al capitalismului despotic” al cărui prim cetățean este „corpul fără organe”. Demersul ideologic al celor doi filosofi capătă imaginea unui „liberalism tehnologic” populat de „corpuri fără organe”, iar mașinăria socială a producției dezirante devine o expresie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Posibilitatea alarmantă a dispariției speciei umane prin hipertehnologizare, prefigurată și de Baudrillard sau de criticii bioconservatori ai transumanismului (precum Fukuyama, 2004, Bowring, 2003, McKibben, 2003 - vezi mai susă, este pusă în evidență prin operațiunea „industrializării viului”: controlul genomului uman și colonizarea corpului prin manipularea tehnologiilor cibernetice. Virilio atrage atenția asupra acestui pericol în termeni extremiști pentru că, consideră filosoful, întreaga omenire poate fi implicată în distrugerea ireversibilă. Problema este, ca de fiecare dată în legătură cu atitudinea urbanistului francez, că această gândire nu vede
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a spus în toată istoria modernă, ceea ce Foucault a încercat să spună fiind drastic combătut, este propensitatea acestui sistem de a-și coloniza și subordona puterile civililor, pentru a le înregimenta în proiectele sale. Această funcție a sistemului modern de colonizare civică se face prin mai multe metode și mijloace, astfel că elementul lingvistic, discursul public, omul ca element impersonal, scopul și intențiile devin funcții în perpetuarea unui monopol religios pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se face prin mai multe metode și mijloace, astfel că elementul lingvistic, discursul public, omul ca element impersonal, scopul și intențiile devin funcții în perpetuarea unui monopol religios pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și statul. Colonizare, subordonare civică și conservare a unor puteri ale unor intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a unor multiple probleme sociale. Politica reprezentării per se este religiozitatea modernă în simbolistica ei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
punctul forte al discuțiilor aflîndu-se la Congresul de la Stuttgart din 1907. Trei poziții principale își vor face atunci apariția, care nu vor coincide în totalitate cu marile tendințe politice ale Internaționalei. Pentru unii socialiști, ca, de exemplu, germanul David, ideea colonizării reprezenta una din compozantele scopului universal al civilizației și progresului urmărit de socialism. La centru, Vandervelde, Mac Donald, Jaurès și Bernstein admit posibilitatea unor aspecte pozitive în cadrul sistemului colonial pe care îl deosebesc cu multă grijă de "barbaria colonială"; în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
urmărit de socialism. La centru, Vandervelde, Mac Donald, Jaurès și Bernstein admit posibilitatea unor aspecte pozitive în cadrul sistemului colonial pe care îl deosebesc cu multă grijă de "barbaria colonială"; în sfîrșit, la stînga, Kautsky respinge în întregime orice realitate a colonizării care, spune el, nu contribuie nici la dezvoltarea forțelor productive, nici la cea a mijloacelor de producție din țările înapoiate. După cum se vede, pozițiile sînt în mod clar divergente, iar delimitarea existentă între delegații țărilor colonizatoare și cei din țările
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]