1,791 matches
-
un editorial (Tăria noastră, Încredere în noi, Apa trece, pietrele rămân, Jertfitorii neamului ș.a.), adesea fără semnătura autorului, alteori redactat de G. M. Vlădescu, iar de la numărul 17/1944 de I. Valerian; paginile 2-6 includ compuneri și scrieri literare ale combatanților și rezerviștilor (D. Ailincăi-Almaș, Călugărenii, O minte luminată. Cronicarul Miron Costin, Basarabia, provincie românească, Radu Gyr, Către Iisus, Țara, Dobrogea, Neculai Tăutu, Unirea, Ștefan Voitec, Două comemorări: Regina Maria - Regele Ferdinand, Laurențiu Fulga, Sublocotenentul Teodorescu Victor, Sergentul Bălan Constantin, Calul
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
diabolizați imediat după 1944 pentru colaborare sau opțiuni de dreapta, de la Liviu Rebreanu la Mircea Eliade, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Pe de altă parte, o suspiciune îi vizează pe radicalii adepți ai revizuirilor morale și reordonării grilelor valorice, cândva combatanți înverșunați pentru întronarea dictatului partinic în cultură - sindrom al aceleiași maladii a dependenței intelectualilor de politic și de mirajul puterii. E semnalată analogia între ostilitățile din viața literară a anilor ‘44-’49 și ‘89-2000, văzute ca „ravagiu” al ispitei carierelor
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
de instrument al propagandei: promovarea „culturii de masă”, stigmatizarea „turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore, de la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și Petru Dumitriu la G. Călinescu. Reeducare și prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
extremist, violent pamflet. Sunt atacați Nicolae Titulescu, Constantin Stere, Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor Arghezi, H. Bonciu, Al. Vaida-Voevod, precum și gazetele „Adevărul”, „Zorile”, „Dimineața”, „Cuvântul liber”, dar și periodice naționaliste sau partide de aceeași orientare. Printre „combatanți” revine cu insistență numele lui Ovidiu Papadima. Bolșevismului, marxismului, masoneriei, liberalismului burghez și spiritului democratic li se opune „naționalismul integral” de tip legionar, fascist, antisemit, elogiat în articole incendiare. În 1937 Nichifor Crainic semnează programul statului etnocratic, ce se dorește
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
duc la importante răsturnări ale vieții comunităților umane, în plan individual sau colectiv, material, moral și intelectual, ceea ce face ca războiul să fie considerat un fapt psihiatric de primă mărimea (A. Porot). În caz de război, tulburările sănătății mintale interesează combatanții militari, prizonierii de război și persoanele deportate, dar și populația civilă. La combatanți se constată dificultăți de adaptare legate de trecerea de la viața civilă la disciplina militară. Militarii trebuie să suporte separarea de familie, de țară și de conaționali, la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
material, moral și intelectual, ceea ce face ca războiul să fie considerat un fapt psihiatric de primă mărimea (A. Porot). În caz de război, tulburările sănătății mintale interesează combatanții militari, prizonierii de război și persoanele deportate, dar și populația civilă. La combatanți se constată dificultăți de adaptare legate de trecerea de la viața civilă la disciplina militară. Militarii trebuie să suporte separarea de familie, de țară și de conaționali, la care se adaugă stresul provocat de luptele militare, alarme, atacuri, nenumărate alte privațiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a deteriorării locuințelor și transportului, a alarmelor aeriene repetate, a bombardamentelor, a ocupației militare străine etc. Indiferent de categoria de populație la care se face referință, războiul determină o mare varietate de modificări psihice la populația civilă, ca și la combatanți, manifestate prin psihonevrozele de război, în cadrul cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dincolo de aspectele tablourilor clinice specifice, remarcau mecanisme psihopatologice comune. Sunt cunoscute în literatura de specialitate sindromul DDD („Debility-Dependency-Dread” sau „Debilitate-Dependență-Teroare”) descris de J.E. Farber, H.F. Harlow și L.J. West la prizonierii de război și nevrozele de război (Kriegsneurosen) descrise la combatanți de către G. Elsässer. Au mai fost descrise psihonevroze, psihoze și psihopatii la militari sau prizonieri, de către J.E. Meyer, J.W. Appel și R.H. Ahrenfeldt. 5. Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de înstrăinare comunitară apare ca o stare de dezechilibru psihosocial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o luptă violentă, dezordonată, fizică și verbală, o „bătaie” între doi indivizi sau între două grupuri care se dușmănesc. Acest tip de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită, neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de reguli stricte care trebuie respectate în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage un public spectator care coparticipă alături de combatanți la confruntarea dintre ei. Cei care se confruntă au un „rol activ”, pe când cei care asistă au un „rol pasiv”. Combatanții și publicul, reuniți în „spectacol”, sunt angajați coparticipativ în „trăirea” competiției, indiferent de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage un public spectator care coparticipă alături de combatanți la confruntarea dintre ei. Cei care se confruntă au un „rol activ”, pe când cei care asistă au un „rol pasiv”. Combatanții și publicul, reuniți în „spectacol”, sunt angajați coparticipativ în „trăirea” competiției, indiferent de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă o formă de „descărcare pulsională” cu efect de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt încă separați, dar își aruncă obiecte unul altuia sau lovituri cu pumnii; c) faza de luptă corp la corp propriu-zisă, când combatanții urmăresc să se doboare unul pe altul; d) momentul declanșării mâniei, al violenței dezlănțuite, manifestată prin lovituri orbești, necontrolate; e) ultima etapă cea în care durerea îl forțează pe unul dintre combatanți să abandoneze lupta. Particularitatea conduitelor de tip antisocial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faza de luptă corp la corp propriu-zisă, când combatanții urmăresc să se doboare unul pe altul; d) momentul declanșării mâniei, al violenței dezlănțuite, manifestată prin lovituri orbești, necontrolate; e) ultima etapă cea în care durerea îl forțează pe unul dintre combatanți să abandoneze lupta. Particularitatea conduitelor de tip antisocial este agresivitatea dezlănțuită sub forma violenței, fie că este vorba de autoagresivitate, fie de heteroagresivitate. Orice act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ulterioară a scriitorului. Hârdăul lui Satan (1925), deși considerat roman de război, pare mai degrabă romanul formării politice a lui Dinu Bordea, personajul principal. În trei părți, Prăbușirea, Calvarul, Haosul, se refac evenimentele primei etape a războiului mondial. Antiteza între combatanți și profitorii din spatele frontului, întâlnită în majoritatea scrierilor românești despre prima conflagrație mondială, constituie axa epică a romanului. Conceput în 1923, la un an după Pădurea spânzuraților și înaintea romanelor Întunecare de Cezar Petrescu și Ultima noapte de dragoste, întâia
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
de noile autorități, iar lupta lor pentru adevăr și dreptate trebuia susținută. O mare experiență în această direcție avea protopopul Elie Dăianu de la Cluj, care redactase ziarul „Răvașul”, scriind articole mobilizatoare și adunând în jurul său o echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari ș.a. Elie Dăianu recenzează volume de poezii ale lui G. Gregorian și I. D. Pietrari
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
istorie (1953), unde U. reia subiectul „eliberării” - cu misiuni și cercetări, probe de prietenie și vigilență, cu bravura „pandurilor” și mândria de a fi „elev matroz” - într-o serie de povestiri inspirate, probabil, de evenimente reale, din biografia sa de combatant. În aceste narațiuni cu personaje conturate maniheist, copiii învață de mici să urmeze exemplul taților căzuți pe câmpul de luptă, iar ofițerii români conlucrează pentru binele țării cu „tovarășii sovietici” și cu simplii soldați. Până dincolo de pădurea vieneză este un
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
în principiu, cea cronologică, însă, fiind reconstituite printr-o vastă retrospectivă, unele situații îi amintesc povestitorului altele, ulterioare, și astfel momente de la începutul secolului provoacă menționarea anticipată a unora ce aveau să se producă în perioada interbelică. Ciudatul Alcibiade, fost combatant în Transvaal, înființează, împreună cu alt afacerist, o întreprindere auriferă care merge excelent, dar curând după primul război mondial e distrusă de un incendiu. Alcibiade moare la scurt timp după aceea, în urma lui rămânând nouă copii. Traseul vieții acestora și a
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
timp după înapoierea în Franța, spre consternarea celor ce îi prețuiau scrisul, și-a pus capăt zilelor fără vreo motivație explicită. Poet deosebit de fecund, prozator cu inepuizabile resurse lirice, V. a fost, înainte de toate, un publicist activ, cel mai înfocat combatant în periodicele de avangardă. Lansând fremătătoare manifeste, el semnează în „75 HP”, „Punct”, „Integral”, „unu” și microeseuri literare, unele incluse ulterior în A doua lumină (1930) și în Act de prezență (1932). Laitmotivul este pledoaria pentru înnoirea artistică. Explicitând enunțul
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
acesta nu presupune alunecarea în fantastic, ci spre o altfel de întemeiere, prin ficțiune, a dimensiunii istorice. În prozele sale își găsesc locul studenți și profesori, militari de toate naționalitățile, foști lideri comuniști îngrijorați de degradarea imaginii lor publice, un combatant din cel de-al doilea război mondial ce vrea să rescrie istoria conflagrației la care a luat parte ș.a.m.d., diversitatea dând un plus de viață „istoriilor”. Un text plin de dramatism este Descompunerea patriei în particule elementare, unde
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
această frumoasă și eternă poveste. Este vorba numai despre suspendarea temporară a raționalității. Pentru o perioadă limitată triumfă iraționalismul. Într-un târziu însă, tatăl și fiul se înțelepțesc, rațiunea își recapătă tronul și lucrurile intră pe făgașul lor. Cei doi combatanți își recunosc reciproc greșelile și meritele și se împacă. Fiul recunoaște că tatăl exercitase asupra sa numai blânda autoritate parentală și își manifestase îngrijorarea cu privire la viitorul și fericirea sa. Tatăl recunoaște că elanurile și eresurile tinerești ale fiului erau menite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Octavian C. Tăslăuanu, Zaharia Bârsan, Al. Ciura, Livia Rebreanu ș.a. Istoricul literar este dublat de un critic literar incisiv, incomod pentru unii, dar cu opțiuni ferme în valorizarea operelor literare. Nu întâmplător a dedicat o excelentă monografie lui Ilarie Chendi, combatant și protagonist al unor dispute literare cu impact în epocă. Pentru exeget Chendi nu este un critic vetust, ci există permanent într-un prezent referențial, la exigențele căruia P. supune demersul de restituire a autorilor transilvăneni chiar și atunci când se
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
POPOVICI, Mircea (21.IV.1923, București), poet. Este fiul Mariei (n. Ungureanu) și al lui Ovidiu Popovici, ofițer, combatant în ambele conflagrații mondiale. Bunicul, Alexandru Popovici, institutor la școala de la Trei Ierarhi în același timp cu Ion Creangă, a colaborat cu acesta în alcătuirea unor manuale pentru clasele elementare. P. a făcut școala primară în București și a dat
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
țară în cel de-al doilea război mondial, încercând o perspectivă asupra evenimentelor din unghiul unui țăran, adică al unei psihologii de om simplu. Tot pe fundalul anilor ‘40 este proiectată experiența de front din primul război mondial trăită de combatantul, devenit între timp profesor de liceu, Neagu Tomaziu în Tapirul (I-II, 1946-1947). Prim-planul narațiunii este ocupat însă de tribulațiile protagonistului la reîntâlnirea, imaginată, cu vechea sa iubită. Pentru că din cauza dimensiunilor neobișnuite, mult timp P. nu găsește editor pentru
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
înapoi pe Iisus” e o nuvelă amplă (tipărită în 1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]