655 matches
-
posibil ca atât Galerius cât și Maximian și mai apoi Dioclețian să fi observat, sau cel puțin să fi fost informați, de faptul că noua religie, creștinismul, moleșea idealurile belicoase ale romanilor antici, făcându-i pe soldații creștini, prea puțin combativi și pentru nimic atașați întru-totul împăraților lor. Nu trebuie să atribuim această adversitate a lui Dioclețian față de soldații creștini, unei simple luări de poziție contra creștinismului, atitudine pe care a început să o manifeste mai întâi împotriva soldaților creștini și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ridică deasupra celorlalți, datorită înzestrării înnăscute a sângelui său, în timp ce alte "rase", în special evreii și negrii, sunt născuți inferiori"403. Această "revizuire a teologiei creștine"404 întreprinse de Hitler are drept consecință directă, observă Kenneth Burke, caracterul competitiv și combativ al sensului, ca atare, al "demnității" umane, astfel că această calitate a ființei umane, garantată în prealabil, devine scop (im)posibil de atins, după caz și în funcție de factori care nu țin de opțiunea umană, cum ar fi, bineînțeles, "sângele". În
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de Îndurare tăcută, percepută ca o experiență de trăire interioară a răului; bă o atitudine de opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se simte străin sau din care sentimentul izolării sau al excluderii, considerându-se, Învins sau victimizat; dă tipul revoltat este tipul hiperactiv, opus atitudinii de pasivitate a nostalgicului. El este orientat către viitor. Este tipul și modelul de viață activă, combativă, specifică descoperitorului, omului politic, aventurierului sau revoluționarului. Toate aceste trăsături sunt forme mascat-sublimate ale tendințelor revendicativ-agresive ale acestui model de persoană și de existență. Spre deosebire de tipul nostalgic-tradițional, care cultivă valorile morale și culturale, tipul revoltat le neagă, le refuză, luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict, persoanele devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele se pot produce oricând și din orice, se declanșează exploziv sau se formează În timp. Orice conflict are la bază instinctul combativ (H. DamayéĂ care este expresia conduitei violente. În cazul producerii conflictelor, trebuie să acceptăm că frânele conștiinței mele nu mai sunt capabile de a controla și de a mai putea opri declanșarea confruntării violente dintre cele două persoane. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație. Ele nu mai sunt simple acte combative, expresie a unor instincte agresive primare, ci capătă caracterul sublimat al luptei. Orice luptă (turnir, duel, război etc.Ă este o conduită simbolică complexă, ritualizată, În care violența, desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
îi admir pe cei combativi și bățoși în prefețe. Au alura învingătorilor care înfig steagul victoriei în redutele cucerite. Deși soldat vechi, pe mine mă vizitează încă, destul de des, ideea de vulnerabilitate în viață și în scris. în timp ce ei, la sfîrșitul unei lucrări, exultă și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aspectele ei mascate, în formele ei cele maisubtile, cum ar fi: ironia, insinuările răuvoitoare, calomniile, invidiile etc. 4) La omul adul normal, complexitatea organizării personalității maschează, adesea, în forme greu perceptibile, natura reacțiilor la frustrare. ÎNtre cele două extreme, - conduita combativă, ostilă, prin care persoana frustrată încearcă repunerea sa în drepturi, și conduita de resemnare, de împăcare cu situația creată, - se înserează o gamă foarte largă de reacții comportamentale, determinate de diversitatea tipologiei umane. Astfel, carateristici de genul: „emotivitatea”, „activitatea”, „secundaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este larg răspândită mai ales în Marea Britanie și într-o serie de țări ale Commonwealth-ului. Procedura se extinde într-un anumit grad și în Europa continentală, dar rămâne mai mult formală și are în mai mică măsură caracterul unui schimb combativ (Marsh, 1985: 83-5). Discutarea legislației ocupă cea mai mare parte a timpului în majoritatea adunărilor reprezentative; este adevărat, unele nu au niciodată dezbateri generale asupra politicilor, probabil ca rezultat al presiunii guvernului. Acest lucru este valabil în mod tradițional în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece și în cărțile următoare ale poetei, Schiță de autoportret (Editura Junimea, Iași, 1986) și Tabieturile nopții de vară (Cartea Românească, București, 1989). Poemele incluse în acestea din urmă, mai cizelate și mai combative, exploatează îndeosebi problematica atât de ofertantă a crizei interioare. Aceasta își asociază stările obișnuite melancolia profundă, percepția acută a limitei, sentimentul inadaptării, al existenței marginale dându-le însă un relief cât se poate de personal, datorită unei permanente supravegheri a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
W. Wundt, Völkerpsychologie (Psihologia popoarelor) și-a înscris numele printre acei oameni de cultură care au făcut investigații în domeniul psihologiei poporului român, alături de D. Drăghicescu, C. Rădulescu-Motru etc. O poziție asemănătoare în problemele educației, dar mai ferm exprimată, mai combativă, întîlnim la ONISIFOR GHIBU (1883-1972). Fiind încă student la Jena, el a publicat un amplu studiu asupra dreptului la cultură națională a populației române din Transilvania Păreri cu privire la o nouă fundamentare a învățămîntului primar (1909). În concepția tînărului pedagog, școala
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la largul lor în utilizarea noului echipament mental, pe care îl fructifică dezinvolt. Pare evident că în anii din urmă s-a petrecut o deplasare spre țările mici, în sensul că reprezentanții acestora sunt tot mai activi, mai prezenți, mai combativi. Ei participă la activitatea comisiilor, se agită în diverse organisme cu putere de a influența deciziile. E o deplasare semnificativă de interes spre "lumea a treia", spre "marginali", și tematica însăși a congresului abia închis a trebuit să exprime această
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în acord perfect cu simbolismul mitologiilor. Divinitățile mitice reprezintă forțele armonizante ale supraconștiinței. Forțele subconștientului care distrug armonia și deformările "monstruoase" ale psihopatiilor, consecințe ale rătăcirilor spiritului, sînt simbolizate de monștrii și demonii cu care eroii (simboluri ale omului esențial combativ) ar trebui să lupte. Cea mai mare parte a eroilor mitici, insuficient ajutați de divinități (insuficient înarmați de forțele supraconștiente), pier în lupta împotriva tentațiilor subconștiente, ceea ce reprezintă simbolic veridicitatea situației reale a omului aflat în fața propriilor lui conflicte intrapsihice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dintre soră și frate. Sora lui Apollo este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea spiritului, care, prin victoria sa, deschide calea spre viziunea sferei ideale. Atena este simbolul viziunii intuitive care, realizată combativ, duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată stînd în spatele omului-erou în momentele decisive sau în cele de ezitare, inspirîndu-i decizia justă). Inspiratoare de înțelepciune, simbol al viziunii intuitive, care incită la lupta pentru găsirea armoniei, simbol al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
satisfacute de ea însăși. Divinizarea magică și totemistă a animalului-strămoș (cultura vînătorilor) va fi în cele din urmă înlocuită de divinizarea magică a omului-strămoș, de cultul morților (cultura păstorilor), ca să evolueze în epoca mitică spre divinizarea simbolică a omului, eroul combativ (cultul agricultorilor). Devenind tot mai precis, idealul sfîrșește prin a nu mai fi căutat în trecutul preconștient al evoluției, ci în viitorul supraconștient. Dat fiind că a devenit ființa gînditoare, omul trebuie să devină ființa rațională. Pierzîndu-și siguranța inconștientă, ființa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiul lui Zeus. Ca să nu cedeze tentațiilor dezamonizante ale subconștientului, armonia dorințelor trebuie să fie sprijinită și completată de combativitatea energiei, al cărei simbol este Atena, născută și ea din Zeus. Mitul reprezintă deci complementaritatea psihică indispensabilă armonei și elanului combativ, făcînd din Atena sora lui Apollo. Diferitele forme de înrudire simbolică sînt semnicative pentru diversele constelații zodiacale, consecințe ale legalității care dirijează funcționarea motivantă a vieții psihice. Hades, simbolul legalității subconștiente, este înrudit analogic cu legalitatea funcționării supraconștiente reprezentat de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
rămîne un fenomen intrapsihic just sau fals motivat chiar dacă obiectul dragostei este Dumnezeu. Ca toate fenomenele psihice cu forță pozitiv motivantă, dragostea este legată de simbolistica metafizică a lui "Dumnezeu" (misterul) și a "Sufletului" (elanul animant). O astfel de dragoste combativă și dinamică fondată din punct de vedere biopsihic nu are nimic moralizant sau banalizant. Ea este un fenomen firesc evolutiv, cu forță sublimantă. Datorită faptului că este așa, dragostea este mitic legată de religiozitate: emoția în fața profunzimii misterioase a existenței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihice. Elanul trăiește și moare în timpul vieții. Viața elanului animant reprezintă victoria în lupta împotriva vanității, iar moartea elanului este înfrîngerea, cedarea lui treptată în fața asalturilor permanente ale vanităților. Nu intențiile prea bune sînt cele care ar putea reanima elanul combativ, căci acestea nu sînt decît vanități. Elanul este o forță motivantă cu o intensitate extraordinară, dar forța motivantă a vanității nu este deloc mai puțin intensă. Victoriile succesive și treptate ale elanului se manifestă zilnic prin indici minimi; învingerea micilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
altuia sau tuturor în ansamblu, în principiu, fiecare este în întregime și total răspunzător de răul din lume în măsura în care poartă în el principiul răului: motivația falsă. Justiția imanentă constă în faptul că intensitatea sancțiunii descrește exact în măsura în care, cu ajutorul elanului său combativ, individul reușește să se elibereze pînă la nivelul deliberării lui intime de tentația falsei justficări vanitoase, cale de refulare a vinii care merge pînă la a se crede singurul corect într-o lume nedreaptă. Oricine ar vrea să pretindă că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adevăr, adevărul esențial și etern: mai curînd mor decît să mă plec în fața puterilor lumii, să închei un pact cu falșii justificatori și să mă încred în falsele lor promisiuni demagogice. El moare în starea de bucurie a elanului său combativ. Viața și moartea sa constituie verificarea și dovada supremă a celui mai vechi adevăr: imanența justiției. Conform sensului lor cel mai profund, evangheliile sînt ilustrarea justiției imanente în cel mai înalt grad de manifestare a ei. Sensul mesajului de bucurie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este supranatural, totul este firesc. Sfințenia este contemplarea sublimă a vieții temporale firesc expusă în mod natural la perturbări și suferință, dar care justiție imanentă pot fi în principiu depășite fără intervenția nici unei grații supranaturale, ci doar prin forța elanului combativ. Manifestarea ei cea mai înaltă este acceptarea suferinței biologice inevitabile (îmbătrînirea și moartea) și a suferințelor întîmplătoare care nu pot fi evitate la modul rațional și care, repetate zilnic, provin din vicisitudinile ambianței și din inter-reacțiile umane fals motivate. În
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cunoșteau și au prezis-o. Trebuie să menționăm că sanctificarea este caracteristică climatului nordic, fiind exclusă din cadrul oricărei realizări datorate unei cauze accidentale: rigoarea condițiilor de viață. Nordicul este prea dependent de ambianță, iar această dependență îl face ingenios și combativ. Aceasta este forța și slăbiciunea culturii occidentale. Ingeniozitatea tehnică duce la multiplicarea dorințelor, iar combativitatea se străduiește în cele din urma să le satisfacă în detrimentul celorlalți. Occidentul a degadat cultura, transformînd-o într-o civilizație materială și utilitară, dar resimte cu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
combativității brutale. Excesul de suavitate face inacceptabil idealul dogmatizat și în loc să neutralizeze excesul de agresivitate, sfîrșește prin a-l stimula. Banalitatea ridicată la rangul de ideal oferă un pretext devalorizării bruște a oricărui efot de sublimare, imposibilă în absența forței combative a acceptării și respinsă de confuzia cu manifestarea ei caricaturală, care este resemnarea, lipsa oricărei combativități. Cele două excese combativitatea brutală și resemnarea inacceptabilă sînt contrapolii ambivalenți ai descompunerii forței de acceptare. Carența forței sublimante a Occidentului este totuși contrabalansată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]