541 matches
-
un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă, cu capul plecat pentru că nu se aștepta la surpriza pe care Întâmplarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă, cu capul plecat pentru că nu se aștepta la surpriza pe care Întâmplarea i-a oferit-o. Domnitorul Îi spune comisului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă, cu capul plecat pentru că nu se aștepta la surpriza pe care Întâmplarea i-a oferit-o. Domnitorul Îi spune comisului să se ridice și văzându-l, Își dădu seama de cum a intrat, că boierul de la han nu era nimeni altul decât Voda Mihalache Surza, domnitorul În fața căruia se afla. Cercetând cu atenție documentele, domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nimeni altul decât Voda Mihalache Surza, domnitorul În fața căruia se afla. Cercetând cu atenție documentele, domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și de Întâmplarea de la han, Îl Întreabă ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu.” Spre finalul replicii, crează posibilitatea inserției unei noi povești. LIVIU REBREANU - „ION” comentariu literar Apărut În anul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște ce fel de om sunt eu.” Spre finalul replicii, crează posibilitatea inserției unei noi povești. LIVIU REBREANU - „ION” comentariu literar Apărut În anul 1920, romanul „Ion” reprezintă unul din marile succese ale literaturii române
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu acele de la punctul 2 și 3. General ss. Stavrescu"329. AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1085, f. 668. Documentul nr. 74 ARMATA IV-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Bir. 2 Oficiul Poștal Militar Nr. 5 Comunicat: Comis. Reg. Cir. Drumuri ( M.U. imediat în subordine ( Serv. Pretoral ( Comp. 54 Poliție ( Insp. Jand. Chișinău ( spre Insp. Poliție Chișinău ( executare Reg. 5 Gr. Pază ( Batal 5 Jandarmi ( Cdt. pct. trecere pod Tiraspol ( Insp. Gl. al Jandarm. ( spre Corpul Grănicerilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se arată vreo legătură cu vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului”, cum găsim motivarea în opisul de vânzare, confirmând informația dată de Neculce: „și pe cale, pân’la Focșani mărgîndu cu oastea, tot zapcieturi era”. Cumpărătorul Torceștilor a fost, în cele din urmă comisul, pe atunci, Vasile Costache, fiul mai mare al vornicului Gavriliță, care s-ar putea să nu fi fost cu totul străin și dezinteresat de ieșirea hârtiilor împovărătoare ce au adus greul cel mare pe capul locuitorilor din Torcești, determinând pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unor danii, a fost Mitre Apostol, pe când era vel căpitan de Codru (1683), și pe care, potrivit actului din 1697, îl aflăm cu părți de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile Costache, fiul cel mare al vornicului Gavriliță Costache, în momentul când acesta se afla în culmea puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ceilalți Costăchești cu prenumele Iordache. Nu știm care a fost împrejurarea pentru care li s-a atribuit porecla acestor Costăchești de la Torcești. Emanuel Vogoride-Conachi, la prefața la ediția a II-a a poeziilor lui Conachi, scrie greșit că „marele comis a ținut pe Paraschiva Venin, fata vistiernicului Iordache Venin de la Torcești”, distanța în timp dintre Anghel, Paraschiva și Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iordache neîngăduind, practic, o asemenea înrudire. Suntem acum în măsură să stabilim corect relația matrimonială dintre familia Conachi și familia Costache de la Torcești. În primul rând nu Anghel a fost cel căsătorit cu Paraschiva Costache, ci fiul său, aga, apoi comisul Constantin Conachi, în a doua căsătorie a acestuia. Apoi, Paraschiva nu era fiica lui Iordache Costache-Venin, ci a marelui vornic Vasile Costache, soră cu Toader, cu Constantin și cu ceilalți arătați mai sus, deci ea îi era mătușă lui Iordache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul său, Maxim Hrăbor, a ajuns să dețină dregătoria de pârcălab de Hotin și mare postelnic al lui Petru Rareș și al urmașilor acestuia. Acum, în perioada ultimei faze a disoluției devălmășiei, neamurile se judecă între ele, pentru că una sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să fi fost de prin partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]