3,128 matches
-
al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990, p.59-60. 30 Arhivelor Statului și Academiei Române 20. De altfel, Alexandru Lapedatu începuse să lucreze în acest sens încă de la începutul anului 1917. În calitatea sa de secretar al Comisiunii, în februarie 1917 perfectase formele de inventariere și împachetare a valorilor istorico-artistice aparținând Mitropoliei Moldovei, lucrare începută în luna ianuarie la Golia și la Barnovschi, așezămintele bisericești Trei Ierarhi, Secu, Vorona și la Episcopia Râmnicului și Noului Severin. Misiunea lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a guvernelor ungare”. De altfel, pregătirea memoriilor, a necesitat și consultarea unei bibliografii bogate, din care făceau parte dicționare, hărți, rapoarte, recensăminte, cât și o vastă literatură europeană 62. În timpul lucrărilor Conferinței de Pace, Alexandru Lapedatu a redactat pentru membrii Comisiunii teritoriale române și alte memorii și note cu privire la chestiuni mai speciale, în favoarea susținerii cauzei unității românilor: Les Roumains et les contrepropositions de la delegation magyare concernant la navigation et les chemins de fer, alte două materiale menite să susțină problema Banatului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Basarabie. De asemenea, contactele cu delegații Sfatului Țării din Basarabia, demersurile pe linie de presă și publicistică privind contracararea pozițiilor unor diplomați au intrat în competența lui Alexandru Lapedatu 64 . Referitor la rezolvarea problemei Maramureșului, adică a graniței trasate de Comisiunea teritorială a Conferinței de Pace pentru regiunile Tisei superioare, el s-a implicat prin luări de poziție expuse în articolul intitulat În chestiunea Maramureșului redactat în mai 1920. El prezenta argumentația românească privind unitatea zonei nordice și sudice a Tisei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și Artelor. Că Alexandru Lapedatu era omul potrivit în acel moment, pentru a conduce departamentul Cultelor și Artelor, au dovedit-o autoritatea de care s-a bucurat în viața politică a țării, hotărârea în acțiuni, energia și experiența acumulată în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Raporturile între politică și cultură s-au împletit, așadar și s au completat armonios în cazul său. El a fost ministru al Cultelor și Artelor în mai multe rânduri 2. La remanierea guvernului Ion I. C. Brătianu de la 30
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
27 martie 1926. A 1 Discursul lui Constantin Brătianu, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 2 În compunerea Ministerului intrau: Direcția Contabilității, Direcția Cultelor Naționale, Direcția Artelor, Direcția Teatrelor, Direcția Cultelor Minoritare, Direcția Seminariilor și Activităților Culturale, Comisiunea Monumentelor Istorice și Tehnicul, Direcția Arhivă și Registratură, vezi în Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura Științifică, București, 1996, p. 51. 48 reluat departamentul Cultelor și Artelor în guvernele Ion I. C. Brătianu (22 iunie-24 noiembrie 1927) și Vintilă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
care i l-au câștigat și asigurat cei ce au lucrat la îndeplinirea scopurilor sale, silințele tuturor celor care la noi s-au devotat cercetării și studierii pământului, trecutului și graiului românesc”2. Totodată, și-a concentrat activitatea și în cadrul Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice, al cărei președinte a 1 Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997, p. 192. 2 Alexandru Lapedatu, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
desparte senin de postul său, spunând: Mi-am făcut datoria cât am putut mai mult și mai bine. Este timpul să vină și alții să ia această sarcină mai departe”33. Referitor la activitatea lui Alexandru Lapedatu ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în perioada anilor 1940 1947, a susținut ca și în perioada cât a fost 27 Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 57. 28 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
lor oficială. De aceea, alături de colaboratorii săi, și de întreaga comisie, s-a opus mareșalului Antonescu care hotărâse demolarea Casei Moruzzi, care stătea în calea unor proiecte de sistematizare 35. Totodată, alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, Lapedatu a alocat fonduri pentru cercetarea și conservarea moumentelor istorice, trimițând și specialiști pentru a-l informa despre starea acestora. Mergând pe această linie, a susținut cercetarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, pentru care a obținut un fond
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului 4 . În sfera politică, a militat pentru apărarea independenței, unității și integrității naționale, în condițiile agravării situației țării începând din 1939, el fiind cel care a contribuit la întocmirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
31 octombrie 1923-31 martie 1926), Tipografia ,,Cărților Bisericești”, București, 1926. Lapedatu, I. Ion, Memorii și amintiri, Institutul European, Iași, 1998. Scrisori către Nicolae Iorga (1902-1912), vol. II, Ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura ,,Minerva”, București, 1979. 87 C. PERIODICE ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (B.C.M.I.), nr. I, Institutul de Arte Grafice, “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908. ,,Cotidianul”, București, 1996. ,,Cultura națională”, București, 1996. ,,Ecoul Moldovei”, Iași, 1897. ,,Înfrățirea”, Cluj, 1921. ,,Minerva”, București, 1910. ,,Monitorul Oficial”, partea a III-a, Dezbateri parlamentare, Adunarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
farmaciștii au muncit enorm. În 15 zile s’au dat 1325 consultații. Serul antirabic a fost adus dela București”. Desigur, în încercarea de normalizare a situației un rol important îi revenea comerțului. Relativ la acest subiect, primarul scria: „...am creat o Comisiune interimară a Camerei de Industrie și Comerț care împreună cu delegații comercianților au găsit unele soluții de moment pentru normalizarea vieții economice. Magazinele sunt deschise”. Probabil, în urma vreunui ordin venit „de sus”, Primăria Bârlad a trecut și la recenzarea populației. Asupra
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mers al comunității. Astfel, pe data de 8 august 1946, primarul Zupcău a emis decizia nr.1, document din care cităm următoarele pasaje: „...noi, primarul comunei Buda, județul Tutova, având în vedere articolele (...) din Legea Administrativă, decidem: 1) Numim în comisiunea pentru constatarea veniturilor pe următorii: Dl. notar, respectiv în calitate de președinte; membrii: Petrache Bighiu - perceptor și Vasile Matei - agent agricol”. Credem că această comisie privea veniturile primăriei ce urmau a fi contabilizate. Pe 20 august, același an, venind în întâmpinarea proprietarilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
încredințată „... Doamnei Moisescu”. Deci, Birănștain era tovarășă, iar președinta de la Vaslui „doamnă”. Motivul? Apartenența politică! La capitolul căruia noi îi vom spune „fapte mărețe rezervate unui viitor neprecizat”, vom bifa cele găsite în acest raport și anume: „...s’au format comisiuni care au vizitat doamnele din oraș (evreice, desigur!, n.a.) și care au subscris cotizații lunare, realizând un milion patru sute mii lei (în anul de referință, puternic devalorizați, numai buni de a cumpăra un cocoș costeliv și două găini bătrâne!, n.a.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o parte din conținutul acesteia era următorul: „(...) toți cetățenii sovietici cari se găsesc pe teritoriul țării sunt obligați să se întoarcă în URSS și urmează a fi înscriși în listele cari se întocmesc în fiecare județ conform dispozițiunilor date de Comisiunea Aliată de Control (prin urmare, decizie unilaterală a rușilor, n.a.) și Serviciul Special pentru Repatrierea Cetățenilor Sovietici și Aliați”. Punctul II al acestei telegrame stabilea unele excepții în favoarea celor care nu voiau repatrierea din varii motive: „...acei cari nu vor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
subl.ns.) pe listele Înaltului Comandament Sovietic, lipsite de orice acte de identitate (subl.ns.), care încasează indemnizația de hrană și îmbrăcăminte cuvenite numai cetățenilor sovietici aliați (...). Avem onoare a vă face cunoscut că , în conformitate cu cele comunicate acestui Departament de Comisiunea Română pentru Aplicarea Armistițiului, persoanele în cauză urmează a fi deferite parchetului pe măsura identificării lor”. Câți vor fi fost prinși la borcanul cu smântână, nu se știe deoarece documentele nu ne spun nimic în acest sens. Atât cât se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comunicat că n’au cunoștință de acel tractor”. Prin urmare, putem deduce că tractorul se evaporase, pur și simplu, cu toate că Butunoiu știa cu totul altceva de soarta acestuia odată ce deținea date concrete. Iată ce mai scrisese: „Cum Ministerul Agriculturii și Comisiunea Română pentru Aplicarea Armistițiului ne cere ca să raportăm asupra tractorului ridicat la data de 18 iunie a.c. de Dl. Inginer Maior Razimovaschi dela Camera Agricolă Fălciu, vă rugăm a ne îndruma de unde putem ridica acest tractor”. Potrivit rezoluției scrisă în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sovietice au avut un rol determinant și asupra inflației care explodase, deja. Depășind, oarecum, prevederile articolului 5, autoritățile de la București au căzut la un soi de înțelegere cu generalul Vinogradov (șeful Comisiei Aliate de Control de la București) care „... a promis Comisiunii Române de Aplicare a Armistițiului că nici un originar din Basarabia și Bucovina de Nord nu va mai fi expediat[până când]numeroșii învățători și profesori care au rămas în Basarabia în anul 1940 (după ultimatumul sovietic n.a.) nu vor fi ridicați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În cazul când nu se prezintă în acest termen, nu li se va mai acorda posibilitatea de repatriere (s.n.)”. În continuare, se arată procedura care trebuie urmată și anume: „...declarațiile de repatriere vor fi date în mod liber în fața unei Comisiuni Mixte Județene. Comisiile se compun din: delegatul județean al Comisariatului General al Executării Armistițiului și Împuternicitul Județean sau Special al Comisiei Aliate de Control”. Probabil oficialii acestor instituții scrise cu majuscule s-au gândit că „cetățenii sovietici” vor profita de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și pe timp de pace, sau chiar cu simplii soldați ce tot soseau, plecau sau staționau pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, vom cita dintr-un document excepțional etichetat pe atunci „confidențial personal”. Actul cu antetul „Delegatul Comisiunii Române pentru Aplicarea Armistițiului în județul Tutova”, semnat de către colonelul Nicolaescu, avea numărul 10/27 iunie 1945 și fusese trimis (probabil prin curier special de frica ticăloasei cenzuri rusești ce se aplica potrivit art.18 din Convenția de Armistițiu) superiorilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Operațiunea de război „Pianul” Înainte de atacarea propriu-zisă a subiectului, trebuie remarcat faptul că unele adrese oficiale soseau aiurea pe la județele din Moldova, în special, ca și cea cu nr.7218/aprilie 1945. Instituția care a „emanat” această anomalie, a fost Comisiunea Română pentru Aplicarea Armistițiului (CRPAA) de la București care se interesa dacă pe raza județului Tutova a fost doborât vreun avion...american! Răspunsul subordonaților de la Bârlad a fost sec și tranșant: „Avem onoare a vă aduce la cunoștință că, atât în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dar, se naște următoarea întrebare: oare el a apucat să-l vadă în realitate?! O declarație a dat și femeia Maria Gâciu care, pe lângă cele scrise de către inginerul Lăzărescu, mai adăugase că: „Am cerut și D-lui Maior Voronov, Comandantul Comisiunii Aliate de Control Bârlad, pentru a-mi da dovadă și mi’a spus că acea dovadă îmi va da Poliția”, care poliție, după cum se știe, s-a spălat pe mâini și a plecat în coadă de pește sau, altfel spus
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
va mai avea cine să producă ouă, dar se putea pune cineva cu rușii și cu uneltele lor autohtone?! Cică, potrivit acestui document, furniturile ar fi urmat a fi plătite: „Prețul păsărilor și ouălor va fi fixat prin Ordonanțe de Comisiunile Județene respective”. Ca să nu le piară pofta de mâncare rușilor în cazul în care aceste produse avicole numite ouă ar fi avut și niscaiva găinaț pe ele, importantul și grijuliul comandant al Corpului IV Armată, cerea multă vigilență dar și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
semianalfabetul Romulus Zăroni, n.n.); 5) Ministerul Muncii (Lothar Rădăceanu, trădătorul marelui Constantin Titel Petrescu, șeful PSD, n.n.); 6) Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării; 7) Subsecretariatul de Stat al Producției de Război; 8) Subsecretariatul de Stat al Marinei; 9) Un delegat al Comisiunii Române pentru Aplicarea Armistițiului și din 3 membri specialiști în domeniul economic și financiar”. Toți acești înalți demnitari urmau a fi mandatați pentru următorii trei ani (1945-1948) după care ar fi fost numiți alții sau tot ei. Pentru deplina lămurire
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]