6,689 matches
-
voluptuos tentante, corupătoare a firii umane, sub semnul unui misticism deviant, îmbibat de frenezie lascivă. Lauda imnică adresată celei ce îmbată cu miresmele sînilor și cu limpedea fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele Evei: „Ție, Iisuso mîntuitoare a stirpei/ Ție, ispititoare Fiică a Omului,/ Ție, Răstignito în brațele/ poftitoare ale crucii/ întru naștere și înviere,/ Ție, îți robesc vecia mea trecătoare” (închinare
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
zicem, sau un jurnal de călătorie prin cărțile populare. Ne place să credem însă că, după această carte de sigură și valoroasă referință, va urma abordarea și valorizarea în același spirit a colindelor românești, a descântecelor și bocetelor arhaice, aceste comori pe care prejudecățile și comoditatea unei modernități superficiale le-au închis demult (pripită și cumplită nedreptate) în sipetele culegerilor de folclor sau în pântecul cilindrilor de fonograf” (pp. 237 - 238). A avut, până la urmă, dreptate Dan C. Mihăilescu. Cea de-
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
ca o apă, Venită dedesubt dinspre Scărișoară Apă de tot limpede și uioară Care să spele totul împrejur Să nu rămâie gâde sau fur Adus să strice crângul cel crud De dincolo de Abrud Unde ca-n hrubă de faur Dospesc comori păzite de minotaur” (p. 51). Cealaltă surpriză o oferă volumul Tinerețe fără bătrânețe, vivace retocmire pe versuri a basmului lui Ispirescu. Aici, Ion Bogdan Lefter e și mai precaut, indicând două posibile piste de lectură. Cea așa zicând terestră sugerează
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
lui l-a nenorocit. Avea și Alexandru, din Germania, care îi semăna, sângele iute. Nărăvaș și cu sângele iute. Cum a dat de prima fustă, a-ngenunchiat ca mielușelul, s-a predat, și și-a găsit beleaua: s-a dus după "comoară", jidovcuța pistruiată l-a mântuit. N-a scăpat nici ea, și l-a tras și pe el în lagăr. Numai Toma, cu relațiile lui, mai putea să-l scoată, dar unde era Toma să-l roage să intervină? Dacă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și indiferența oficialităților față de obiectivele de patrimoniu. Astfel, în multe cazuri sunt permise construcții inadecvate prin stil și funcționalitate în apropierea unor obiective culturale de mare interes, nu este asigurată paza siturilor istorice ce ajung, frecvent, la voia căutătorilor de comori, nu se conservă și nu se restaurează importantele edificii ale patrimoniu național, sunt promovate distorsionat creațiile autentice de etnografie și folclor ș.a.. Aceste probleme se reduc, în fapt, la o problemă de atitudine personală și de gestiune locală și națională
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
facut-o? o Întrebase nedumerită pe mama. Este un dar de vacanță și pentru media generală, adăugase zâmbind Teia. Mama adolescentei Își privea fiica extaziată de rochița mini, În tonuri de la albastru până la alb și cu bretele subțiri. Ești o comoară, faci niște surprize, păcat că eu nu ți-am luat ție nimic. Cum? O medie generală de 9,33 ți se pare nimic? Vei avea destul timp și de surprize, apoi știi că În afară de material nu m-a costat nimic
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la mănăstire, pregătind cartea Comori ale spiritualității romaneaști la Putna. L-am văzut și eu de câteva ori în timpul slujbelor religioase, alteori în muzeu. Privind sculptură, comparativ cu fotografiile, am rămas impresionată de asemănare. Regaseam în acest portret calitățile cucernicului arhimandrit, inteligent, înțelept, știind întotdeauna
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la mănăstire, pregătind cartea Comori ale spiritualității romaneaști la Putna. L-am văzut și eu de câteva ori în timpul slujbelor religioase, alteori în muzeu. Privind sculptură, comparativ cu fotografiile, am rămas impresionată de asemănare. Regaseam în acest portret calitățile cucernicului arhimandrit, inteligent, înțelept, știind întotdeauna
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
musical este suficient eroinei pentru ca jocul instinctului feminin să asculte de chemarea de care se teme și de care ea se apără înainte de a i se supune. Primitivismul manifestărilor instinctive fac din acest personaj, destul de plat, o femeie ce ascunde comoara senzualității, căci ea avea mintea acoperită într-o plasă amețitoare și înconjurată de fumul des al unei beții, o beție în care doar Vâlsan se poate vedea limpede, perceptibil. Scriitoarei nu îi reușește foarte bine povestea de dragoste ca manifestare
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
dar să știți că toate acestea sunt nimicuri, căci adevărata bogăție se află în interiorul nostru. Iar bogăția unui om este așa numitul suflet, pe care puțini îl au și, și mai puțini au avut ocazia să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
este așa numitul suflet, pe care puțini îl au și, și mai puțini au avut ocazia să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a fost primită. Despre viață, pot afirma că-i nedreaptă, e foarte cruntă și uneori o urăsc. Așa-i soarta
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a fost primită. Despre viață, pot afirma că-i nedreaptă, e foarte cruntă și uneori o urăsc. Așa-i soarta mea... să sufăr! Mă gândesc “oare cu ce-am greșit?” Dar nu găsesc răspuns... Sunt un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ei au o hartă cu care ar putea să găsească aceste bogății. Nu știu cât e de dreaptă această istorioară, dar, dacă a fost transmisă din generație în generație, o transmit și eu. Poate că o să găsească, într-o bună zi, cineva comoara. Când am auzit prima dată această poveste, eram copil de 12 ani și îmi imaginam cum o să mă duc și o s-o caut, și o să am brățări, inele, coronițe de prințesă. Frumoase planuri, dar acum am alte vise. Nu doresc
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
de aceea, să o croim corect. Că unde e lucru făcut rău, de acolo se strică mai tare. Nu trebuie să ajungem la distrugere, noi suntem frumosul, coroana copacului! Bunica Bunica mea este cel mai bun prieten și o mare comoară. Ea știe să dea un sfat bun la timpul potrivit, ea poate să fie bună, să fie grijulie, blândă, dar și severă. Nu e ceva rău, mă bucur că severitatea ei mă ajută să merg pe o cale dreaptă. Mereu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
încăperi” ale sufletului. Deduc, prin urmare, că povestea cu Profesorul, transcrisă cu o sinceritate aproape „crudă”, mai ales „pe fundal erotic”, este o „defulare”. Sunt sigur că îi aparțin în întregime aceste „vizionări” (mărturisite fără nici o reținere) ale bogăției (sau „comorii”!) ascunse ale Teodorei. Domnului R. îi place să se contemple (imaginar!) cum o sărută de sus până jos, beat ca un fluture penetrând cu trompa-i „floarea roz” ce îl cheamă cu irezistibilul parfum al dorinței. „O floare carnivoră!” completează
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Mircea Eliade spunea încă din deceniul șapte al secolului trecut că omul de azi are o nevoie imperioasă de poveste; cărțile de gen ale lui Dumitru Vacariu " Dincolo de poveste" (1979), "Bărzăunul și restul lumii" (1984), "Vornicul Țării de Sus" (1984), "Comoara" (1988). "Aventuri de dincolo de timp" (1990), " În căutarea Scufiței Roșii" (2005) se adresează, însă, și celor pentru care patriotismul, despovărat de retorica găunoasă, contează, apropiindu-se de spusa unui cărturar ardelean: nu poți învia la Judecata de Apoi, scria acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în oraș, după unele cumpărături", la Dealul Ursului pentru a săpa între ruinele cetății de acolo, în căutarea unei comori de pe vremea lui Dragoș Vodă, despre care circulă prin sat diverse legende; în echipa condusă de Virgil Năsturel, protagonist e, în fapt, Ticu, "un prichindel pistruiat din clasa a III-a", poreclit Bărzăunul, care nu găsește comoara rîvnită, dar descoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în căutarea unei comori de pe vremea lui Dragoș Vodă, despre care circulă prin sat diverse legende; în echipa condusă de Virgil Năsturel, protagonist e, în fapt, Ticu, "un prichindel pistruiat din clasa a III-a", poreclit Bărzăunul, care nu găsește comoara rîvnită, dar descoperă trei tăblițe purtînd "inscripții pe ele de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, mai de preț decît dacă ar fi din aur". Peste cîțiva ani Bărzăunul e deja în clasa a VII-a -, echipa face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, mai de preț decît dacă ar fi din aur". Peste cîțiva ani Bărzăunul e deja în clasa a VII-a -, echipa face o nouă expediție, la Peștera Liliecilor, în căutarea altei comori; pe drum, ca în basmele cu "încercările" eroilor, traversează o misterioasă (și periculoasă) pădure scufundată într-o mlaștină, trece pe lîngă Stînca Domniței căreia Bărzăunul îi inventează pe loc o legendă de pe vremea năvălirii turcilor în Moldova și ajunge la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și periculoasă) pădure scufundată într-o mlaștină, trece pe lîngă Stînca Domniței căreia Bărzăunul îi inventează pe loc o legendă de pe vremea năvălirii turcilor în Moldova și ajunge la intrarea în peșteră, în pustiu și sălbăticie: și de această dată comoara rămîne a fi descoperită altădată, în "porțile de întuneric din inima Pietrei Domniței", dar în Peștera Liliecilor, Bărzăunul și ai săi găsesc oasele și craniul unui mamut, vestigii ale unor vremuri demult trecute, puse, apoi, în valoare de arheologii veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
este nu doar un roman cu totul remarcabil, dar, alături de celelalte titluri de pe "Ulița copilăriei" de la "Junimea" din Iași, poate fi un argument pentru a reformula, sub flamura maioresciană a valorii estetice, literatura zisă "pentru copii și tineret". Ioan HOLBAN Comoara din Dealul Ursului V irgil Năsturel nu-și mai aduce bine aminte cînd s-a petrecut marea aventură. Știe doar că nu era duminică. Era o zi oarecare de vară, cu cer senin și cald, grozav de cald. Și, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și cald, grozav de cald. Și, pentru că era în vacanță, iar părinții lui erau duși în oraș după unele cumpărături, s-a hotărît să folosească toate mijloacele de convingere, pentru a-i face și pe ceilalți să termine odată cu povestea comorii. Că erau sătui cu toții să tot asculte fel de fel de minciuni scornite pe seama ruinelor de pe dealul de lîngă sat. Dar, culmea-culmilor era că toți din grup le credeau. Absolut toți. Adică ce credeau și ce știau de fapt? Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de lîngă sat. Dar, culmea-culmilor era că toți din grup le credeau. Absolut toți. Adică ce credeau și ce știau de fapt? Că, undeva, nimeni nu cunoștea exact locul, în ruinele unei vechi cetăți de pe Dealul Ursului, se află o comoară din vremea lui Dragoș-vodă, ori poate mai de demult. Pe cuvînt că este, a spus chiar Vlad, cel mai mare dintre toți; și Vlad nu avea nici un interes să mintă. Ei, aș! s-a trezit așa, netam-nesam, să se îndoiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
eu, așa... Discuțiile s-au repetat cu amănunte noi și au fost chiar momente cînd certurile și neînțelegerile s-au transformat în adevărat scandal. Adică s-au format două tabere distincte: una în care intrau cei care credeau în existența comorii, ca, de pildă, Vlad, Ilinca, Virgil, Culai și Tomiță, toți din clasa a IV-a, precum și Ticu, un prichindel pistruiat din clasa a III-a, căruia toți îi spuneau Bărzăunul. În cealaltă tabără intrau cei care nu credeau în comoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
comorii, ca, de pildă, Vlad, Ilinca, Virgil, Culai și Tomiță, toți din clasa a IV-a, precum și Ticu, un prichindel pistruiat din clasa a III-a, căruia toți îi spuneau Bărzăunul. În cealaltă tabără intrau cei care nu credeau în comoară, adică restul. Ce mai, tot satul, inclusiv profesorii, învățătorii și, mai ales, domnul Nicanor, secretarul primăriei, care le-a spus odată, la căminul cultural, celor care tot ziceau că este, să nu cumva să-i mai prindă săpînd pe islazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]