1,208 matches
-
de carbon fosil și nu numai pe el... Câștigul? Pentru noi, oarece comodități: ambele, cuptor și beci, se află În bucătăria de la etajul X, fără cenușă sau umezeală. Doar că prețul Îl plătește altul, Natura. Dar și noi plătim ceva: comoditatea Înseamnă și un alt mod de viață, căci nu mai mâncăm o pâine bună și nici nu mai bem un vin bun. Ci altele, pervertite, tehnologizate, artificializate, deși se adresează aceleiași ființe vii, nu unei mașini, dar despre care spunem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și, ca să nu se usuce - o fi știut, sau a aflat ucigând astfel multe flori - a pus brazda În vreun hârdău ori vreun chiup. Dar tot trebuia adăugată apă și, de acum În realitate, acela a inventat glastra. Expresie a comodității dublate de inteligență. Și prevăzută cu o gaură și o strachină din care pământul, și prin el, floarea, să-și ia apa atâta cât Îi trebuie și când Îi trebuie. Tocmai asta e „perla“, căci comoditatea a fost dublată de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inventat glastra. Expresie a comodității dublate de inteligență. Și prevăzută cu o gaură și o strachină din care pământul, și prin el, floarea, să-și ia apa atâta cât Îi trebuie și când Îi trebuie. Tocmai asta e „perla“, căci comoditatea a fost dublată de o recomandare: nu se udă planta, căci cică pământul formează crustă și se Înnăbușă rădăcina... La ea acasă, planta Își ia apa dintr’un pământ jilav și imens. Asta Înseamnă atenuarea fluctuațiilor umidității atât În timp
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Desigur, căci astfel, În străcioară se va aduna, Înainte de a se evapora, apa În plus... Doar că asta Înseamnă să vedem când are nevoie floarea de apă - un prilej În plus s’o admirăm - vizitând-o mai des, renunțând la comoditate și acordând puțin timp și celei care ne Înfrumusețează viața... Cum ar fi mângâierea unei pisici, nu hrănirea ei; de care are ea singură grijă... Iar atunci, planta va afla de suntem sau nu grădinari pricepuți, adică dacă avem „mână
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o atât de mare diversitate, aceea pe care o bănuiți În spatele exemplelor, mai ales de când ați devenit tot mai grăbiți și, Încă, mai puțin atenți și cunoscători inclusiv În ce vă privește; dar, ați „Împăcat capra cu varza“, diversitatea cu comoditatea, de când v’ați procopsit cu noua modă, igiena, adică a cumpăra o marfă frumos și steril ambalată, dar din care nu puteți gusta. Și o luați pe Încredere ori În consecința cutărei reclame, care-i garantează și calitatea. Dar nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ea ne Învață că greșelile trecutului trebuie musai repetate. Altfel spus, și planta abia amintită, și noi, citim cel puțin superficial. Planta pentru că unele „file“ s’au lipit Între ele - vreau să spun că informația respectivă e represată -, noi din comoditate ori limitați de alte griji, cum ar fi adunarea de cât mai mulți „ochi de-ai dracului“. Sunt convins că dacă dracu’ i-ar propune societății un târg: cu câțiva „ochi“ pe care i-ar oferi cu dragă inimă, să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Zic ei că, pe lângă că nu dorm - o preocupare de bază a mea - oriunde, nici nu mănânc orice. De fapt, În ambele cazuri nu vreau să-mi supun trupșorul la un efort suplimentar. Mă puteți Învinui astfel doar de - nu comoditate - optimizare. Și știu de la mămica ceea ce voi abia Începeți să aflați și nu vă vine să credeți: că ceea ce mă Înconjoară trebuie să fie antiteza mea energetică, iar ceea ce Înghit, teza. Cum sunt ați aflat. De aceea Îmi plac „locurile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
CÂTEVA CONSIDERAȚII PRIVIND LEGEA FUNDAMENTALĂ A COMODITĂȚII ÎN VORBIRE - FACTOR IMPORTANT ÎN EVOLUȚIA ȘI CONTINUITATEA LIMBII ROMÂNE Prof. Maria Ciornei Orice limbă vorbită în prezent de o anume populație are în spatele ei o evoluție care pornerște de la un punct originar. Acesta nu poate fi determinat în timp
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
urmă cu 200 de ani. Vom arăta care este etimologia anumitor termeni despe care am vorbit, accentuând în mod deosebit pe acele transformări lingvistice care relevă legea determinantă în evoluția de milenii a unei limbi ca cea română - anume legea comodității în rostire, în funcție de aparatul fonator și de tendința firească de fluidizarea vorbirii prin anularea cuvintelor, ori a părților de cuvinte sau a sunetelor inutile în comunicare. Avem în vedere un principiu incontestabil firesc, ținând cont de datele reale și interpretarea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
vedere acomodarea urechii dar și a vorbirii firești, care înlătură piedicile artificiale, nenecesare. Toate acestea se confirmă urmărind evoluția cuvântului în discuție Toate transformările fonetice ce vor rezulta vor fi urmarea aceleași legi universale în evoluția unei limbi, aceea a comodității în vorbire. Această lege se concretizează prin anume fenomene lingvistice: - căderea consoanei(lor) finale; pornim de la forma Kogaionus (Kogaionon are evident termiația grecească on); consoana finală s dispare = Kogaionu - consoana g în vorbire; în unele graiuri locale se confundă cu
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
principiu al economisirii energiei în emisiunea sunetelor. Dacă mai sus am avut în vedere unii termeni străvechi, am făcut un salt în timp, pentru a vedea în ce măsură, limba dintr-o perioadă mai târzie, respectă în evoluția ei aceleași legi privind comoditatea în vorbire. Remarcăm alături de cuvinte și expresii arhaice în anume redări de întâmplări și realizarea unor portrete printr-un proverb: despre Ilieș Vodă, zice sugestiv Grigore Ureche : de departe era pom în florit, de deaproape, lac împuțit, iar Bogdan cel
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
infinitivul în loc de conjunctiv impus și de prezența adverbului, cu formă prescurtată dar și cu sens arhaic de gata să:’’Ștefan era mânios și degrab a vărsa sânge nevinovat, (Grigore Ureche - De neamul moldovenilor). Urmărind fenomenele lingvistice ce se datorează legii comodității și fluidității în comunicare în limba română, vom găsi câteva forme ce privesc graiurile locale care au aspect mai conservator datorită izolării vorbitorilor, trăitori în spații foarte îndepărtate, unde lumina electrică abia a pătruns, sau chiar nici nu se pune
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
locului de articulare mai sus, în zona palatală, legătura firească cu consoana l, simțită ca o prelungire a lui o, prins fiind în același efort de emitere sonoră, antrenând aproximativ aceeași mușchi în același flux energetic. În virtutea aceleiași legi a comodității în vorbire, având ca urmare mărirea ritmului acesteia, a fluenței, s-au impus din timpuri foarte vechi, unele cuvinte, fie verbe, fie substantive cu forme contrase: nu lucru (nu lucrez), Doamne feri! (ferește). Și în Bucovina, și în Maramureș se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
exprimarea fiind dificilă și impune căderea emisiei fonologice de la nivelul unui accent intens și înalt de pe ultima vocală, la obligația de a pronunța cu efort maxim vocala deschisă a care urmează (Rave a noastră). Un alt evident efect al legii comodității vorbirii, ce acționează din zorii existenței limbii respectiv a celei dacoromâne, văzută în evoluția ei în timp, sunt și expresiile foarte vechi, care au valori de superlativ absolut, pe care le-am întâlnit în cele mai vechi scrieri, bine reprezentate
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
niveluri ale limbii, în funcție de tendințele spre simplificare, nu și sărăcirea în vorbire, au caracter reprezentativ. Așa de exemplu revenind la categorii morfologice vom aduce în discuție formele de perfect compus, arhaice, păstrate în graiuri care se supun legii generale a comodității în vorbire, dar fiecare structură va trebui analizată separat pentru a explica motivul prezenței auxiliarului o pentru au ale verbului a avea. Legea are reglementări speciale, în funcție de construcția fonetică a cuvintelor. De ex. verbul o ajutat arată că întâlnirea celor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și în limbă există legi care impun reguli, ce urmăresc în primul rând stadiile de evoluție ale acesteia din cele mai vechi timpuri și discernerea acelora care au consolidat formele fonetice, ori structuri morfo-sintactice, potențând forțele de exprimare ce impun comoditatea în vorbire. Studiul poate aduce la lumină și raportul dintre această vorbire veche și într-o continuă șlefuire, cu limba română literară, limba ce se supune unor norme impuse, care nu trebuie să sufoce în nici un caz vorbirea plină
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
publicăm. Pe de altă parte trebuie să spunem că, din păcate, cei mai mulți dintre noi, atunci când discutăm despre definiția banilor, de exemplu, oferim celor care ne citesc și ne citează aceeași definiție a unui clasic al nostru, nevinovat, de altfel, pentru comoditatea și lipsa noastră de pregătire. Din această cauză această lucrare dorește să pună în evidență și să reconsidere câteva tabuuri ale științei dezbaterii pe tema banilor. Aș pune în evidență câteva idei: banii sunt un fenomen mult mai complex care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ceilalți români) și Noi în funcție de frecvențele cumulative (mare, foarte mare și extrem de mare) 1 Tendința spre bârfe și jocuri politice 67% 2 Tendința de a se crede mai deștepți 59% 3 Tendința de a căuta țapi ispășitori 62,3% 4 Comoditatea - lenea 52,8% 5 Tendința de a invidia 59% 6 Superficialitatea (merge și așa) 53,4% 7 Fatalismul (așa a fost să fie) 39,8% 8 Lingușeala 49% 9 Tendința de a-ți plânge de milă 47,1% 10 Credința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ne implicăm și nu permitem ca cineva, în jurul nostru, să se implice. Acesta este un alt motiv de suferință. Atitudinea, mai exact lipsa de atitudine, ne doare. Ne-am dori cu toții să fim viteji, să fim eroi, dar ne copleșește comoditatea și lașitatea. Numai noi am putut să inventăm o zicală de care trebuie să ne fie rușine, "capul plecat, sabia nu-l taie". Sutele de ani de ocupație străină și de dependență străină au atrofiat orice urmă de verticalitate și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
simplu este: „De ce n-ar fi fost?“ Statele medievale nu s-au constituit pe principii lingvistice sau naționale. În Evul Mediu, țara Românească e țara Românească, și Moldova e Moldova, atâta tot (sintagma „țări române“, pe care o folosesc și eu din comoditate, este maniera modernă de a le numi). Cele două țări merg când Împreună, când una Împotriva celeilalte; ele se războiesc nu numai cu ungurii, cu polonezii și cu turcii, ci și Între ele. În primele două secole, Moldova se ține
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că veacul XXI i-a permis cumulardului din spațiul mioritic performanțe de neimaginat în urmă cu numai 20 de ani. Aceeași autori semnalează "deplasarea puterii simbolice de la universități către televiziune", astfel apărând "mediocrația", nutrită din stingerea rolului cărții și din comoditatea (de reflecție) a telespectatorului de rând, căruia i se oferă "opinie în loc de gândire, jurnalism în loc de argument și profiluri personale în loc de polemică" (Jennings). Intelectualii s-au "domesticit", renunțând la misiunea inițială (critica puterii) și manifestându-și deschis susținerea față de cei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare, se grămădesc În fund, dinainte, pe capră, pe draghini, așezați În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin bunăvoința minunatelor mele gazde, bîntuisem toate localitățile importante de graniță, din Savoie și Haute Savoie. Mă lovisem de o indiferență atît de completă din partea posturilor de jandarmi, încît mă săturasem să tot explic același lucru tuturor celor care, din comoditate, răspundeau invariabil că nu pricep deloc de ce mai cer viza de intrare dacă tot am apucat să intru fără ea. Madame Ch. fierbe indignată la auzul indolenței compatrioților ei și explodează: Biata fată! Vrea să fie în ordine și dobitocii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
m-a înzestrat, părinților mei, profesorilor de liceu și în final muncii mele. 12. Sunt apăsat de păreri de rău că nu am folosit mai bine înzestrarea pe care am avut-o. 13. M-a împiedicat un sindrom discontinuu de COMODITATE. Un coleg și un prieten îmi spunea, cam obraznic ce-i drept : “- Mai Ionel, tu ești un ratat! - De ce? - Fiindcă tu ai avut ce rata...” 14. Trebuie în final să mulțumesc Domnului pentru tot ce mi-a dat, pentru tot
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
au urmat aceste definiții, deoarece depindeau de datele care erau disponibile. Aceste schimbări de definiție păreau să reflecte realitatea, din moment ce centrele urbane creșteau în mod vizibil. Dar, în parte, noile definiții au fost adoptate din motive mai degrabă legate de comoditate decât de reflecție. Orașele gigant de mai mult de un milion de locuitori sunt o categorie nouă. Ele sunt de o importanță vitală pentru politica țărilor în care se află. În 1950 erau în jur de 50 de astfel de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]