4,181 matches
-
efecte nefrotoxice prin: hiperexpresia citokinelor și chemokinelor inflamatorii, a factorilor de creștere, a TGF-β și a endotelinei prin injuria celulelor tubulare și a interstițiului, cu infiltrat inflamator interstițial consecutiv și finalmente, fibroza tubulointerstițială; toxicitatea tubulară directă a unor proteine (ex: complement, LDL oxidat, IGF-1, specii de fier). Rolul factorilor de creștere și al altor proteine O serie de studii au sugerat că factorii de creștere și citokinele plasmatice sunt ultrafiltrate în bolile proteinurice și pot juca un rol în lezarea tubulară
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
adeziunea neutrofilelor la endoteliul vascular (împiedicând astfel diapedeza); inhibă acumularea eozinofilelor și a mastocitelor în focarele alergice; inhibă numeroase funcții ale celulelor endoteliale, precum: expresia MHC de clasă II, expresia moleculelor de adeziune (ELAM-1 și ICAM-1), secreția unor factori ai complementului (C3 și factorul B), a IL-1 și a ciclooxigenazei-2; inhibă funcțiile fibroblastelor: proliferarea, sinteza de colagen, IL-1, TNFα, metaloproteinaze și metaboliți ai acidului arahidonic; blochează numeroase procese implicate în activarea limfocitelor T, ca: fosforilarea tirozinei, calciu-calmodulin kinaza II și transcripția
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pe celulele pre-B și B mature. Antigenul CD20 reglează o etapă precoce în procesul de inițiere a ciclului celular și a diferențierii celulare. Rituximab induce o depleție selectivă tranzitorie a subpopulației B CD20+, prin trei mecanisme ipotetice: citotoxicitatea dependentă de complement (CDC), citotoxicitatea celulară Ac-dependentă (ADCC) și stimularea apoptozei. Depleția celulelor B poate fi o terapie imunosupresoare eficientă, atât prin reducerea sau abolirea producției de anticorpi, cât și prin anularea rolului celulei B ca celulă prezentatoare de (auto)-Ag. 2. Indicații
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în unele studii mici, cu rezultate promițătoare, în nefropatia membranoasă primitivă. Dintre efectele adverse cele mai frecvente fac parte infecțiile (tuberculoza) și inducția unor manifestări autoimune (lupus medicamentos). Eculizumab este un Ac monoclonal ce se leagă de factorul C5 al complementului, blocând astfel progresia cascadei complementului la acest nivel. Este aprobat în SUA pentru nefropatia membranoasă idiopatică, cu statutul de „medicament orfan” (medicament a cărui cercetare este încurajată de guvern, fiind prea scumpă și neprofitabilă pentru companiile farmaceutice). Bibliografie: Boletis JN
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rezultate promițătoare, în nefropatia membranoasă primitivă. Dintre efectele adverse cele mai frecvente fac parte infecțiile (tuberculoza) și inducția unor manifestări autoimune (lupus medicamentos). Eculizumab este un Ac monoclonal ce se leagă de factorul C5 al complementului, blocând astfel progresia cascadei complementului la acest nivel. Este aprobat în SUA pentru nefropatia membranoasă idiopatică, cu statutul de „medicament orfan” (medicament a cărui cercetare este încurajată de guvern, fiind prea scumpă și neprofitabilă pentru companiile farmaceutice). Bibliografie: Boletis JN. New trends in the treatment
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
300 ng/ml *Valoarea superioară a normalului depinde de prezența factorilor de risc și a patologiei cardiovasculare asociate DENUMIREA INVESTIGAȚIEI Valori normale Imunoglobulina IgG 700 - 1600 mg % Imunoglobulina IgA 70 - 400 mg % Imunoglobulina IgM 90 - 120 mg % Fracțiunea C3 a complementului 90 - 210 mg % Fracțiunea C4 a complementului 10 - 40 mg % Crioglobuline Absent Proteina C reactivă (CRP) <10 mg % Antistreptolizina O(ASLO) <200 UI/ ml Factor reumatoid (FR) <25 UI/ ml Excreție urinară de albumină <30 mg/24h Prealbumina 0.2
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
depinde de prezența factorilor de risc și a patologiei cardiovasculare asociate DENUMIREA INVESTIGAȚIEI Valori normale Imunoglobulina IgG 700 - 1600 mg % Imunoglobulina IgA 70 - 400 mg % Imunoglobulina IgM 90 - 120 mg % Fracțiunea C3 a complementului 90 - 210 mg % Fracțiunea C4 a complementului 10 - 40 mg % Crioglobuline Absent Proteina C reactivă (CRP) <10 mg % Antistreptolizina O(ASLO) <200 UI/ ml Factor reumatoid (FR) <25 UI/ ml Excreție urinară de albumină <30 mg/24h Prealbumina 0.2 - 0.4 g/l Transferina 2.0
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și „realitatea” ficțiunii, VR, 1990, 10; Lovinescu, Unde scurte, I, 323-326; Andreea Deciu, Lumi ficționale și lumi reale, RL, 1993, 19; Florin Berindeanu, Mirajul ficțiunii, RL, 1993, 19; Ovidiu Verdeș, Creșterea și descreșterea structuralismului francez, RL, 1993, 23; Florin Mihăilescu, Complement la Toma Pavel, ST, 1993, 11; Andrei Ionescu, O viziune funcțională asupra ficțiunii, VR, 1994, 5-6; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior, Timișoara, 1994, passim; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea esteticii, București, 1996, 182-186; Mihai Zamfir, În cetatea clasicismului, RL, 1996, 42
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl constituie publicarea ediției integrale a revistei „Dacia literară”, însoțită de un studiu introductiv substanțial (Medalia de Aur la Salonul Cărții, București, 1972), sau a unor ediții alcătuite din scrierile lui Nicolae Bălcescu (1988) și ale Elenei Văcărescu (1997
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în care regularitatea empirică constatată este posibil să nu mai fivalabilă. Modelul explicativ constituie deci atât un prim test al ipotezelor cauzale, cât și un complement al verificării empirice, o parte esențială a sistemului de testare finală. Analizând mobilitatea socială și factorii săi, Duncan, Featherman și Duncan (1972) își pun, printre altele, următoarea întrebare: mediul de proveniență al persoanei influențează mai mult aspirațiile de poziție socială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
momentele în care, din cauza schimbării condițiilor, soluțiile recomandate încetează să mai fie adecvate. Chiar și în această situație, tradiția prezintă o mare inerție, continuând să persiste, fiind susținută mai mult de funcția sa de protecție împotriva incertitudinii. În plan individual, complementul tradiției este obișnuința: oamenii tind să respecte cu sfințenie modurile de acțiune cu care s-au obișnuit. Acest fapt este explicabil și prin aceea că, pe lângă o anumită garanție a succesului, obișnuința este asociată cu un nivel scăzut de incertitudine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
existent in Bucharest, giving a sociological accent to Romania’s participation at the Exposition Universelle in Paris in 1937 (where D. Gusti was the General Commissary), and using the new possibilities of aerial photographs and sociological films in order to complement and synthesize the results of the monographic work. In recognition of the extraordinary fertility of Gusti’s School, Bucharest was chosen as the place for the XIVth International Congress of Sociology. Unfortunately, all of this came to a halt in
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subsistemului politic veneau pe locul al doilea. De la John Locke și Adam Smith, la John Stuart Mill, Karl Marx și, mai târziu, Walter Rostow, argumentele economice privind dezvoltarea au precumpănit în explicarea acesteia, cele politice adăugându-li-se ca un complement necesar. Anii ’50-’70 ai secolului XX au marcat o creștere a importanței explicațiilor din sfera politicii și a politicii sociale. Dezvoltarea statului bunăstării, pe de o parte, și dezbaterea despre dependența țărilor periferice a alimentat creșterea corpului conceptual-explicativ al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
diferențele interpersonale la nivelul percepțiilor de valori, de scopuri vizate sau de moduri de a gândi și până la stiluri de viață. Conceptul de diversitate a apărut și s-a impus în acest sens prin dezbateri publice în SUA ca un complement, dar și ca un contraproiect provocator al așa-numitelor programe afirmative action de prin anul 1960, care serveau ca sprijin bine țintit pentru minoritățile etnice. În parte datorită politicilor antidiscriminatorii în vigoare în SUA din acei ani, minoritățile etnice și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
departe. Notetc "Note" 1. Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului. Zece lecții, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, prefață de Sorin Antohi, Humanitas, București, 1992; vezi și ediția a II-a, 2003. Ediția originală a apărut în 1987; un complement util (fiindcă include și autori pe care Istoria..., mai polemică, nu i-a tratat în primul rând pe Adam Smith, Jeremy Bentham, John Stuart Mill) este antologia în două volume realizată de același Pierre Manent, Les Libéraux, Hachette, Paris, 1986
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cartea din 2000 a lui John Gray, Two Faces of Liberalism (Polity Press); ed. rom.: Cele două fețe ale liberalismului, traducere de Alina Doica, Polirom, Iași, 2002. Postfața mea, „Câte fețe are liberalismul?”, reluată supra, se poate citi ca un complement al textului de față. Notez aici, la sugestia lui Mihail Neamțu, existența interesantei inițiative - după mine, rezultatele ei sunt excentrice - de a combina filozofia lui Ludwig von Mises cu teologia virtuții a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Vezi http://www.misesromania.org.
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
funcția gramaticală a virgulei (p. 63). Regimul folosirii virgulei trebuie studiat În propoziție și În frază. 5.4.1. Folosirea virgulei În propoziție Se pune virgulă În următoarele situații: - Între părți de propoziție de același fel (subiecte, predicate, nume predicative, complemente, atribute), dacă acestea nu sunt legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sprânceană că primește” (A. Odobescu); - construcțiile gerunziale și participiale, cu sau fără determinări, așezate la Începutul frazei se despart prin virgulă: „Fiind mediocru și ca Învățătură, și ca inteligență, n-a putut să izbutească” (G. Galaction); - se pune virgulă Între complementele circumstanțiale așezate Între subiect și predicat, dar numai când subiectul este așezat Înainte de predicat: „Povestea bătrână, În măreția codrului, aduce Înfiorări pe chipurile lor trudite” (M. Sadoveanu); - se despart prin virgulă substantivele În cazul vocativ: „Am trei copii, Costică!” (I.L.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
predicat: „Manoilă se uita la gura ei cu admirație” (M. Sadoveanu); - nu se despart prin virgulă părțile de propoziție de același fel, legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Discuta dacă femeia are sau nu un suflet” (G. Galaction); - complementele directe și indirecte ce urmează după predicat nu se despart prin virgulă: „El a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic” (I. Creangă); - interjecția ia nu se desparte de verbul următor, cu care formează o unitate: „Ia
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
imagini. În opinia lui Freud (1900/1967), „ansamblul gândurilor din vis se dezagregă în cursul regresiei și este readusă la stadiul de materie primă”. Astfel, visul se vede înzestrat cu un rol defensiv protector, întrucât el este paznicul somnului. În „Complement metapsihologic la teoria visului” (1917a/1968), Freud insistă asupra dimensiunii somatice a acestei regresii: înainte chiar de a visa, cel care doarme trebuie să-și pună deoparte „protezele motorii și perceptive”. Aceasta e, de altfel, imaginea însăși a regresiei: adormit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Evitați incidentele prea mari (9,5 cuvinte pe frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau mijloace (cum), în cauze (de ce), în consecințe (și atunci?). Nici o informație nu e posibilă decât în preajma unei noutăți care să comporte un răspuns la fiecare din cele patru întrebări constitutive sub forma unui subiect, a unui verb, a două complemente sau adverbe de timp și de loc [...]. Cum? De ce? Și atunci? Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt subsidiare. Dacă ele nu determină existența faptului informativ, așa cum o fac celelalte întrebări (Cine? Ce? Când? Unde?), ele îi dau în schimb consistența
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
evaluare, de validare etc.). Software educațional reprezintă orice produs digital în orice format, ce poate fi utilizat pe orice calculator și reprezintă un subiect, o temă, o problemă, un experiment, o lecție, un curs etc., fiind o alternativă sau un complement față de metodele educaționale tradiționale (tabla, creta etc.; vezi și Vlada, 2003). La acestea se pot adăuga și unele ipostaze multimedia ce pot dezvolta expresii mult mai complexe, integrând staticul și dinamicul, sunetul și vizualul, bidimensionalitatea, tridimensionalitatea sau chiar n-dimensionalitatea. Noile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
universități virtuale, mult mai flexibile și personalizate decât instituțiile tradiționale și mult mai permeabile la evoluțiile pieței muncii. Dacă prima direcție are în vedere crearea de competențe pentru utilizarea noilor tehnologii pentru a accede la informații și funcționează ca un complement al învățământului tradițional, cea de-a doua vizează o restructurare a modalităților de învățare în spiritul și sub determinarea NTIC. Pedagogiile actuale sunt concepute pe supoziția coprezenței și a interacțiunii sincrone profesor-elev. Nu se face nici o diferențiere între interacțiunea fizică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
practic. Laboratoarele de informatică din școlile sau universitățile ce formează profesori au devenit elemente ale unui peisaj obișnuit. Pentru profesor, calculatorul îndeplinește mai multe funcții esențiale: este instrument de producție, modalitate tehnică de consultare, mijloc de schimb și comunicare și complement de ordin didactic. Aceste funcții pun în joc perspective pedagogice, care, în esența lor, nu sunt noi, dar se cer a fi redefinite, prin introducerea a noi constrângeri și responsabilități pentru educatori și educați. Integrarea într-o rețea, gestionarea în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]