36,294 matches
-
la care se aplică aceasta, respectiv din totalul membrilor prezenți sau din totalul membrilor consiliului de administrație; de asemenea, așa cum vom vedea în cele ce urmează, legea nu reglementează nici cvorumul de ședință. (5 În învățământul particular și confesional, în componența consiliului de administrație sunt incluși reprezentanți ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unitățile pentru învățământul general obligatoriu, consiliul de administrație cuprinde și un reprezentant al consiliului local. (Se impune eliminarea termenului „general
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special: a finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului; b componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; Pentru corectitudinea textului este necesară înlocuirea termenului „componența” cu termenul „componenta”. c bursele, aprobate prin hotărâre a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Tineretului și Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului; b componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; Pentru corectitudinea textului este necesară înlocuirea termenului „componența” cu termenul „componenta”. c bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor Țării, precum și bursele pentru elevii străini; (În vederea coroborării cu art. 2, este necesară completarea textului, astfel: „...pentru elevii străini și apatrizi”. d
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
poate înființa facultăți, în cadrul universităților de stat, cu consultarea senatului universitar. Art. 133 (1 Departamentul este unitatea academică funcțională care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. (2 Un departament poate avea în componență centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, școli postuniversitare și extensii universitare. (3 Departamentul se înființează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desființează prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultății/facultăților în care funcționează. (Ne menținem
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a prezentei legi. (3 Secția de studiu este o formă de organizare a învățământului universitar într-o limbă a minorităților naționale, care poate fi instituționalizată, atât la nivelul universității, cât și în cadrul unei facultăți, prin departamentul secției, care are în componență programele de studiu și structurile organizatorice aferente. Secțiile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităților didactice. (4 În învățământul universitar pentru minoritățile naționale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare licență, în ciclul II de studii universitare master
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
directorul de departament și membrii consiliului departamentului sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare. (5 La nivelul facultății, stabilirea structurilor și a funcțiilor de conducere se face după următoarea procedură: a componența membrilor consiliului facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectiv minimum 25% studenți. Reprezentanții cadrelor didactice și de cercetare în consiliul facultății sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
angajarea personalului didactic și de cercetare și evaluează periodic resursa umană; m aprobă, la propunerea rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; n îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare. (3 Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. (4 Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
organism, după denumire și înainte de abreviere. (2 Consiliile prevăzute la alin. (1 beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie și funcționează prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (3 Înființarea, regulamentele de organizare și funcționare, structura și componența organismelor specializate prevăzute la alin. (1 se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării (UEFISCDI și se constituie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
control a oricărei activități comerciale în incinta unităților și instituțiilor de învățământ sau pe o rază de 250 metri în jurul acestora. b comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale; c practicarea, în public, a unor activități cu componență lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului. Art. 235. Pentru instituțiile de învățământ militar și învățământ de informații, ordine publică și securitate națională, se prevăd următoarele: (Pentru corectitudinea textului, se impune reformularea acestuia, astfel: „Pentru unitățile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Se impune completarea tezei a II-a în sensul următor: „Personalul didactic de conducere, personalul didactic de îndrumare și control, precum și personalul didactic auxiliar din...”. (9 Normele privind componența, organizarea și funcționarea, precum și atribuțiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul școlar și ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (10 Dreptul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor și a obligațiilor lor. Protecția este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare. SECȚIUNEA 5: Etica universitară Art. 306 (1 La nivelul fiecărei universități funcționează comisia de etică universitară. (2 Structura și componența comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administrație, avizată de senatul universitar și aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
interesați asupra organizației. P 2. Completitudinea și fiabilitatea rapoartelor prezentate publicului. 31 Ibid., adaptare de la p. 9. 32 Institute of Internal Auditors - Institutul Auditorilor Interni. Guvernanța corporativă 44 P 3. Evitarea concentrării excesive a puterii la vârful organizației. P 4. Componența echilibrată a consiliului. P 5. Un consiliu director foarte implicat. P 6. Independența puternică la nivelul consiliului director. P 7. Monitorizarea cu eficacitate a activităților de către consiliul director. P 8. Evaluarea permanentă a competenței și angajamentului salariaților. P 9. Evaluarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care reunește: a. calitatea și conținutul informațiilor considerate publice; b. programarea și accesul la diseminarea informațiilor; c. independența și poziția auditorilor companiei. D. structura și procesul de conducere, în legătură cu care sunt analizate: a. structura și eficiența conducerii; b. rolul și componența conducerii; c. rolul și gradul de independență a directorilor executivi; d. retribuția administratorilor și a conducerii, metodele de evaluare și succesiune. 48 Standard and Poor’s, Corporate Governance Scores - Criteria, Methodology and Definitions. Guvernanța corporativă 58 Fiecare componentă este reprezentată
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Editura Economică, București, 2004, p. 17. Guvernanța corporativă 112 112 instituirea unui sistem de control intern, organizat și menținut în funcțiune de către management în funcție de riscurile cu care se confrunta organizația. Conform bunei practici în domeniu, controlul intern se regăsește în componența fiecărei activități și trebuie să fie formalizat prin proceduri operaționale de lucru, pe baza fișelor posturilor, însoțite de chestionare-liste de verificare, care de fapt sunt instrucțiunile de realizare a respectivelor activități la care se atașează și activitățile de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de încredere reciprocă, pentru a facilita circulația informației între persoane și pentru a le ajuta pe acestea să contribuie în mod eficace la realizarea obiectivelor organizației. Capitolul 2. Controlul intern 145 145 C. CAPACITATE Criteriile privind capacitatea contribuie la afirmarea componenței organizației și se referă la cunoștințe, competențe și instrumente, la procese de comunicare, informații; coordonare; activități de control și sunt: C1 - persoanele trebuie să aibă cunoștințele, competențele și instrumentele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor organizației. C2 - procesele de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
audit intern și recomandă conturarea unui sistem de control intern și a unei structuri de audit intern, ambele în coordonarea managerului, capabile să răspundă riscurilor cu care se confruntă entitățile. Buna practică în materie presupune implementarea ansamblului controalelor interne în componența fiecărei funcții/activități și formalizarea prin proceduri, coroborate cu fișele posturilor și ROF ul entității, care vor fi însoțite de liste de verificare cu activitățile și responsabilitățile atașate acestora și care de fapt reprezintă instrucțiuni practice de realizare a controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sfârșesc obiectivele comitetului de audit și încep cele ale Consiliului de administrație. Forța și succesul comitetului de audit sunt determinate de transparența activității sale și de stilul de menținere a relației dintre auditorii interni și management. Modul de constituire a componenței comitetului de audit reprezintă cheia succesului acestuia. Din aceste motive sunt avute în vedere procesul de selecție a membrilor, cerințele de autonomie, dimensiunile comitetului și durata serviciului. Desfășurarea activității Comitetului de audit are la bază Carta comitetului care trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a evoluat de-a lungul istoriei pe baza responsabilităților în creștere și a practicilor de audit. Carta comitetului de audit, în funcție de responsabilitățile acestuia și de gradul de detaliere a obiectivelor pe care și le propune, poate conține: scopul și misiunea; componența și numărul de membri; relațiile cu managementul, auditul intern și auditul extern; întâlnirile private cu auditorii; verificarea comunicatelor de presă; discutarea verificărilor trimestriale; supravegherea managementului riscurilor; supravegherea programului de conformare al companiei; verificarea și/sau aprobarea scopului și onorariilor auditorilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
model de dezvăluire a informațiilor privind comitetul de audit și Carta comitetului de audit, după Capitolul 4. Comitetele de audit 337 337 cum urmează: „Compania are un comitet de audit compus din directori independenți. Informațiile privind funcțiile îndeplinite de către comitet, componența membrilor și numărul de întâlniri din ultimul an fiscal este stabilit în «raportul comitetului de audit» inclus în declarația de delegare din anul curent. Comitetul de audit lucrează după Carta comitetului, scrisă și aprobată de consiliul de directori. În plus
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mediu concurențial foarte intens. Intervine aici și o asimetrie în privința perceperii de c...tre numeroși cet...țeni a avantajelor fâț... de costuri. Iar frustr...rile cet...țenilor s-au reflectat masiv în sondaje și au condus la schimb...ri în componență guvernelor, la înlocuiri de premieri. Se pot desprinde câteva concluzii. Una este c..., desi intrarea în Uniune este o șans... istoric... ce nu trebuie ratat..., ea nu este o curs... ușoar... (ceea ce unii întreprinz...tori încep s... simt... tot mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
studiul Sentimentul românesc al ființei, s-ar scrie unul intitulat Sentimentul paraguayan al ființei. Imun la asemenea ironii, Gheorghe Postelnicu încearcă să-l definească pe țăranul din Pârscovul de Jos în comparație cu cel din Pârscovul de Sus: „Comuna Pârscov are în componență 12 sate, cu unele trăsături care îi individualizează pe locuitorii săi. Pârscoveanul de jos poartă trufia unui trecut mai prosper și are înclinații spre social și filozofie, pe când pârscoveanul de sus, aflat în competiție cu cel dintâi și, încurcat de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
țanțoș acul simbolizând penetrarea: iată că transpare un consens universal în privința celei mai vechi meserii din lume, prostituția, de aici dezvoltându-se subsecvent ideea de negoț. Generalizând, putem afirma că cele mai multe dintre ideogramele fie referitoare la femei, fie având în componența lor elemente feminine, conotează feminitatea în mod negativ, de la kanji care desemnează împărăteasa/regina 后printr-un anus, întrucât consoarta imperială trebuia să stea tot timpul deși, bănuiesc, doar metaforic în spatele bărbatului (mergând pe aceeași linie, un alt kanji folosit pentru soție
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
numește acele caracteristici stabile, profunde, raporturile semnificative între membri, astfel că, dând curs unei supoziții metafizice, consider că familia, în ansamblu, este un întreg, mai mult decât suma „elementelor” care o alcătuiesc. În general, structura familiei are două semnificații: o componență numerică (structura pe generații, precum și setul de statusuri și roluri aferente) și o componentă ce ține de diviziunea rolurilor în interiorul familiei și exercitarea autorității 30. La o primă evaluare, familia monoparentală (formată din mamă și copil sau tată și copil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
socială a familiei. Scopul principal al acestora era eliminarea cauzelor care au adus familia sau individul în situația de a solicita un ajutor. În 1943, printr-un decret de lege, se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Acesta avea în componența sa o Direcție a Ocrotirilor Sociale cu trei servicii: Serviciul Ocrotirii Familiei, Serviciul Ocrotirii Mamei și Copilului și Serviciul Asistenței Sociale. În 1941, funcționau în capitală 23 de Centre de Asistență a Familiei, organizate pe sectoare: galben, negru, albastru și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fie discriminat din cauza statutului său de a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]