609 matches
-
(n. 29 martie 1940, Pașcani, Județul Iași) este un compozitor și muzicolog român contemporan. A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, între anii 1956 și 1963. Mihail Jora i-a fost profesor de componistică, Paul Constantinescu profesor de armonie iar Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru profesori de orchestrație. În 1972 ia parte la cursurile de vară din Darmstadt. Din 1971 până în 1978 a predat Analiză muzicală și contrapunct la Universitatea din Brașov. Până în 1990
Octavian Nemescu () [Corola-website/Science/311467_a_312796]
-
a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din București (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură și Artă din București (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activității componistice. Compozitor cu o originalitate deosebită a stilului, Vasile Veselovski s-a impus prin inventivitatea melodică, datorită căreia, multe dintre cântecele sale au devenit șlagăre. Stilul său este de asemenea caracterizat de căutări pline de succes pentru preluarea unor elemente de
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
sobrietate - calități de asemenea definitorii pentru profilul ei interpretitiv. Faptul că s-a orientat cu operativitate în orice text muzical inedit, că a știut să deslușească liniile de forță ale oricărei partituri ce se înfățișa entuziasmului ei neobosit în propagarea componisticii contemporane, a facut din Elisabeta Neculce-Carțiș una dintre cele mai importante susținătoare ale muzicii vocale românești. Relizările ei impresionante pe acest tărâm au fost adesea subliniate de critica muzicală și i-au adus chiar prețuirea formulată în scris a Uniunii
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
dintre Mahler și Marion von Weber, soția lui Carl, relație care ulterior nu a avut niciun rezultat. În această perioadă Mahler, a descoperit colecția de poeme folclorice germane "Des Knaben Wunderhorn" („Cornul fermecat al băiatului”), care îi va domina activitatea componistică pentru următorii 12 ani. În mai 1888, noua securitate financiară a lui Mahler i-a permis să renunțe la postul din Leipzig, după o dispută cu administratorul de scenă al teatrului. Fără post, Mahler s-a întors la Praga pentru
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
interviuri că ar fi intenționat la un moment dat. Fletcher este „purtătorul de cuvânt” al formației, fiind cel care cel mai adesea lansează noutăți despre Depeche Mode. Este de asemenea considerat ca un liant în interiorul grupului. În cadrul dezbaterii privind contribuțiile componistice ale lui Martin Gore și David Gahan care urmau să fie incluse pe Playing The Angel, Fletch a fost unul din oamenii cheie care au ajutat la găsirea unei soluții de compromis. Fletcher este adesea tachinat de presă și de
Andrew Fletcher (muzician) () [Corola-website/Science/306237_a_307566]
-
unde a și deținut funcții importante în slujba unor cardinali. A fost extrem de admirat că autor de madrigaluri, fiind supranumit "compozitorul divin". A fost un strălucit exponent al tehnicii madrigalismelor, ilustrând foarte sugestiv idei sau cuvinte ale textului, prin procedee componistice specifice. A adoptat în compozițiile sale un stil mai cromatic decât se obișnuia în vremea respectivă. A avut tendința de a abandona modurile, în favoarea scărilor minore și majore. Astfel, el a deschis calea către nouă Școală Monteverdiană A compus: În timp ce
Luca Marenzio () [Corola-website/Science/306290_a_307619]
-
Școala de Muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
ei ușori și mereu grăbiți și, poate, anume atunci o văd alunecînd pe Cătălina, fata de vis și de basm a Luceafărului Poeziei noastre. Ce izvor fantastic de melodii este memoria noastră!..." Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu înalte distincții de stat ale Republicii Moldova precum și ale URSS, inclusiv titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova, Artist al Poporului din R.S.S.M. (1967), Artist al Poporului din URSS (1987), laureat al Premiului "Boris
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
Fanfara Casei Armatei din Ploiești , dirijor maior Constantin Iuga-, a prezentat într-o manieră specific ostășeasca,cateva lucrări...” Să împlinim al țării program cutezător.” muzică: Leonida Brezeanu,versuri:N.Dumitrescu. O inițiativă lăudabila ce își propune să valorifice bogatul fond componistic al fiilor meleagurilor prahovene...” DORU POPOVICI- recenzia colecției „Oamenilor,cântecele noastre” realizată de Leonida Brezeanu și Al.I.Bădulescu., publicată în „Îndrumătorul Cultural” nr.12/1979. București. „O frumoasă culegere de cântece patriotice și mun- citorești,sugestiv intitulată „Oamenilor cântecele
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de Florin Comișel (p.a) AL.I. BĂDULESCU și NICOLAE DUMITRESCU-în Rev. Îndrumătorul Cultural,nr.12 din 1978, menționează că..” Înființarea în anul 1976 a primului Cenaclu Muzical al compozitorilor prahoveni „Paul Constantinescu”...consfințea prezența unor talente reale în domeniul componistic,din rândul cărora se detașează George-Petrescu ,Gheorghe Neagu,Leonida Brezeanu, Puiu Mancaș , Eugen Bleoțiu, Claudiu Rotaru...referindu-se la domeniul folclorului, autorii semnalează: ”Cercetătorii folclorului prahovean C.Manolache și L.Brezeanu au dat la iveală un nou volum intitulat „De pe
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
(n. 17 februarie, 1932) este un compozitor, muzicolog, scriitor și ziarist român. Născut la 17 februarie 1932, personalitate completă a muzicii românești, ce are o activitate componistică și muzicologică susținută. Preocupările sale se extind totodată în domeniul literar, unde scrie numeroase poezii cu vers alb, și în ziaristică, lucrând ca jurnalist muzical pentru Săptămâna între anii 1970-1990. A studiat la Conservatoarele din Timișoara și București cu Liviu
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
privat, asociație fără scop patrimonial, de utilitate publică, în conformitate cu dispozițiile Decretului 271/1950, ale Decretului nr. 27/1990 și ale OG nr. 26/2000, cu modificările și completările ulterioare. Actualmente U.C.M.R. numără circa 400 de membri care constituie elita componisticii și muzicologiei naționale. Intrarea în Uniune se face pe criterii de înaltă performanță, legate de pregătirea de specialitate și de anvergura activității personale, la recomandarea biroului secției din care dorește să facă parte solicitantul. Uniunea are filiale în țară, în
Editura Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România () [Corola-website/Science/314275_a_315604]
-
la "FARMINGTON University" din Mâine și "Bates College" Lewiston din Mâine, 2o1o; la Festivaul "Freedom and Structure", Director Ilan Volkov, în Israel ( Jaffa, Jerusalem, Țel Aviv ) ianuarie 2o11, Festivalul "Lux Æterna" Berlin, The Transcendence of Music, Berghain, martie 2011, ( Portret componistic în interpretarea "Ansamblului Mosaik"), etc. A sustinut conferințe și la Universitatea Tehnică din Istanbul ( cu prilejul primului simpozion mondial despre muzica spectrala), la Centrul Onassis din Atena, etc. Muzicii lui i-au fost consacrate emisiuni de radio - portret, pe cele
Iancu Dumitrescu () [Corola-website/Science/313929_a_315258]
-
vocal), Doru Istudor (tobe), Dan Himpa (chitară) și Cornel Marin (bas). George Pătrănoiu apare din nou în postura de colaborator, realizând părțile de chitară solo la trei piese. "A’ venit băieții!!!" marchează revenirea formației la versuri în limba română. Sarcinile componistice sunt împărțite echitabil între Cornel Marin și Doru Istudor, care este, și de această dată, producătorul de disc. Deși este stabilit în Canada de mai bine de un deceniu, Doru Istudor revine periodic în România pentru a lansa noi materiale
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
material individual. Fără a se cantona într-o singură zonă geografică (Oltenia, Banat, Transilvania, Dobrogea de exemplu), acesta a acoperit toate stilurile regionale ale țării, Orchestra de muzică populară Radio și "Barbu Lăutaru" fiind formații de nivel național. Talentul său componistic înnăscut a permis prelucrări de anvergură orchestrală necunoscute în trecut. Având la dispoziție formații ample de 50-70 de instrumentiști, dar mai ales bazându-se pe virtuozi cu experiență, adunați de pe toate meleagurile, Nicu Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
se inverseze într-o anamorfoză sonoră a realului în imaginar. Glisarea planului oniric peste cel real este realizată prin prezența unor fragmente de vals aparent dezarticulate ce sugerează o înlănțuire nefirească a celor două lumi. Criticii muzicali au apreciat demersul componistic inedit al lui Șerban Nichifor, numindu-l pe autor „filosof șlefuitor de lentile” și „maestru al anamorfozelor”, precum și „un admirabil melodist și totodată un fermecător generator de culoare armonică și orchestrală”, care a demonstrat că are „ambiția de a cuceri
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
mult prețuiesc darul de a compune muzica și nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare...”, opinie împărtășită și de Andrei Tudor, care scria că „[d]in multipla sa activitate, în care s-a afirmat cu egală strălucire, opera componistică reprezintă latura cea mai esențială și, desigur, cea mai trainică a complexei sale personalități artistice.” Stilul componistic al lui George Enescu este greu de definit, oscilând între stilul romantic monumental al lui Richard Wagner (în "Simfonia Nr. 1"), influențele muzicii
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
opinie împărtășită și de Andrei Tudor, care scria că „[d]in multipla sa activitate, în care s-a afirmat cu egală strălucire, opera componistică reprezintă latura cea mai esențială și, desigur, cea mai trainică a complexei sale personalități artistice.” Stilul componistic al lui George Enescu este greu de definit, oscilând între stilul romantic monumental al lui Richard Wagner (în "Simfonia Nr. 1"), influențele muzicii franceze (de exemplu, în "Cântecele pe versuri de Clément Marot"), tendințele neo-baroce (în "Suita orchestrală Nr. 2
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
jos la Lübeck. Aici, bătrânul D. Buxtehude, în vârstă de 68 de ani, își desfășura activitatea de organist, cântând atât la slujbe, cât și la acele „"Abendmusiken"„. În loc de patru săptămâni, el rămâne patru luni, timp în care își însușește procedeele componistice și instrumentale ale marelui organist. Acest fapt a provocat indignarea conducătorilor bisericii din Arnstadt, așa încât, după scurt timp, s-a mutat la Mühlhausen, unde se căsătorește cu vara sa, Maria Barbara Bach. Climatul spiritual nefiindu-i nici aici favorabil, în
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
publicate mai târziu de „Societatea Bach”. Cantatele laice (circa 20) ocupă un loc mai modest în creația sa, însă au o deosebită însemnătate pentru limbajul vocal. Deși au un caracter ocazional omagial, ele ne oferă aspecte multilaterale ale concepției sale componistice. Din vremea petrecută la Weimar și Köthen datează „Cantata vânătorească” și „Cantata primăverii”, în care zugrăvește natura. Aceeași tendință de descripție bucolică o găsim și în cantatele omagiale „Împăcarea lui Aeolus” și „Curgeți, valuri zglobii”. Denumite de către Bach „"dramma per
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
din Patimile după Matei, dar și arhitectura clasică a Concertului brandenburgic nr. 3 sau a fugii din Uvertura Suitei în si. În cele mai sobre compoziții polifonice, întrezărim și freamătul patetic al improvizatorului, iar în cele libere descifrăm logica sa componistică. Tributar vechii polifonii, el îmbină limbajul muzical al trecutului cu noul stil armonic. Conținutul generalizat, filosofic al muzicii sale, depășește formele create de predecesori, pe care le desăvârșește. În operele sale a sintetizat împlinirile muzicale anterioare, făurindu-și un limbaj
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
în Germania, Constantin Ghircău în Franța, Gabriel Alexandrescu și Alex Sipp în Australia, Dorin Mara la Deutche Oper din Berlin și lista ar putea continua. În semn de apreciere a talentului muzical deosebit care a dus la realizarea unor lucrări componistice de certă valoare, pentru promovarea muzicii românești pe plan internațional, în anul 2004 președintele României i-a conferit Odrinul Meritul Cultural în grad de Comandor.
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
este repertoriul vast al ansamblului, prin cerință de a fi cuprinse genurile muzicale reprezentative ale tuturor epocilor, de la muzică barocului la lucrări ale contemporaneității. Totodată, mai mult decât oricare formație de profil simfonic, Orchestră Națională Radio răspunde misiunii difuzării creației componistice naționale. Formația este ansamblul cu cel mai mare număr de prime audiții ale compozitorilor români, promovând creațiile acestora în sala de concert, pe calea undelor, prin înregistrări speciale pentru disc și Fonoteca de Aur, unele interpretări fiind preluate de Uniunea Europeană
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
ritmicitatea anuală de-a lungul întregii sale istorii. În 2009, ajungând la cea de 43-a ediție, este cel mai longeviv festival de muzică clasică din România. În mod tradițional, oferta muzicală a festivalului este eclectică atât cronologic cât și componistic și interpretativ. În cadrul festivalului au loc concerte simfonice, vocal-simfonice precum și recitaluri camerale și solistice acoperind întreaga istorie a muzicii clasice, de la primele partituri pâna la compoziții contemporane. Iarăși în mod tradițional, festivalul omagiază anual câte un mare compozitor, contribuind uneori
Toamna Muzicală Clujeană () [Corola-website/Science/317599_a_318928]
-
Voicu a realizat prima înregistrare radio a acestei lucrări. 40 de ani mai târziu, fiica lor, Corina Chiriac, a realizat o variantă vocală a acestei serenade, în orchestrația autorului, exact în tonalitatea în care a fost compusă "Serenanda". Anii afirmării componistice, când a activat în calitate de cercetător la Institutul de Folclor, apoi consilier muzical al Ansamblului „Ciocârlia”, i-au întărit convingerile privitoare la valențele izvorului artistic popular, valorificat cu consecvență în opusurile sale, fără să le preia direct, printr-o prismă idolatrizatoare
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]