868 matches
-
sens propriu, apoi intenția de a viza o realitate ce este inaccesibilă simțurilor ci doar rațiunii, a făcut ca aceeași termeni să fie cei mai potriviți în a exprima în cuvinte omenești realități ce depășesc cu totul capacitatea omenească de comprehensiune. Capadocienii au fost frământați de întrebarea cum este cu putință să precizezi în exprimare diferența între ceea ce stă în puterea de concepere rațională și ceea ce este mai presus de simțuri și rațiune. Cele mai potrivite s-au dovedit a fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experienței spiri¬tuale, care și așa stătea sub semnul unei extreme dificultăți. Posibilitatea nuanțării celei mai subtile a expresiei trăirilor sale stătea, în mod paradoxal pentru bizantin, într-o uzanță mai degrabă simplă și clară a termenilor. Ceea ce conta în comprehensiunea relatării unei experiențe spirituale era, din punctul de vedere al celui cărui i se adresa discursul, nu concentrarea pe înțelesul termenilor implicați, pe aproximarea definiției sub care stăteau aceștia când erau folosiți, ci pe ceea ce era în mod concret indicat
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cunoaștere pe care o face omul în încercarea sa de apropiere de Realitatea supremă este în mod esențial un act ce se desfășoară pe tărâmul persoanei, este o relație între persoane. Chiar dacă această Realitate se află dincolo de capacitatea noastră de comprehensiune, certă pentru om este dimensiunea personală a supraființialului (căci mereu autorii bizantini au corectat afirmația că divinul ar aparține de domeniul ființei); persoana este întotdeauna recunos¬cută. Ultima realitate este o Realitate Personală, care dă putința înțelegerii, sau mai bine
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
primul aspect, J. Meyendorff vede că în acel context al Renașterii și umanismului bizantin erau confruntate două apofatisme: unul dintre ele însemna o reluare a accentelor pe care neoplatonismul le dădea experienței apofatice și care susține transcendența sau neputința de comprehensiune a divinului ca pe o consecință a limitărilor proprii minții create, însă este suficient ca cineva să se părăsească pe sine și datele lumii create pentru a avea șansa cunoașterii Ființei divine. Aceasta ar fi, în opinia lui Meyendorff, poziția
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
toată viața lui), dar rămâne înregistrată o dovadă că experiența a existat. Chiar în cursul de pedagogie al filosofului întâlnim un punct de vedere care întărește posibilitatea că această experiență să fi fost fructificata în planul teoretic: "principalul mijloc de comprehensiune este elaborarea de obiecte". Metodă pedagogica "pe baze empirice", am putea-o numi pusă în valoare prin acest enunț, presupune că se înțelege mai limpede un fenomen și se reține mai usor informația relativă la el, când aceasta se extrage
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
din fervoarea și neliniștile existențiale ale subiectului. Dacă poezia trebuie să aibă un mesaj, o „misiune proorocitoare”, ele constau desigur în această tehnică a neliniștirii, implicând solidaritatea cu o umanitate ea însăși angoasată, aflată - cum zice poetul, afirmându-și larga comprehensiune umanitaristă - “în suferință”. De aici și patosul adeziunii față de cei umili, respinși, marginalizați. Acest mesaj se va auzi tot mai limpede în scrisul teoreticianului Voronca, paralel cu o redimensionare a „gramaticii” poeziei. Dacă în ultimele sale articole publicate în românește
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și eficientă este o creație a interactivității elevului cu conținutul textului citit (cu autorul acestuia), ceea ce conduce la construcția sensului, la forțarea Înțelegerii respectivului conținut lecturat. În fond, ceea ce contează, ceea ce situează În centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de Înțelegere a textului, de construcție a unității de sens și de semnificații care rezultă În urma efectuării lecturii luată În integralitatea sau globalitatea ei. În general, comprehensiunea este considerată componentă definitorie a comportamentului lectoral (Mihail, 1999); un produs sau efect
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fond, ceea ce contează, ceea ce situează În centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de Înțelegere a textului, de construcție a unității de sens și de semnificații care rezultă În urma efectuării lecturii luată În integralitatea sau globalitatea ei. În general, comprehensiunea este considerată componentă definitorie a comportamentului lectoral (Mihail, 1999); un produs sau efect final al lecturiidatorat interacțiunii intense a cititorului cu textul; al activării și interactivității tuturor acestor elemente componente specifice angajate În actul lecturii, la care am făcut trimitere
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rituale" (p.18). Moartea a fost astfel împinsă către periferie, intervenția ei brutală în viața propriu-zisă (desfășurată în lumină și bucurie, departe de cavourile întunecate și lugubre) fiind considerată un proces mai curînd ne-natural, malefic, ieșit din modelele de comprehensiune ale umanității. Prin urmare, europenii și, mai apoi, americanii (sub impactul revoluției industriale și dezvoltării științelor medicale) au început o cruciadă fără precedent în istorie împotriva morții, cruciadă care continuă și astăzi. Dacă nu au putut-o anula, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
devenit, pe nesimțite, orfanul freudian din Der Dichter und Phantasieren/Creația artistică și reveria diurnă, care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivi tatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
asprime, a situației Europei la un pas de război. Niciun cuvânt care să fie pe placul vreunui partid, oricare ar fi el, nicio silabă rostită doar pentru a-și asculta vocea. Lecturile lui Aron - Pereto, Weber - sunt puse în serviciul comprehensiunii a ceea ce constituie natura respectivă a regimurilor totalitare și democratice, o comprehensiune care nu este deformată de urgențele acțiunii, dar unde este totuși reținut mai ales ceea ce este important în acțiunea iminentă. Se face auzit acest apel la virtu care
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
să fie pe placul vreunui partid, oricare ar fi el, nicio silabă rostită doar pentru a-și asculta vocea. Lecturile lui Aron - Pereto, Weber - sunt puse în serviciul comprehensiunii a ceea ce constituie natura respectivă a regimurilor totalitare și democratice, o comprehensiune care nu este deformată de urgențele acțiunii, dar unde este totuși reținut mai ales ceea ce este important în acțiunea iminentă. Se face auzit acest apel la virtu care dă o notă tonică la ceea ce Aron va numi mulți ani mai
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
este sinonim cu a anunța, a face cunoscut, a informa. Actualmente, seducția în muzică se bazează precumpănitor pe efectologie sau pe voluptatea sunetului în sine. Se vizează efectul imediat, impresia de moment, spectacolul gratuit, chiar echivocul. Comunicarea, dimpotrivă, țintește limpezimea, comprehensiunea, edificiul construit cu logică și trudă. Ascult o muzică pe care culoarea, timbralitatea, exhibarea modurilor de atac sunt o manevră de asalt, de cucerire instantanee a auditoriului, o manevră șireată ce devansează onestitatea și integritatea lucrului cu sunetele. Decid totuși
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
vieții, vorbele de duh, prietenia, umorul. Revelațiile pe care ni le aduc fragmentele din vastă lui publicistica anticomunista scrisă în exil și din corespondență conturează portretul unui personaj de o frumusețe rară, alcătuită din demnitate și modestie, corectitudine morală și comprehensiune pentru semeni, patriotism adînc, fără umbră de demagogie, un bărbat pasiune, generozitate și curaj. Articolele omagiale scrise la moartea lui și publicate în acest număr adaugă fiecare alte nuanțe portretului psihologic al unui om de mare calitate, din toate punctele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta, majoritară, incalculabilă, care-i e ostilă." Cu alte cuvinte, arta nouă ar împărți publicul în două grupuri antagonice, unul, minoritar, dotat cu un organ de comprehensiune refuzat celorlalți, adică masei amorfe, care rămîne parcă umilită, cu o conștiință neclară a inferiorității sale. Să recunoaștem că nu se putea o intuiție mai exactă a elitismului care e nedespărțit de arta modernistă încă de la începuturile ei! Analizînd, din
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
aunțau parcă un "muzeu imaginar" în expansiune, a cărui formă ultimă (dacă există) nu se putea bănui. Toate se întemeiau pe o reflecție severă, sistematică, asupra realului, sugerând în același timp o reverie superioară, capabilă să inducă un efort de comprehensiune, a cărui miză artistică se recunoaște în orice temă a înțeles să trateze. Dacă Ardeluța Tarcăului, cu case vechi și uși deschise, i-a oferit, în 1976, destulă "materie" pentru o expoziție personală, ușile din urbea în care a decis
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
acest text se constituie din posibilități de a concepe acest poem care nu poate fi înțeles. Faptul că sunt mai multe mă încurajază să cred că nici una nu e satisfăcătoare. Sau e satisfăcătoare fiecare în parte și orice exces de comprehensiune e sortit eșecului, dacă nu ridicolului. Scap de alternativa nefavorabilă și citesc încă o dată poemul. Constat că, după determinațiile ce l-ar putea indica și care nu-l epuizează, un astfel de poem nu se citește, doar se vede. El
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
lui incantatoriu-contagioasă se poate intui de pe-acum. Poetul fascinează și acaparează. Aparentele călătorii către „tărâmurile pustiirii”, el le orchestrează și nici o escală nu scapă atenției sale. Cealaltă proză e o irezistibilă mostră de umor și, nu mai puțin, de comprehensiune. Tot despre misterul literaturii e vorba. Doar că aici misterul rămâne mister. E impenetrabil și inaccesibil. Și, pe deasupra, e strict personal. Șapca poetului are, în totului tot, ceva gogolian (de altfel, rusul e și evocat în cuprinsul ei): poetul își
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
miza finală rămîne obscură. Chiar dacă înregistrarea scorului se săvîrșește inevitabil în contul "morții livrești", rămîne un cîștig net. Acela al unui act al sensibilității personale, capabil a îmblînzi necunoscutul, între violența unui nonsens și al unui sens aflat dincolo de pragul comprehensiunii omenești, între tăcere și un limbaj ce-și dibuie intuitiv porți spre sine însuși. În fața abisului produs de marele mister, ne concentrăm în noi înșine, ne mobilizăm identitatea. În cazul de față, identitatea e cea scriitoricească. Dumitru Augustin Doman se
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
îndepărtează involuntar de simbolism. Involuntar, dacă ținem seama că îi slăbește acuitatea senzorială. O va înlocui prozaismul anticipator al actualei modernități, cu "transcrieri" neașteptate și imixtiuni subtextuale. În Fragments d'un discours amoureux, Roland Barthes relevă că orice act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Mă feresc s-o lezez cîtuși de puțin, îngaim doar o rezervă, îmi îngădui să mă separ pe un segment de tîlcul pe care il împrumuta Ana Blandiana termenului de datorie. Îmi pare rău că în conciliabulele noastre sub semnul comprehensiunii și unității de vederi n-am exprimat mai deschis și aceste rețineri. În societatea modernă din ce in ce mai permeabila la proliferarea semnificațiilor, nimbul romantic de poeta vates ("Sînt suflet din sufletul neamului meu..."), cu semeția de a juca un rol exclusiv exponențial
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Cronicar O alternativă critică Culegem cu o mînă din reviste cîteva titluri. Băgăm cealaltă mînă în foc pentru autenticitatea lor: Cultura metaforei - cu ce șanse o dizolvăm în eul auctorial, Gh. Glodeanu între comprehensiune și sinteză, Pe marginea gravității..., La un pahar de moarte și colivă (versuri!), "Revelstein"-izare cu iz necrofagic. Imaginație, nu glumă! ARARAT, periodic al Uniunii Armenilor din România, îl evocă în nr. 17 pe Krikor Zambaccian, marele colecționar, la 40
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
ceea ce face, mai ales, ca profesorul Heitmann să se bucure de o caldă, afectuoasă prețuire în largi cercuri ale intelectualității din țara noastră, anume profunda cunoaștere a limbii și istoriei literaturii române despre care a scris, și scrie, deopotrivă cu comprehensiune și o netăgăduită competență. Cumpărând, la 14 ani, din pură curiozitate o cărțulie intitulată Der kleine Bilder-Duden deutsch-rumänisch, adică Ghid de conversație ilustrat germano-român, a avut revelația unei limbi pentru care mai târziu, prin anii șaizeci, a făcut o adevărată
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
ceea ce ar fi un plus de identitate. Semințe, vestitoare ale unui asemenea aport, și-au făcut loc demult, în schimburile miezoase dintre civilizații, le-am putut ghici traversînd promițător, prin secole aprige, ducînd, cu ele, nădejdea unor pozitive eforturi de comprehensiune. Îmi place să relev, sub arcul acestui elan, rîvna lipsită de prejudecăți, înalt echitabilă, de care a fost în stare un notoriu literat italian, Pietro Citati, în pagini cutezînd să trateze despre Biblia vazuta din Islam. Aparțin unei cărți de
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Robert Cahu-leanu), D. Filip, Aurelian Gulan, Aurel Sergiu Marinescu, Al. Mihalcea, Doru Novacovici, Al. Paleologu, Constantin Florin Pavlovici, Ș. Rădulescu-Zoner, Iancu Saul etc. Nu la ei ar fi să mă refer momentan, nici la regretatul Sergiu Al-George, evocat cu pioasă comprehensiune de soția sa, Dorina, nici la I. Omescu, actor, dramaturg și poet, care ne-a lăsat însă și un text romanesc (L'homme ŕ la balafre) pe seama aceleiași experiențe. Îmi vine totuși în minte un anonim al istoriei, om simplu
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]