1,359 matches
-
sau nu de modificări fiziopatologice generale. Cea mai gravă contuzie profundă a fost descrisă de Bywaters în 1941 sub denumirea de Crush Syndrom . 12.2.7.1. Sindromul de strivire (Crush Syndrom) Reprezintă ansamblul modificărilor locale și generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare ale extremităților. Este un sindrom de compresiune a cărui caracteristică constă în zdrobirea sau atriția musculară și anoxia prelungită apărută la indivizii răniți prinși sub dărâmături, surpări și alunecări de teren și care se complica evolutiv
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a fost descrisă de Bywaters în 1941 sub denumirea de Crush Syndrom . 12.2.7.1. Sindromul de strivire (Crush Syndrom) Reprezintă ansamblul modificărilor locale și generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare ale extremităților. Este un sindrom de compresiune a cărui caracteristică constă în zdrobirea sau atriția musculară și anoxia prelungită apărută la indivizii răniți prinși sub dărâmături, surpări și alunecări de teren și care se complica evolutiv cu insuficiență renală acută și stare de șoc. Sindromul este identificat
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
propriu-zisă are o durată medie de 10 ore, timp în care se produc leziuni musculare mai ales în regiuni topografice cu musculatură bine reprezentată (fese, coapsă, gambe); etapa a II-a edem și șoc. Ambele fenomene se instalează după suprimarea compresiunii. Edemul este dur, puțin elastic, cu infiltrații sero hematice ale țesutului celular, a spațiilor și fibrelor musculare; mușchiul apare cu fibrele disociate. Vasele de un anumit calibru rezistă, ceea ce permite vascularizarea membrului afectat (sindrom de reperfuzie). Edemul este nedureros și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
zona afectată se acoperă de flictene și concomitent se instalează o stare gravă de șoc. Șocul apare după degajarea accidentatului și se agravează progresiv. Fenomenele sunt asemănătoare celor întâlnite la ridicarea garoului; factorii patogenici implicați au valoare inegală: în esență, compresiunea determină o diminuare bruscă și permanentă a volumului sangvin circulant în zona afectată; are loc fenomenul de deshidratare importantă ca urmare a instalării edemului cât și a pierderilor generale. Metabolismul local este viciat, apar metaboliți intermediari ca urmare a hipoxiei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
producerea unei soluții de continuitate la nivelul toracelui, plămânului sau arborelui bronșic. Consecința este apariția revărsatului pleural: pneumotorax sau hemotorax, de obicei combinate. Tulburările respirației pot fi imediate sau tardive și sunt determinate de scăderea posibilităților ventilatorii și circulatorii (prin compresiune) cu instalarea unei hipoxii, cu insuficiență cardio-respiratorie ce se agravează progresiv. Insuficiența respiratorie acută domină tabloul clinic și este cu atât mai importantă cu cât fenomenele de compresiune intratoracică sunt mai mari. În plăgile toracice penetrante cu torace deschis intrarea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau tardive și sunt determinate de scăderea posibilităților ventilatorii și circulatorii (prin compresiune) cu instalarea unei hipoxii, cu insuficiență cardio-respiratorie ce se agravează progresiv. Insuficiența respiratorie acută domină tabloul clinic și este cu atât mai importantă cu cât fenomenele de compresiune intratoracică sunt mai mari. În plăgile toracice penetrante cu torace deschis intrarea și ieșirea aerului determină instalarea traumatopneii cu consecințe grave asupra dinamicii cardio-respiratorii. Se produce respirația paradoxală, pendularea mediastinală și pătrunderea aerului care vor iniția o insuficiență respiratorie acută
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
1. Tratamentul chirurgical al plăgilor Este esențial și indispensabil. Se aplică pe etape. 12.3.7.1.1. Primul ajutor Primul ajutor se aplică la locul accidentului și constă în: a. oprirea hemoragiei: Se realizează prin pansamente compresive aseptice, tamponament, compresiune digitală (mai ales în plăgile cu hemoragii mari de la baza gâtului, axilă, triunghiul lui Scarpa etc.), compresiune circulară. Când aceste metode nu dau rezultate se va recurge la garou care va fi menținut timp de 30 minute la membrul superior
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
1. Primul ajutor Primul ajutor se aplică la locul accidentului și constă în: a. oprirea hemoragiei: Se realizează prin pansamente compresive aseptice, tamponament, compresiune digitală (mai ales în plăgile cu hemoragii mari de la baza gâtului, axilă, triunghiul lui Scarpa etc.), compresiune circulară. Când aceste metode nu dau rezultate se va recurge la garou care va fi menținut timp de 30 minute la membrul superior și 1-1,5 ore la membrul inferior. b. calmarea durerii prin administrarea de novocaină 1% intravenos sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prezintă diferențe fiziopatologice față de cea produsă de ocluziile arteriale de altă cauză, exceptând faptul că efectele sale sunt agravate de șoc și hemoragie. Fenomenele ischemice apar constant în contuzii, prin tromboză, în secțiunile traumatice, prin oprirea fluxului sanguin sau prin compresiunea determinată de prezența unui fals anevrism arterial. Rapiditatea trombozei este strâns legată de violența traumatismului; se extinde într-un interval scurt în întreaga rețea vasculară, arterială și venoasă situată în aval de leziune fiind cu atât mai gravă cu cât
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
unei insuficiențe vasculare. În aceste cazuri sângerarea este abundentă din ambele capete, mai ales la cel proximal, ca urmare a refluxului venos din sistemul profund. Aceleași fenomene se întâlnesc și în sindroamele de hipertensiune venoasă în sistemul VCS produse prin compresiuni (tumori, anevrisme etc.) ori leziuni congenitale sau câștigate; embolia gazoasă apare de regulă în leziunile venelor de le baza gâtului, unde se exercită influența aspirației toracice și diastolei cardiace. Pătrunderea aerului este facilitată de dispoziția anatomică particulară, care constă în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în cavitatea pleurală a lichidului. Se caracterizează clinic prin apariția de: dispnee progresivă, semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă a stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și proteine. Aceasta indică terapia chirurgicală de urgență. În rupturile traumatice ale vaselor limfatice mici și mijlocii se produc colecții seroase întinse, mai
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se va efectua un examen atent a traumatizatului folosinduse manevre clinice simple dar concludente. Tratamentul se va efectua pe etape: a. primul ajutor efectuat la locul accidentului de către personal calificat, sau nu, constă în: aplicarea unui procedeu de hemostază provizorie (compresiune, tamponament, garou, etc.); imobilizarea provizorie cu mijloacele existente (atelă, scânduri ,etc.) indiferent dacă există sau nu fracturi asociate; la accidentații vasculari cu plăgi la baza gâtului la care sunt prezente fenomene de asfixiere, se va practica traheostomie de urgență; se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la nivelul comunicării și se propagă atât distal cât și proximal. Suflul este continuu, intens, cu accentuare sistolică, aspru, care se propagă ca și trilul. Ambele zgomote dispar în momentul compresiunii pe fistulă (semnul Terrier). În aval de leziune apar semne de ischemie și stază, țesuturile sunt infiltrate, pielea este cianotică iar la efort apare durerea. Venele sunt dilatate și prezintă pulsații. Funcțional, bolnavul prezintă o senzație de greutate, atât în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor factori poate fi directă determinând compresiuni, rupturi, secțiuni, striviri sau indirectă (tracțiune) mecanism mai rar întâlnit. Leziunile nervoase prin tracțiune se întâlnesc des la nivelul plexului brahial ca urmare a unei extinderi și abducere forțată a plexului sau cele realizate prin luxații, mai ales la nivelul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mai curând o tulburare fiziologică decât o leziune anatomică. Constă în blocarea totală dar tranzitorie, a conductibilității nervului cu durată de câteva ore și reabilitare funcțională totală. Neurapraxia, corespunde sindromului de stupoare nervoasă (Tinel) sau bloc trecător. Apare după contuzii, compresiuni sau ischemii de scurtă durată. 3. Criteriul clinicoterapeutic (Scarff) - leziunile se împart în: comoția nervului echivalentă cu neurapraxia; contuzia echivalentă clinic în oarecare măsură, cu axonotmezis; secțiuni parțiale, laterale ale fibrelor periferice determinate de regulă de instrumente tăioase; secțiunea completă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
iar reflexele tendinoase, osoase și cutanate dispar. în secțiunile parțiale ale nervului se constată prezența unui sindrom de disociere caracterizat prin instalarea semnelor de paralizie într-un teritoriu limitat al nervului legat de un număr de fibre interesate. în contuzii, compresiuni și luxații nervoase, simptomatologia clinică este variabilă. Paralizia musculară și atitudinile caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de intensitate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de trecere al curentului. Electromiografia înregistrează curenții de acțiune care iau naștere într-un mușchi în contracție. Biopsia musculară este folosită atât pentru diagnostic cât și pentru prognosticul unor leziuni ale nervilor periferici. Diagnosticul diferențial se face cu: paralizii prin compresiuni musculare, poliomielite, radiculite, leziuni ale aparatului locomotor etc. 12.5.4. FORMELE CLINICE ALE TRAUMATISMELOR NERVOASE 1. Traumatismele închise sunt caracterizate prin apariția leziunilor nervoase în absența soluției de continuitate a tegumentelor. Acestea sunt: a. Luxația nervoasă; este rară și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
muscular sau aponevrotic. b. Contuzia nervoasă poate fi: simplă, manifestându-se clinic prin sindrom de iritație nervoasă, și corespunde neurapraxiei, și gravă, când apar leziuni de tip axonotmezis sau neurotmezis, cu paralizii persistente. Tratamentul este diferit după natura leziunilor. c. Compresiunea nervoasă poate fi de scurtă durată (se observă în serviciile de chirurgie atunci când sub anestezie nervii relativ superficiali și în contact cu osul sunt striviți pe planul mesei de operație ex. nervul radial) și de lungă durată când compresiunea este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
c. Compresiunea nervoasă poate fi de scurtă durată (se observă în serviciile de chirurgie atunci când sub anestezie nervii relativ superficiali și în contact cu osul sunt striviți pe planul mesei de operație ex. nervul radial) și de lungă durată când compresiunea este determinată de fracturi, tumori, anevrisme, abcese reci, aparate ortopedice etc. Tratamentul constă în neuroliză și terapia chirurgicală a afecțiunii care determină compresiunea. d. Elongația este o tracțiune longitudinală însoțită de rupturi interstițiale. Se întâlnește în luxațiile de umăr, traumatismele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu osul sunt striviți pe planul mesei de operație ex. nervul radial) și de lungă durată când compresiunea este determinată de fracturi, tumori, anevrisme, abcese reci, aparate ortopedice etc. Tratamentul constă în neuroliză și terapia chirurgicală a afecțiunii care determină compresiunea. d. Elongația este o tracțiune longitudinală însoțită de rupturi interstițiale. Se întâlnește în luxațiile de umăr, traumatismele violente obstetricale etc. Uneori se poate însoți de rupturi. e. Ruptura nervului recunoaște o etiologie multiplă. Poate fi parțială sau completă. Leziunea se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
primă manifestare a leziunilor neoplazice esofagiene și gastrice. Uneori depistează metastaze pulmonare. Bronhoscopia rigidă se efectuează în toate leziunile din 1/3 superioare și 1/3 mijlocie pentru aprecierea arborelui traheo-bronșic. Se poate depista invazia și eventual biopsia, aspecte de compresiune sau fixitate. 48 Cancerul gastric Atunci când un pacient cu cancer de stomac prezintă simptomatologie evidentă clinic, prognosticul este de prost augur, ceea ce înseamnă că doar cancerele în stadii avansate prezintă semne și simptome clare. Aceasta se datorează faptului că perioada
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
a organului de reconstrucție. Se preferă calea retrosternală când se apreciază prezența țesutului tumoral restant sau se intenționează radioterapia postoperatorie. Dacă anastomoza se practică intratoracic, singurul traiect utilizat este prin mediastinul posterior. Datorită lungimii mai scurte de străbătut și absenței compresiunii la nivelul orificiului cervicobronșic este folosită adesea și pentru anastomozele cervicale. Singurul risc real este afectarea organului de recidiva locală sau eventual de iradierea complementară. 78 Avantajele căii retrosternale este că eventuala recidivă sau iradiere nu interesează organul, dar traseul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]