1,551 matches
-
Universitaires Miclău, Paul, 1970 Le signe linguistique, Paris, Klincksieck Miclău, Paul, 1977 Semiotica lingvistică, Timișoara, Editura Facla Miclău, Paul, 1983 Signes poétiques, București, Editura Didactică și Pedagogică. Miège, Bernard, 1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad . rom Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească) Mincu, Marin, 1983 Semiotica literară italiană, București, Univers Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, 1994 Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Paris, Seuil Moles, Abraham, 1972 Teoria informazionale dello schema în "Versus", 2, pp. 29-39 Morin, Edgar, 1985 La Méthode
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vide. Essai sur l'individualisme contemporain, Paris, Gallimard Lyotard, François, 1979 La condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Paris, Minuit (trad. rom. Condiția postmodernă, 1993, București, Babel) Miège, Bernard,1995 La pensée communicationnelle, Presses Universitaires de Grenoble (trad. rom. Gîndirea comunicațională, 1998, București, Cartea Românească) Morin, Edgar, 1973 Le paradigme perdu. La nature humaine, Paris, Seuil Nouss, Alexis, 1994 La Modernité, Paris, PUF Pârvu, Ilie(ed), 1981 Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pârvu, Ilie, 1984
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție de a transmite un mesaj celuilalt. De aceea, aceste două arii, comunicare și deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
mod mai adecvat. Aceste alternative vizuale pot constitui o “rezervă” În situațiile Înalt anxiogene. Exemplu: un copil folosește “Vrei o gustare?” În timpul mesei pentru a indica faptul că mai vrea să mănânce sau să bea. Imagini realizate pe sistemul schimbului comunicațional sunt folosite pentru a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit fel de mancare sau de băut, În loc să folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
sociale. Strategiile ce țintesc creșterea abilităților de discurs verbal ale copiilor cu autism trebuie implementate prin intermediul unor activități special create, mai ales cele Înalt motivante pentru ei și, de asemenea, cu ajutorul feedback-urilor pe care aceștia le primesc În timpul schimburilor comunicaționale. De exemplu, dacă un copil este foarte interesat de “Pokemon”, activitățile vor fi În așa fel “montate” Încât să se concentreze pe interacțiuni de comunicare socială ce privesc această temă. Următoarele strategii pot fi folosite referitor la diferite deprinderi de
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
să-i confirme lipsa lui de importanță. În astfel de situații nefericite se află cei mai mulți dintre elevii cu cerințe educative speciale care, datorită dificultăților Întâmpinate În adaptarea la cerințele mediului școlar, dezvoltă o serie de probleme În plan comportamental, relațional, comunicațional, afectiv și cognitiv. Din aceste motive am decis să aplic o serie de tehnici de terapie experiențială la elevii cu cerințe educative speciale cu care lucrez, având ca obiectiv dezvoltarea și optimizarea comportamentală a școlarilor de clasa a III-a
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
nonverbale, exersarea capacităților empatice. Efectele au fost similare celor de la exercițiul anterior: conștientizare a propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am urmărit exersarea disponibilității de a primi și oferi ajutor, creșterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alții, creșterea autoafirmării și cooperării, conștientizarea propriilor trăiri, antrenarea empatiei
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
poziția de observator) la căderea lui Ceaușescu, întreg mapamondul a urmărit sau a putut urmări războaiele din Irak și capturarea lui Saddam, efectele uraganului Katrina sau ale tsunami-ului asiatic (din Oceanul Indian, din decembrie 2004). Împreună globalizarea politică și cea comunicațională transformă lumea într-un adevărat Panoptic. Cu instrumente precum Google Earth, supravegherea colectivă transcende limitele localului (ale organizației, comunei sau orașului), devenind un fenomen global, ce revine, din "mâinile" autorităților, ca în statul modern, la îndemâna fiecărui utilizator de calculator sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de locuitor la PPP; INS, pentru indicele câștigului salarial real; ANOFM, pentru rata șomajului. Notă: Anul de referință (1994) este recodificat, și scorurile sunt raportate la el ca frecvențe relative (1994 = 100 %) În planul evoluției tehnologiilor (mai ales în sfera comunicațională), schimbările sunt cel puțin la fel de mari ca acelea descrise până aici, dacă nu chiar mai radicale. Dacă înainte, așa cum am văzut, libertatea de exprimare era cenzurată și consumul de informație se făcea pe canale limitate 32, după Revoluție se deschide
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la fel de mari ca acelea descrise până aici, dacă nu chiar mai radicale. Dacă înainte, așa cum am văzut, libertatea de exprimare era cenzurată și consumul de informație se făcea pe canale limitate 32, după Revoluție se deschide calea unei adevărate explozii comunicaționale și informaționale (Tabel 5). Se dezvoltă exponențial telefonia mobilă (numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă, măsurat prin numărul de cartele SIM active, a ajuns la jumătatea lui 2007 la peste 19,5 milioane 33, cu 31,4 % mai mult
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fost de 742 de persoane, Ess = ± 3,8 %. 10 Paradigma marxistă a globalizării se bazează pe răspândirea pieței la nivel mondial și localizează începuturile acestui fenomen în secolul al XV-lea. 11 Titulaturile date societății contemporane pot fi: postindustrială, postmodernă, comunicațională, informațională ș.a. 12 Discuția referitoare la globalizare pe dimensiuni poate arăta că stabilirea unui moment de start al globalizării ca proces este, dacă nu imposibilă, cel puțin extrem de dificilă. Naisbitt (1989) indică de exemplu cu precizie începutul globalizării informaționale în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cel comunicativ (aducându-se în prim-plan obligativitatea sistemului relațional) și cel de cunoaștere în și pentru care textele și discursurile se instituie că semne. Metaforă cubului rubik discursiv ("materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările lineare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului discurs...", după cum afirmă autoarea), care se constituie într-o osatura fundamentală a dialogului fațetelor (vizibil invizibil), susține ideea și necesitatea existenței unei stări de relaționare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ideologică este construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările liniare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului "discurs", derivat din verbul discurrere "a fugi încoace și încolo"3. Acest proces de pendulare nu trebuie înțeles că o fugă haotică într-un spațiu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
atât enunțătorul (producătorul), cât și destinatarul (privitorul/ cititorul) exercita o anumita relație de putere în interacțiunea cu textul; * se ajunge de la un text la un discurs prin decodarea intereselor care relevă istorii culturale și sociale, contexte sociale actuale sau contextul comunicațional; * existența unei relații de motivare între semnificant și semnificat. Asociați cu sistemul semiotic al participanților interactivi (Kress, van Leeuwen 2006), enunțătorul (producătorul) și destinatarul devin protagoniștii unei semiotici a acțiunii (Școală de semiotica de la Paris) sau a unui discurs acțional
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
13, se află în structura de profunzime a fiecăruia dintre cele patru verbe. Însă în spatele acestei finalități, există anumite modalități de a atinge scopurile dorite. Mijloacele discursive ideologice menționate de van Dijk (2000: 263-276) sunt următoarele: * constrângeri contextuale: tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
anumita putere în fabricarea textelor și a discursurilor (vizuale). Scrierea și citirea devin două procese participative care transformă cuvintele și obiectele în produse culturale semnificante cu "potențial comunicativ și reprezentațional" (Kress, Leite-Garcia, van Leeuwen 2006: 269). Interpretarea imaginilor drept acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile să semnifice" (Hall, apud Schirato and Webb 2007: 66). Subiectivitatea, despre
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
decodificarea și interpretarea se referă la descifrarea simbolurilor transmise și explicarea sensului lor; - filtrarea constă în deformarea sensului unui mesaj datorată unor limite fiziologice sau psihologice; - feed- back-ul încheie procesul de comunicare. 3.2. Funcționalități și disfuncționalități în sistemul informațional - comunicațional Parametrii sistemului informațional se află de aceea în strânsă legătură cu structura organizațională și sistemul decizional. Ei pot fi grupați în două mari categorii. Parametrii constructivi reflectă în special relațiile sistemului informațional cu structura organizatorică. Ei pot fi exprimați prin
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
circumscrise factorilor perturbatori. Cauzele care generează asemenea bariere sunt legate de emițător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare, precum și de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer ă la: - limbaj și modul de exprimare - folosirea necorespunzătoare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul folosit, gesturi, expresia feței, poziția corpului, etc.); - incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile; - aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de comunicații din organizație, între care filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile sunt cele mai importante. 3.3.Optimizarea sistemului informațional - comunicațional în instituțiile școlare preuniversitare Depășirea barierelor și, implicit, atenuarea ori eliminarea disfuncționalităților majore ale sistemului de comunicații din organizații necesită acționarea în mai multe direcții. „Cercetările întreprinse în ultimii ani consideră ca prioritare următoarele modalități: - motivarea adecvată a comunicării; - asigurarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
decodificarea și interpretarea se referă la descifrarea simbolurilor transmise și explicarea sensului lor; - filtrarea constă în deformarea sensului unui mesaj datorată unor limite fiziologice sau psihologice; - feed- back-ul încheie procesul de comunicare. 3.2. Funcționalități și disfuncționalități în sistemul informațional - comunicațional Parametrii sistemului informațional se află de aceea în strânsă legătură cu structura organizațională și sistemul decizional. Ei pot fi grupați în două mari categorii. Parametrii constructivi reflectă în special relațiile sistemului informațional cu structura organizatorică. Ei pot fi exprimați prin
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
circumscrise factorilor perturbatori. Cauzele care generează asemenea bariere sunt legate de emițător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare, precum și de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer ă la: - limbaj și modul de exprimare - folosirea necorespunzătoare a unor elemente ale procesului de comunicare (tonul folosit, gesturi, expresia feței, poziția corpului, etc.); - incapacitatea emițătorului de a-și stăpâni emoțiile; - aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru anumite
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de comunicații din organizație, între care filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile sunt cele mai importante. 3.3.Optimizarea sistemului informațional - comunicațional în instituțiile școlare preuniversitare Depășirea barierelor și, implicit, atenuarea ori eliminarea disfuncționalităților majore ale sistemului de comunicații din organizații necesită acționarea în mai multe direcții. „Cercetările întreprinse în ultimii ani consideră ca prioritare următoarele modalități: - motivarea adecvată a comunicării; - asigurarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
emițător și de receptor. Alte co duri utilizează semnale sonore sau vizuale (codul Morse, alfabetul Braille, semnele de circulație, simbolurile specifice diferitelor domenii științifice etc.). 5) CANALUL este mijlocul material prin care se transmite mesajul. Astfel, suportul fizic al contactului comunicațional poate fi aerul prin care se propagă undele sonore sau impul surile electromagnetice (comunicarea orală directă sau prin tele fonie mobilă), rețeaua electrică sau electronică (telefonie fixă, fax, poșta electronică etc.), su portul de hârtie pe care se tipărește textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sintactice; d. nivelul stilistic: textul lingvistic are o identitate specifică, purtând amprenta emițătorului și a coordonatelor principale ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]