41,330 matches
-
Sfânta Treime lăudat. Imparțialitatea, neutralitatea ori nepărtinirea Statului în relație cu cultele nu poate însemna nicidecum enclavizarea Bisericii și transformarea acesteia într-un domeniu particular în care intră cine poate și iese cine vrea și nu urmărim nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței unui Stat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unuia ce l-a alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea intervenționistă a unei Biserici ce stă, în
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
a se adresa omului de mâine, ca cetățean și credincios, cu alte cuvinte esre chemată să adopte măsuri de perspectivă, fără a fi nevoiți să facem distincția artificială între cei doi și fără a fi suspectați de încălcarea libertății de conștiință. În altă ordine de idei, faptul că ea nu reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa după cum s-a întâmplat în epoca bizantină, nu îndreptățește o atitudine ignorantă față de opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Speakerilor” pe 22 noiembrie 2014, orele 10:00 - 20:00? • Ai acces la tematici diverse: încredere, spiritualitate și vindecare alternativă. • Înveți cum să evoluezi în plan spiritual, emoțional, mental și fizic. • Înveți să faci alegeri noi, de la alt nivel de conștiință, care îți pot transforma viața. Descoperi atitudini și tipare de gândire, care ți-au provocat dezechilibre în sănătate, în relații, în starea de prosperitate etc. • Înveți să devii mai intuitiv și să înțelegi de ce există o înțelepciune a inimii. Citește
Evenimente Palas [Corola-blog/BlogPost/94561_a_95853]
-
în zilele de sărbătoare - echipaje de observare și atenȚionare a populației, formate din elevi Organizatori: Consiliul Județean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unități școlare 10.30, AsociaȚia Nevăzătorilor din România, Filiala Iași Concurs: „Cuvioasa Parascheva în conștiinȚa creștinilor” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, AsociaȚia Nevăzătorilor din România, Filiala Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean, Mitropolia Moldovei și Bucovinei 11.00 - 13.00, PiaȚa Unirii - Palatul Culturii Promenada costumelor de epocă Organizatori: Primăria Municipiului Iași 11.00 - 12.00
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
în zilele de sărbătoare - echipaje de observare și atenȚionare a populației, formate din elevi Organizatori: Consiliul Județean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unități școlare 10.30, AsociaȚia Nevăzătorilor din România, Filiala Iași Concurs: „Cuvioasa Parascheva în conștiinȚa creștinilor” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, AsociaȚia Nevăzătorilor din România, Filiala Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean, Mitropolia Moldovei și Bucovinei 11.00 - 13.00, PiaȚa Unirii - Palatul Culturii Promenada costumelor de epocă Organizatori: Primăria Municipiului Iași 11.00 - 12.00
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
mă pun în încurcătură ceea ce este același lucru cu încurcă lume cu așteptarea lui Godot și cu Bernard Pivot în dialog cu Eugen Ionescu la „Apostrophes” sunt tot mai multe ispite ce-mi atrag indiferența care la nivel superior de conștiință are același sens sau lipsă de sens cu neatenția și aceasta mă zăpăcește cu presupunerea că aș fi pierdut ceva esențial aproape foarte important distrugându-mă cu incertitudinea de a nu ști ce anume și cu reversul acesteia - că de
Situație poate chiar stare by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3871_a_5196]
-
miroase a subsuoară transpirată de soldat de acum două sau chiar trei veacuri. 2 Ce mai... timpul trece trece de s-o fi oțetit până și parfumul rămas încă de pe vremea mușchetarilor. Suflarea ta suflarea ta caldă îmi pătrunde pieptul conștiința firea toată încât pe sufletul meu apare un ochi rotund o copcă a vederii ca pe un geam obturat de căruntețea florilor de gheață Lesbia, efebul Ah Lesbia efebul adolescent îți mângâie neîndemânatic păpădiile ușor-întunecate de la subsuori... Simțeam, auzeam 1
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
o mamă, nimicitorul nu mai tace din gură, drumul pînă la inima ta e lung, inima ta e foarte departe, o balerină nebună prin mari încăperi de odinioară *** Pentru Cis și pentru baciul Ioan Moldovan Cade adînc în noi grăuntele conștiinței morții, tu și eu suntem tare departe și privim lanurile întinse și secerătorii, în moartea mare, crește desfrînarea, floarea prăduitoare *** Lucrează liniști mari la alcătuirea chipurilor, liniști care vor reveni la dezintegrare, purtînd firișoare de sînge și sunete, ai zice
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
Leo Butnaru PEISAJ CU POMUL VIEȚII Peisaj imaginându-se pe sine văzându-se altfel decât îl vedem noi cei care, la rândul nostru, imaginându-ne pre noi ne vedem altfel decât suntem în realitate ba mai mult - în conștiința-ne sau subconștient si în transluciditate. Nu mai știi dacă atare geometrii ca peisaje au legități, constituții, regulamente, canoane sau sunt apologia inutilă, ca tot ce e cosmos a instabilității ca unică formă de creație procreație - ceremonie zurlie ca ozorul
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
eu îl iubesc de nu mai pot, e nevoie să mai și iubești, nu-i așa, despre Dumnezeul meu vorbesc cei mai mulți cu superioritate, e un Dumnezeu mai greu de îndurat, pentru că, uneori, pute, și în plus are mulți morți pe conștiința Sa mare, și nu toți sînt împăcați, Dumnezeul meu îmi seamănă, poate fi urît și agresiv, și chiar este violent și vicios, vorbind de el, eu îl fac asemenea mie, o fi fiind păcat, dar așa îl simt mai aproape
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/6325_a_7650]
-
și scintigrafie la irigografie și tomografie cum în vremuri străvechi la tipografie și zincografie peste tot sunt biografi inspirați care văd și scriu zi și noapte scriu anatomografii fără întrerupere și nu-și mai văd capul de atâta scris cu conștiința vie că marile evenimente istorice își mută sângeroasele câmpuri de bătălie între dușmanii dinăuntru ai omului și orice măreție se anatomizează orice înfrângere și victorie se anatomizează se uită în bioluminiscența celulelor și organelor tale ca la niște vietăți abisale
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
mama va fi strâns rufele De pe sârmele noastre și-ale vecinilor Inima va bate la uși insistent ca martorii lui iehova Kafka se va pocăi Eu n-am liniște până când ochii tăi mari nu vor pocni de-atâta floare a conștiinței dragostea mea Beau un icetea in cinstea ta Glumesc fără cale de-ntoarcere când liniștea atunci noi abia acum după ce petrecerea care nici asta n-a fost se închide și chelnerul moare abia acum tac bărbații și mamele lor cu
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
e să-i urmeze duminica și există o zi între toate în care furnicilor de pe țărm le-mbobocesc din umeri pânze de corabie. Dejun pe iarbă Plafonul de nori era foarte foarte jos mici scântei oranj de câte ori insecta adevărului atinge conștiința un timp înclinat altfel nu se explică de ce se precipită toate în aceeași direcție și-n ultima secundă pragul suprem al mângâierii o reciprocă neatingere - ce i-ai putea cere omului cu mâinile pe dinlăuntru: să te îmbrățișeze? printre mesteceni
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
acest sens îmi apare a fi cu totul semnificativ faptul că muzica enesciană pentru ansamblu de corzi a "Preludiului la unison", din Suita 1-a pentru orchestră, a fost aleasă drept simbol prețios al Festivalului. A fost intonat cu deplina conștiință privind semnificațiile acestui act muzical-artistic. Atât în primul concert, concertul de deschidere al ediției, cât și în audiția de încheiere a Festivalului, în concertul cursanților. în mod cert, Festivalul sighișorean al muzicii academice este o instituție. Iar pentru ființarea acesteia
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
Structura eminamente barocă a operei înclină cumpăna spre varianta secundă. Extrag în treacăt din Adrian Marino (Dicționar de idei literare, I, 1973) cîteva trăsături ale barocului: echilibru instabil, mobilitate, metamorfoze, predominare a decorului și iluziei, tendință spre disonanță și contrast; conștiință estetică; intuiția corespondenței artelor, imaginilor, senzațiilor; efecte de surpriză, noutate, varietate; hedonism estetic, anticipări ale ideii de "joc" și "gratuitate"; creație intelectuală, lucidă, opusă inspirației; noi genuri literare, tendință spre deschiderea, elasticizarea și dezagregarea formelor... Toate se regăsesc cu prisosință
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
neoprit. §i, printre sughifurile și icnetele care-1 înecau, 11 auzeam urlând din adâncul ființei sale: - Cum am putut să fim atât de nemernici? Of, Doamne, cum de ne mai rabdă pământul? Cum vom putea să trăim mai departe cu o conștiință atât de încărcată? Cum am putut și cum vom putea să ne mai bucurăm de viafa, cănd fericirea noastră se-ntemeiaza pe-atafia munți de cadavre? Dar să știi, Pompiliule dragă, să știi, Pompidou, ca noi, americanii de rând, n-am
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
construiește pe trei planuri: imaginea interbelicului Eugen Ionescu din jurnalele congenerilor săi, așadar contextul biografic, în al doilea rînd contextul cultural și în fine contextul operei, care la Ionescu traduce fidel obsesiile vieții. Schimbare de decor Fără îndoială că aventura conștiinței identitare se cristalizează pentru Eugen Ionescu o dată cu prima mare schimbare de decor din piesa personală: mutarea de la Paris la București. Se simte exilat va spune mai tîrziu ("la-bas, je me suis senti en exil", apud Matei Călinescu). Dacă citim mărturiile
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
că fiecare etapă implică nuanțe: pașoptiștii își afirmau orgolios identitatea românească în fața Franței și nu e nevoie de prea multă speculație în jurul acestei idei: se voiau europeni, iar a fi european însemna, în secolul progresului, a fi național, a dobîndi conștiința numelui. Cînd i se naște primul băiat, în exil, la Paris, C. A. Rosetti, un reprezentant tipic al pașoptismului, aude exclamația moașei care nu spune un garçon, cum se face îndeobște, ci un Roumain, iar tatăl îi face pe loc
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
trilogii începută cu Zile acasă și arta dispariției, 1986, și promisă a fi sfârșită cu Ultima întoarcere acasă, îndosariază documente copleșitoare ale "holocaustului" nazist. Datele culese, zecile de nume și actele lor par mereu pe punctul de a sufoca o conștiință vie. Dar ele sunt aduse la zi și revizionate dintr-un unghi personal într-un text inspirat definit de Rodica Binder drept "un palimpsest al groazei" (Un roman documentar copleșitor, în "Orizont", 2, 2007). Ceea ce nu-i lucru puțin, într-
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
pot frecventa, cu o marcă, pentru 20 de minute, bordelul cu prostituate voluntare, 11 nemțoaice și 9 poloneze. Aici, mai mult decât în alte condiții, prostituatele pot deveni chiar mai influente. Proprie lui Dieter Schlesak și scrierii sale este frământarea conștiinței individuale și etnice. Teza consensuală este aceea că în Ardeal conviețuirea a șase popoare a fost mereu bună. Autocritica săsească ajunge să fie întinsă până la limita iritării spiritului etnic, derapat, într-un mod flagrant necritic, în hitlerism și nazism. Complexele
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
mod flagrant necritic, în hitlerism și nazism. Complexele germanului inferior, impur, degenerat, coboară și la ideea absurdă de incest etnic sau - prin expresie antisemită - transformare în "jidani". Organizatorul edificiului livresc întreabă o dată direct: Ť" Și n-ai avut pic de conștiință?" Roland: "Nu."ť Aici aceasta este regula, aproape fără excepție. Conștiința fiind (sin)ucisă, cine sau ce să mai producă înțelegerea? Visul rău, demonic, preia controlul iresponsabil. "Adam a spus că nu există explicații pentru lagăr, că totul se desprinde
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
degenerat, coboară și la ideea absurdă de incest etnic sau - prin expresie antisemită - transformare în "jidani". Organizatorul edificiului livresc întreabă o dată direct: Ť" Și n-ai avut pic de conștiință?" Roland: "Nu."ť Aici aceasta este regula, aproape fără excepție. Conștiința fiind (sin)ucisă, cine sau ce să mai producă înțelegerea? Visul rău, demonic, preia controlul iresponsabil. "Adam a spus că nu există explicații pentru lagăr, că totul se desprinde, se pierde, ca într-un coșmar; etica nu ar fi decât
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea Romaniei și de palida ei ochiadă spre Occident. Însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou civilizator, iese din fumul lumînărilor și din aerul greu de tămîe, lasă icoana în funcția ei strict liturgică și
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
se înalță vîrtejuri/ de praf; nu privi, nu privi/ cadavrul acestui fluviu!” (Uitare). Contemplarea prăbușirii universale - o delectatio morosa - se condensează în imaginea demoniei, alegorie a decepțiilor și angoaselor ce se prezintă într-o manieră terifiant-amuzantă. Însă demonii ce bîntuie conștiința poetului (și aci caricatura vizionară își resoarbe ironia), nu se livrează văzului, rămînînd invizibili, inomabili: „Cum mi se-arată fără de vină/ demonii negri de pe colină!/ Tace orașul, ora-i pustie,/ nimeni pe cale se-alătură mie,/ de pe coline pînă sub stele
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
ci și profund semnificativă pentru evoluția tipologiei artistice a fiecăruia în parte. Pentru Caragiale arta este o “meserie necurată”, dar și pentru Thomas Mann (alias Tonio Kröger) ea evocă ceva fundamental echivoc. Numai că „în vreme ce artistul Caragiale ajunge la o conștiință burgheză, burghezul Thomas Mann ajunge la o conștiință de artist”. Ultimul capitol al cărții, intitulat, în chip ludic-provocator, Sărmanul Dionis, Ivan Turbincă și Lefter Popescu față cu transcendența, îmbină rigoarea aproape pedantă a demonstrației cu revelațiile interpretative paradoxale. Acestea sînt
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]