2,825 matches
-
era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile rupte, în vaze cu apă, spunând că ele sunt „frumuseți moarte”, atâta timp cât pierd legătura cu pământul. Ura pe cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi fetița, produsul dragostei lor. Dar, de cele mai multe ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi fetița, produsul dragostei lor. Dar, de cele mai multe ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul fiind sub controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza, Adela și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
fondul fiind sub controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza, Adela și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100.000 de lei; fetiței Elisabeta Argeșanu, născută în Stănești, în 1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei din Văleni - Muscel, iar după moartea sa, averea să rămână la Fondul cultural „Ioan Negulici”. Și multe alte danii testamentare: pentru ridicarea monumentului mamei lui, Adelaida Negulici; lui Anton și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
nimic nu-i pe gratis! Este un progresist, vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind că se întoarce Sultănica, a încălecat pe capra caleștii trasă de cai albi și s-a grăbit să ajungă la conac, la Domnești, chiar dacă a doua zi trebuia să fie la București, să apere pe prietenul Caragiale în procesul Caion, care-l acuzase de plagiat. Îl cunoștea mai de mult timp pe boier, de când i se întâmplase necazul frumoasei domnișance Sultănica
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
-i dreptate și scuzându-se totodată că „Sultănica” este prima lui nuvelă, operă de debut, în care evocă motivul erotic în viziune romantică. Și n-au terminat discuția despre domnișanca tristă din iubire, fata Stancăi, că pe portița din dosul conacului apare, deloc supărată, Sultănica, de o eleganță orbitoare, într-un costum național, țesut în război de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MASA LUI CARAGIALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului Adesea scriitorii se întâlneau la Dragosloveni vara, sub răcoarea bolții de vie, la conacul lui Vlahuță. De fapt în casa lui Vlahuță, Caragiale era un subiect permanent. O telegramă sosită de la Berlin de la Caragiale, îl ruga pe Vlahuță să-i cumpere o masă de scris, voia să scrie în liniște. Vorba poetului: „Cu perdelele
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
hegelienei mele conștiințe de sine a început într-o târzie după-amiază de vară. Mă aflam la marginea răsăriteană, în curtea colhozului de tip sovietic, ce aparținea satului în care venisem pe lume. De undeva, din clădirea aflată-n spatele fostului conac, acum transformat în birourile gospodăriei agricole, se auzeau loviturile de baros ale bătrânului fierar Mihăiescu Dumitru, același de pe vremea boierului Bebi Dunca, despre care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
din clădirea aflată-n spatele fostului conac, acum transformat în birourile gospodăriei agricole, se auzeau loviturile de baros ale bătrânului fierar Mihăiescu Dumitru, același de pe vremea boierului Bebi Dunca, despre care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă luminată încă din primele ore ale dimineții de razele generoase ale soarelui. De pe prispa conacului, undeva, în vasta câmpie a Bărăganului, se vedeau movilele ca niște cocoașe de dromader, semne ale unei civilizații de
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Mihăiescu Dumitru, același de pe vremea boierului Bebi Dunca, despre care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă luminată încă din primele ore ale dimineții de razele generoase ale soarelui. De pe prispa conacului, undeva, în vasta câmpie a Bărăganului, se vedeau movilele ca niște cocoașe de dromader, semne ale unei civilizații de mult apuse. După instalarea puterii populare, prin ferestrele deschise ale fostului conac, se auzea în permanență zgomotul unei mașini de scris
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ale dimineții de razele generoase ale soarelui. De pe prispa conacului, undeva, în vasta câmpie a Bărăganului, se vedeau movilele ca niște cocoașe de dromader, semne ale unei civilizații de mult apuse. După instalarea puterii populare, prin ferestrele deschise ale fostului conac, se auzea în permanență zgomotul unei mașini de scris, la care bătea de zor un contabil bețiv, ce suferea de un sifilis, ajuns în fază terțiară. În ciuda vechimii, conacul, așezat deasupra acelui platou înalt, de unde se vedea câmpia interminabilă a
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
mult apuse. După instalarea puterii populare, prin ferestrele deschise ale fostului conac, se auzea în permanență zgomotul unei mașini de scris, la care bătea de zor un contabil bețiv, ce suferea de un sifilis, ajuns în fază terțiară. În ciuda vechimii, conacul, așezat deasupra acelui platou înalt, de unde se vedea câmpia interminabilă a Bărăganului, nu fusese vandalizat de furia oarbă a poporului. Trecuseră ani buni la mijloc de la data naționalizării și clădirea aceasta nu-și schimbase deloc aspectul ei impunător. Aceiași lei
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
societatea boierească olteană din lipsa urmașilor de parte bărbătească(Coțofenii) sau din cauza prea multor urmași și diminuarea astfel a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam(Cladova). La Cerneți Constantin Brâncoveanu avea amenajat chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a rezidat de mai multe ori chemând boierimea la judecăți și porunci, emițând acte și îndrumări. Aici, la granița de vest a Țării Românești tot mai pereclitată de evoluția confruntărilor turco austriece din
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
laudativ, „Capela Sixtină a estului”[3]. În perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: - construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.) - construcții religioase (biserici , mânăstiri) - construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.) 3.1. Construcțiile de apărare Țara Moldovei a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prin închegarea unei comuniuni între diferitele grupări de aceeași etnie, stabilite în aceeași zonă geografică, unite prin legături de neam, limbă sau credință. Atât
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
important l-au avut construcțiile rezidențiale. Acestea se compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți fortificate de la Bacău, Cotnari, Hârlău, Iași, Piatra Neamț
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
supuneau regulilor de organizare dictate de cetatea de care aparțineau. Acest fapt a influențat în mod pozitiv organizarea administrativă, sistematizarea și arhitectura mediului rural, un exemplu fiind beneficiile pe care le aveau satele prin cunoștințele obținute dela cetățile, mânăstirile și conacele boierești din perimetrul cărora făceau parte. Cercetările arheologice referitoare la construcțiile rezidențiale din această perioadă, atestă faptul că majoritatea acestora nu au dăinuit peste ani, unele fiind afectate de calamitățile vremii sau distruse de invadatori, iar altele reconstruite, relocate sau
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici, mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” Autorul arată că în timpul acestui voievod „dezvoltarea arhitecturii a luat un avânt extraordinar, datorită faptului că se cerea o schimbare în arhitectura tradițională care nu mai satisfăcea cerințele epocii.” În acest spirit, scriitorul înțelege și comentează pertinent inovațiile ivite
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
aparținut familiei, care m-au transpus în epoca și mediul în care a trăit și a creat întemeietorul muzicii moderne românești, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Am intrat, doar la câteva sute de metri mai departe, cuprins de pioșenie, într-un fost conac boieresc, având arhitectura secolului XVII. Aici se afla Muzeul Ciprian Porumbescu, inaugurat în anul 1971. Am cunoscut, prin numeroasele obiecte, fotografii, partituri originale, scrisori în manuscris și copii de pe multe documente, personalitatea marelui compozitor. De aici am plecat, cu „bateriile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
mișcării și păstrării unei condiții fizice excelente. Pe colegii de la Națională îi așteaptă, însă, și o uriașă muncă intelectuală, căci multe lucruri sunt de adus la standardele lumii biblioteconomice. Mai adăugăm și retrocedarea bibliotecilor private confiscate în cadrul mult celebrei acțiuni CONACUL, de la începutul anilor '50. Despre care nimeni nu suflă o vorbă. În sfârșit, avem un sediu de Bibliotecă Națională la standardele lumii civilizate. Cred că de aceea nici nu eram primiți în spațiul Schengen. Ei știu ce înseamnă structurarea celui
TABLETA DE WEEKEND (1): UN REGAT BIBLIOTECONOMIC de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358618_a_359947]
-
său nu prea putea merge din cauza bolii să muncească la colectiv. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin sau aducea el pe cupoane de la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
din strașine până-n temelie și se înălța la cer ca fumul unei gigantice cădelinițe.” (Către Titu Maiorescu, 25 martie, 1875, în vol.V, Alecsandri, Scrisori 1, pag.6-7). Tânărul Al.Odobescu se întristează de situația jalnică în care a ajuns conacul și starea de mizerie a țăranilor, jefuiți ca la drumul mare: „Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
de excepție, o fiică a satului, care a pregătit generații întregi a fost Anica Tănasă. Doamne ce și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră. Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
generații întregi a fost Anica Tănasă. Doamne ce și-au pus amprenta, definitiv, pe sufletele și educația noastră. Și locația în care am învățat are o însemnătate deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe. Construită în anul 1912, suprafața parterului 565 mp
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
este gol pușcă. Hainele mele... Pe tine te cunosc, dar nu te văd bine în lumina asta... - Sunt Doru, băi, omule! Prietenul tău. Am făcut un chef ca lumea în noaptea ce-a trecut. Ești acasă, la tine, băi, la conac! Ce dracu’, nu-ți revii? Hai la serviciu, că este trecut de ora nouă! l-a lămurit Doru în câteva cuvinte. - Nouă?! M-am dus, frățioare! se văită Mișu, încercând să se ridice. Nereușind, se agăță cu brațele de mâinile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]