5,667 matches
-
fapt, o asemenea presupoziție este adevărată mai mult în cazuri excepționale. Sistemele sociale complexe sunt caracterizate prin existența unei pluralități de structuri concurente, aflate în grade diferite de cristalizare. De cele mai multe ori, există o structură dominantă. Există însă și structuri concurente care tind să se cristalizeze și să limiteze sau chiar să înlocuiască structura dominantă. Această proprietate decurge din însăși sursa structurii sistemelor sociale. Structura unui sistem social trebuie înțeleasă nu numai static, ca mod deorganizare, dar și dinamic, ca strategie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comportamente în concordanță cu modelul de organizare și conducere pe care îl consideră adecvat, fapt care, desigur, generează conflicte și tensiuni interne. Fiecare strategie tinde să se cristalizeze într-o structură coerentă, dar mereu este contracarată de cerințele celorlalte strategii concurente. Sistemul, în acest caz, nu mai poate fi tratat ca având o singură structură, ci o pluralitate de structuri manifeste care se întretaie, se opun, se limitează reciproc, realitatea fiind o stare de oscilație între aceste structuri sau, în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acumaproape 2000 de ani, ca o religie cu o circulație universală. Este adesea exprimată ideea că din mulțimea religiilor aflate în competiție în perioada elenistă, creștinismul a câștigat pentru că era o religie cu un pronunțat caracter universalist, spre deosebire de celelalte religii concurente, care aveau un pronunțat caracter național-local. Afirmația ar fi corectă doar în condițiile în care, în momentul inițial al alegerii, creștinismul ar fi fost singura religie universală; singura soluție adecvată. În fapt, există suficiente motive de îndoială în legătură cu o asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condițiile în care, în momentul inițial al alegerii, creștinismul ar fi fost singura religie universală; singura soluție adecvată. În fapt, există suficiente motive de îndoială în legătură cu o asemenea presupoziție. Mai rezonabil ar fi să considerăm că existau mai multe religii concurente cu potențe universaliste. În acest caz, selectarea creștinismului nu mai poate fi considerată că a fost inevitabilă. Mai degrabă putem accepta că un complex de accidente istorice, deci nu valoarea de universalitate în sine a acestei religii explică de ce tocmai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai poate fi considerată că a fost inevitabilă. Mai degrabă putem accepta că un complex de accidente istorice, deci nu valoarea de universalitate în sine a acestei religii explică de ce tocmai creștinismul a fost selectat, și nu o altă religie concurentă. Nivelul de cunoaștere și consecințele pe termen scurt sau lung. Putem presupune că, la un nivel scăzut de cunoaștere, consecințele pe termen scurt ale soluțiilor vor fi luate cu prioritate în considerare, în raport cu consecințele pe termen lung. Consecințele pe termen
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putea să le ierarhizeze cu claritate. În al doilea rând, instabilizarea ierarhizărilor alternativelor provine din lipsa de coerență a cunoștințelor incerte. În consecință, imaginea cognitivă tinde să ia forma unei mulțimi nestructurate de argumente pro și contra asociate cu soluțiile concurente, argumente care nu duc principial, fie chiar și provizoriu, la o ierarhie a preferințelor. În cazul în care considerăm lucrurile dintr-o perspectivă, soluția a pare a fi cea mai bună; privind însă dintr-o altă perspectivă, soluția b pare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care le resimte atunci când este confruntată cu un refuz. Pentru a utiliza această tehnică a producerii de senzații concurente într-un număr maxim de situații, ea testează o variantă a bucății de gheață: să țină mâna sub un jet de apă rece timp de mai multe minute. Doamna B. descoperă, de asemenea, o strategie eficientă pentru ea care să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea reprezenta moduri diferite de a instituționaliza expertiza, care, la rândul lor, să covarieze cu succesul politicii respective; cele două departamente trebuie să fie similare și în ceea ce privește alte cauze posibile ale unei politici de succes. Altfel, îndoiala scepticului cu privire la influențele concurente și cele corelate nu poate fi respinsă. Studenții sunt câteodată tentați să creadă că cercetarea calitativă ar fi mai ușor de efectuat datorită concentrării sale asupra fiecărei unități de date și a lipsei sale de insistență asupra matematicii și statisticii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cărții sunt de factură teoretică și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe marginea exemplului chinez. Paradigma „consecințelor sistemice” sau a „influenței sistemului politic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se realizează și la locurile de muncă, accesul la compensațiile materiale devenind din ce În ce mai meritocratice. Analiza situației pe piața forței de muncă le permite autorilor să-și prezinte critica viziunii dihotomice a „peisajului de tranziție”, acela care presupune două categorii socioprofesionale concurente, implicate Într-un joc cu sumă nulă: „redistributorii” și „producătorii” sau, cu alte cuvinte, indivizii plasați În apropierea centrelor de decizie politică din perioada comunistă (managerii și birocrații companiilor de stat, membrii de partid ș.a.m.d.) versus actorii sociali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
autorii tocmai menționați, care de fapt fixau ideologia depășirii complexului românesc de inferioritate, resuscitarea unor ideologii mai vechi sau din perioada interbelică, ce țineau în mare parte de romantismul „psihologiei popoarelor” sau de iluminismul târziu al exploziei ideologiilor alternative și concurente, ar fi putut rămâne o simplă curiozitate istorică și culturală din perioada căutării prelungite a „specificului național”. Numai că ele au iradiat în analize ce s-au vrut a fi „științifice”, fiind transformate în explicații pretins teoretice prin abordare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-o serie de identități concurente și specializate, reale și virtuale, care sunt convocate de instanța deciziei personale. Ea însăși este dependentă de traiectoria vieții personale, adică de istoria personală. Schimbarea fundamentală care s-a produs constă în dependența deciziei de persoana însăși, nu de structurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe individuale când integratoare, când dezagregate. Cele două culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a practicilor, produselor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbărilor din universitatea tranzitorie, observăm că aceasta este în căutarea unui profil care este departe de a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai de opțiuni. Din combinarea acestora, pot rezulta profiluri instituționale alternative și concurente. Fiecare universitate își construiește un profil, își afirmă propria distincție și se plasează în stratificările academice care se consacră pentru o perioadă și se schimbă în alta. Jocurile de stratificare și prestigiu vor fi numeroase, mereu construite și reconstruite, astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cum ar fi libertatea de expresie), Gray se sprijină, așa cum am mai spus, pe Isaiah Berlin: „nu toate întrebările privitoare la bine au un răspuns adevărat”, deci binele și adevărul pot fi imaginate ca distincte, dacă nu de-a dreptul concurente, chiar într-o democrație liberală. În consecință, urmându-l tot pe Berlin (influențat, ca și Mill, de antiluminiștii germani, partizani ai unicității culturilor particulare împotriva universalismului raționalist al Luminilor franceze), Gray caută o formulă fericită și realizabilă a pluralismului axiologic
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
numește, din lipsă de ceva mai bun (nici participanții nu au găsit o formulă mai potrivită), „medii etnice” (ethnic media). Iată ce scrie publicista, după ce reintroduce o veche metaforă, „remarcabilul nostru Turn Babel”: Această imagine - a unei proliferări de sunete concurente, de oameni care vorbesc în primul rând în interiorul culturilor lor - este motivul pentru care aceste publicații ar trebui să atragă atenția. Aceste voci aduc diverselor lor populații o energie de care este mare nevoie, bineînțeles, dar ele formulează întrebări tulburătoare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
același timp, de practică politică. Prin urmare, mă regăsesc în mod consecvent mai aproape de cei ce caută o cale de mediere fără a sucomba tentațiilor vreunei Terțe Căi, fiindcă înțeleg și acceptă o evidență istorică: liberalismul și comunitarismul sunt teorii concurente ale societății civile, dar sunt în același timp doctrine complementare și compatibile, având numeroase suprapuneri și zone de relativ consens, desigur mai evidente în descrierea problemelor decât în identificarea soluțiilor. Dificultatea doctrinei liberale de a atrage și a reține spiritele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
societății moderne, autoinstituită (deci fără fundament transcendental), contractuală? Nu cumva comunitarismul este de fapt un asociaționism? Noțiunea de religie civilă, amintită în secțiunea precedentă, a părut să ofere, cel puțin în Statele Unite (unde, o știm de la Tocqueville, multitudinea de Biserici concurente și angajate în proiecte utilitariste elimină pericolul cezaropapismului ori al dominației unei anumite Biserici asupra statului și societății), o cale de ieșire din sfera acestor îndoieli și interogații. Scriind pentru un public românesc, în condițiile în care despărțirea noastră colectivă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
speranță. Pentru a răspunde acestei chemări ea trebuie să rămâie în afara cluburilor politice, căci înscrierea ei în cluburi politice înseamnă sporirea agenturii electorale, noi postulate la buget, pierderea razei noastre de speranță. Prin intrarea în cluburi politice, femeia va deveni concurentă la bugetul statului și va zădărnici acordarea drepturilor depline, prin aceea că nu i se vor acorda aceste drepturi, de acela pentru care ea devine o concurentă, râvnind la bucata sa de pâine. Dimpotrivă, dacă ea va veni cu un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pierderea razei noastre de speranță. Prin intrarea în cluburi politice, femeia va deveni concurentă la bugetul statului și va zădărnici acordarea drepturilor depline, prin aceea că nu i se vor acorda aceste drepturi, de acela pentru care ea devine o concurentă, râvnind la bucata sa de pâine. Dimpotrivă, dacă ea va veni cu un program de purificare a vieții noastre politice, ea va atrage către dânsa pe toată lumea care pune interesele neamului mai presus de interesele meschine de împărțire a prăzii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe tot parcursul perioadei În care la conducerea partidului s-a aflat Gheorghiu-Dej. Partidul Comunist a fost măcinat la vârful său de un climat sufocant de intrigi, conspirații și răzbunări sângeroase. A existat o tendință de a explica existența facțiunilor concurente din PCR, prin faptul că identitățile politice din interiorul elitei comuniste ar fi legate de experiențele personale (precum greva de la atelierele „Grivița”, Războiul Civil din Spania, exilul În URSS), care au modelat convingerile multora dintre liderii partidului. Astfel, cineva precum
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
grupuri sociale de a accede la clasa antreprenorială și amploarea cererii de „noi capitaliști”: să nu uităm că, pentru o țară ca Polonia, mai mult de 60% din mâna de lucru este angajată În sectorul privat. Dacă examinăm două ipoteze concurente, cea a „reproducerii” elitelor și cea a „circulației” lor, observăm, cu timpul, o relativizare a reproducerii vechilor elite. Lucrurile se Întâmplă invers În spațiul politic. Reproducerea (conversia) politică reușită la vârful ierarhiei (de la un partid comunist la putere la o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ca fiind În mod esențial o strategie de modernizare a unor societăți Întârziate din punctul de vedere al dezvoltării strucurilor sociale moderne. În mod corespunzător, adepții acestui tip de abordare presupun diferențierea socială și politică din ce În ce mai accentuată, apariția unor grupuri concurente și Îi Întreabă pe adepții teoriilor neo-totalitarianiste cum Își pot explica menținerea structurii monistice de putere Într-o societate pluralistă, În care există diferențiere socială? Dificultățile tranziției păreau că pun sub semnul Întrebării posibilitatea acestor societăți și a elitelor lor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
explica menținerea structurii monistice de putere Într-o societate pluralistă, În care există diferențiere socială? Dificultățile tranziției păreau că pun sub semnul Întrebării posibilitatea acestor societăți și a elitelor lor de a se adapta noilor condiții. Între aceste două abordări concurente, M. D. Gheorghiu reușește să jongleze cu dibăcie și să ofere un tip de analiză care pare să depășească ambele dispute. Prin analogia pe care o face Între regimurile de tip totalitar și școlile de partid ca „instituție totală” el
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi primul, de a avea exclusivitatea, este uriașă. În atari situații, greșelile sunt inevitabile. Una dintre cele mai cunoscute gafe s-a petrecut în 1959, când Dalai lama a fost obligat să părăsească Tibetul și doi fotografi de la două agenții concurente (Associated Press și UPI) au plecat la granița chineză ca să surprindă imaginea liderului tibetan. Fiecare a închiriat un avion particular, fiecare și-a stabilit un traseu anume și amândoi au reușit să fotografieze liderul budist la coborârea din avion. Apoi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]