23,600 matches
-
Infernul. Astfel, religia însăși, sursa cea mai pură a binelui nostru, devine adesea, printr-un prea deplorabil abuz, originea și principiul nenorocirilor noastre. Autorul remarcă foarte judicios ceea ce a contribuit mai mult la ascensiunea Sfîntului Scaun. Atribuie rațiunea principală abilei conduite a lui Alexandru VI, acest pontif care împingea cruzimea și ambiția la un exces enorm și care nu cunoștea altă Justiție decît propriul interes. Or, dacă e adevărat că unul din cei mai răi oameni care au purtat vreodată tiara
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
există oameni atît de răi cum vrea Machiavelli, nu rezultă de aici că ar trebui să-i imităm. Dacă unul fură, tîlhărește, asasinează, trag concluzia că este un nenorocit care trebuie pedepsit și nu că eu trebuie să-mi reglez conduita după a lui. Dacă în lume n-ar mai fi onoare și virtute, spunea Carol cel înțelept, la principi ar trebui să le găsim urma! După ce autorul a dovedit necesitatea crimei, el vrea să-și încurajeze discipolii, arătîndu-le că este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a trecutului și a viitorului. Imaginea acestui zeu, înțeleasă în mod alegoric, se poate foarte bine aplica principilor. Ca Janus, ei trebuie să privească în urmă istoria tuturor veacurilor care s-au scurs și care le furnizează lecții salutare de conduită și de datorie; tot așa, ei trebuie să aibă puterea de a vedea în viitor, acel spirit de penetrație și judecata care să combine raporturi și să citească în conjuncturile prezentului cele care vor urma. Machiavelli propune cinci întrebări principilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la ultima întrebare a lui Machiavelli, dacă un principe trebuie să aibă fortărețe și citadele sau nu. Cred că mi-am spus părerea în capitolul al X-lea, în ceea ce-i privește pe principii mărunți; să ne ocupăm acum de conduita regilor. În vremea lui Machiavelli, lumea era într-o continuă frămîntare; spiritul instigator și de revoltă domnea pretutindeni, peste tot găseai facțiuni și tirani; revoluțiile frecvente și permanente îi obligară pe principi să construiască citadele pe înălțimile orașelor, pentru a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și bune și rele. Voi arăta întîi greșelile lui Machiavelli, voi confirma ce spune bun și demn de laudă și voi încerca apoi o judecată proprie asupra cîtorva subiecte care aparțin, în mod firesc, acestei teme. Autorul propune drept model conduita lui Ferdinand de Aragon și Bernard de Milano, pentru cei care vor să se distingă prin fapte mari, acțiuni rare și extraordinare. Machiavelli caută acest miraculos în îndrăzneala întreprinderilor și rapiditatea execuției. Sînt de acord că faptele sînt mărețe, dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
luat, generos, asupra lui, grija răzbunării și n-a avut de ce să se căiască. Dacă aș trăi în veacul următor, aș lungi cu siguranță acest articol prin cîteva reflecții care s-ar potrivi aici, dar nu eu trebuie să judec conduita principilor moderni, iar în lume e bine să știi să vorbești și să taci atunci cînd trebuie. Materia neutralității este la fel de bine tratată ca aceea a angajamentelor principilor. De multă vreme, experiența a demonstrat că un principe neutru își expune
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la momentul potrivit, lucru fără de care talentele lor le sînt mai curînd dăunătoare decît profitabile. Orice om rezonabil și mai ales aceia cărora Cerul le-a hărăzit să-i conducă pe ceilalți ar trebui să-și facă un plan de conduită tot atît de bine gîndit și închegat ca o demonstrație geometrică; urmînd întru totul un asemenea sistem, ar putea să acționeze consecvent și nu s-ar îndepărta niciodată de la scopul urmărit: procedînd așa, am putea să facem ca toate conjuncturile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fericirea oamenilor. Voi adăuga, la toate acestea, două considerații; una privește negocierile, iar cealaltă motivele pe care le putem considera juste pentru a declanșa un război. Miniștrii principilor la Curțile străine sînt un fel de spioni privilegiați, care veghează asupra conduitei suveranilor la care sînt trimiși; ei trebuie să le descopere planurile, să le înțeleagă demersurile, să le prevadă acțiunile pentru a-și putea informa stăpînii la timp. Obiectul principal al misiunii lor este de a strînge legăturile de prietenie între
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de care sînt capabili, căci pot păcătui din datorie și sînt siguri că nu vor fi pedepsiți. Împotriva artificiilor acestor spioni, principii trebuie să-și ia măsurile necesare. Cînd obiectul negocierii e mai important, principii trebuie să analizeze cu atenție conduita miniștrilor lor, ca să afle dacă vreo ploaie a Danaei nu va fi înmuiat cumva austeritatea virtuții lor. În vremurile de criză, cînd se duc tratative în vederea alianței, este necesar ca prudența suveranilor să fie mai vigilentă decît de obicei. Ei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Savoia, care urmă, a apărut în ochii Europei ca un fenomen inopinat și ieșit din comun. Nu pentru a justifica procedeul lui Victor Amedée am propus regilor exemplul său, departe de mine gîndul acesta, n-am vrut să laud în conduita lui decît abilitatea și discreția, care, atunci cînd se folosesc într-un scop cinstit, sînt calități absolut necesare pentru un suveran. Este o regulă generală că trebuie alese spiritele cele mai ascuțite pentru a fi folosite la negocierile dificile; este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
devenit foarte atent la cuvintele profesorului. ― Este vorba de tânărul doctor Cuc, aici de față, domnule director, care se află În clinică de un an de zile, dar care nu și-a Însușit cele mai elementare norme de tehnică și conduită chirurgicală... Poate că nici noi nu am urmărit suficient cum se Încadrează În colectivul clinicii. Asta ține de noi, dar... Și-a Însușit un bun de valoare al aparținătorului unui pacient. Acest fapt este o Încălcare gravă a deontologiei medicale
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Reanimare - doctorul Pas - care este un colaborator cu mare putere de Înțelegere a situației În care ne aflăm... Ne-a dovedit-o până În acest moment. ― Poate ar fi nevoie să avem o discuție În trei, pentru a pune la punct conduita ce trebuie urmată În viitor. ― Fiindcă aveți dreptate, propun ca să-l aducem aici chiar acum pe acest medic. Doamna Măriuța, te rog să suni la secția de Reanimare și să-l inviți pe doctorul Pas să ne facă o vizită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Am Înțeles, domnule director. După câteva minute, bătaia În ușă anunța sosirea doctorului... ― Să trăiți. M-ați chemat, domnule director... ― Împreună cu domnul profesor Hliboceanu, te-am invitat să aflăm cum merg treburile privind revenirea securistului și să Încercăm a hotărî conduita viitoare... După ce au stabilit ce este de făcut În viitor, directorul a concluzionat: ― Cred că e limpede pentru dumneata modul cum trebuie lucrat În continuare... Îi vei acorda timp de meditație doar cât mănâncă și doarme. În rest... În acea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ale comuniștilor. Așa că Îi cunosc destul de bine pe acești dălcăuși. Dacă retrag pe unul din joc, nu lasă locul gol... ― Acum am Înțeles, domnule doctor. ― Din punct de vedere medical, situația este sub control. Așa că nu au ce ne reproșa. Conduita față de individ, Însă, trebuie să fie cea de până acum. Niciun rabat! Spor la treabă, domnule doctor. ― Mulțumesc mult și... fiindcă a dat peste noi această pacoste, n-am apucat să vă felicit cu ocazia venirii pe lume a băiatului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
corectat și de adăugat. ― Vă ascult, domnule profesor. ― Știi foarte bine că, de fiecare dată, În fața noastră se află un nou bolnav. Deși și acesta prezintă o simptomatologie asemănătoare cu cea a unui caz anterior, rezolvarea lui poate cere altă conduită... Asta decurge din principiul general valabil că tratăm bolnavi și nu boli!... Într un fel va răspunde tratamentului un pacient cu un psihic robust și cu dorință nestrămutată de a se face bine și altfel unul pesimist, lipsit de voință
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
à Paris était entourée sur une grande portion d'arbres très vieux. Mais ici, la route traversait une vraie forêt. On pouvait respirer la fraîcheur de l'ombre épaise. Dans ce jour très chaud d'été, une voiture décapotable était conduite à grande vitesse parmi la forêt. Le chauffeur, qui était seul dans l'automobile, profitait du courrants d'air que la vitesse lui fournisait, pour calmer sa fatigue. Ainsi, il regardait le paysage et s'en rejouissait de tout ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și realiste din cale-afară, ce privește mereu totul rece și calculat, cu detașarea remarcabilă a omului care se știe, de departe, superior în situații delicate sau limită. Tocmai de aici, izvora la ea un dispreț cu totul suveran și o conduită neabătută din drumu-i, ca o locomotivă. Poate, de aceea, vorbele de tristă emoție și însoțite și de câteva lacrimi ale Adrianei nici nu părură că-i aduc ei vreo atingere, măcar cât de mică... - Și de ce, mă rog, a murit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
umane. Asta m-a ajutat să înțeleg mai bine un principiu fundamental al evoluției antropologice: acolo unde apăreau nevoi vitale ale omului Antichității, acolo unde se manifestau urgențe și necesități în raporturile interpersonale, se impuneau imediat unele orientări practice de conduită: determinate de obiceiuri și convenții, criterii, reguli, norme, indicații de tip etic. Aceste orientări de conduită ce au fost observate pe parcursul a milenii trebuia deci, se poate spune, să pătrundă în umanitate de-a lungul generațiilor. Evident, aceste valori și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unde apăreau nevoi vitale ale omului Antichității, acolo unde se manifestau urgențe și necesități în raporturile interpersonale, se impuneau imediat unele orientări practice de conduită: determinate de obiceiuri și convenții, criterii, reguli, norme, indicații de tip etic. Aceste orientări de conduită ce au fost observate pe parcursul a milenii trebuia deci, se poate spune, să pătrundă în umanitate de-a lungul generațiilor. Evident, aceste valori și criterii în culturile tribale primitive (ca și în cele actuale) nu erau scrise, nu erau norme
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o stare a lucrurilor care există", ci "o stare a lucrurilor care trebuie să existe". Totuși, mi se pare mai important să ne întrebăm: cum este posibil, în situațiile actuale, ca normele etice să redobândească respect și susținere ca o conduită în orientarea oamenilor către bine lor? Indicații greșite? Nici un om nu se naște adult. Ceea ce omul trebuie să deprindă de-a lungul parcursului evoluției sale, orice nou-născut la rândul lui, trebuie să deprindă în el însuși pentru a deveni un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
parțială este viziunea acelor teologi care reduc la libertatea de conștiință și la judecata individuală toate problemele morale ale omului. Libertatea de conștiință nu poate fi înțeleasă arbitrar și subiectiv. Prin urmare, pentru educație, la fel ca și pentru o conduită în viață, se impune întrebarea: Cum să-mi construiesc ghidul interior ținând cont de cantitatea imensă, practic necontrolabilă, a informațiilor de pe internet? Progresul tehnologic fără precedent nu a făcut inutilă, cum se așteptau mulți, întrebarea cu privire la evoluția moralei omenirii, ci
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Metode și instrumente /174 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor /174 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori /176 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat /176 5.3.2 Conduita copilului adoptat /184 5.3.3. Concluzii și implicații practice /186 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori /189 5.4.1 Resursele informaționale /189 5.4.2 Resursele sociale /194 5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
186 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori /189 5.4.1 Resursele informaționale /189 5.4.2 Resursele sociale /194 5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor /199 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori /207 5.7 Concluzii /215 Capitolul 6. Stres, strategii de coping și adaptare /217 6.1 Aspecte teoretice /218 6.2 Designul cercetării /219 6.3 Rezultatele cercetării /220 6.3.1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deficiențe intelectuale, deficiențe senzoriale sau deficiențe asociate (9,8%), dar în majoritatea cazurilor acestea au fost ușoare și recuperabile. De asemenea un procent foarte mic dintre copiii adoptați au fost înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]