866 matches
-
își amintește că în primii ani Caragiale nu îi lăsa nici măcar să meargă la școală, preferînd să le aducă profesori particulari. Ajunsă septuagenară, Tușki poartă încă trauma terorii paterne. Într-un interviu din anul 1968, citat de Ion Vartic, se confesează „Pentru mine el era Atotputernicul... și acum cînd îmi amintesc de tata, simt fiorii de teamă și respect din vremea copilăriei” (p. 245). Celălalt fiu al lui I.L. Caragiale, sensibilul și bolnăviciosul Luca Ion (Luki) a rămas o mare promisiune
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
și splendid poem închinat complexului Iocastei prin care se înțelege însă și pasiunea femeilor mature pentru bărbați mult mai tineri. Secțiunea Postbărbați este o galerie a bărbaților care, într-un fel sau altul, i-au atras atenția femeii care se confesează. Chiar dacă portretele sunt anonime, contururile în aqua forte sugerează faptul că în spatele desenelor autoarea a avut în minte modele reale. Fiecare dintre bărbații expuși este supus unei analize cu raze Roentgen, nici o părticică din sufletul și comportamentul său nu poate
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
fi fost aievea, credibilă în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela imediat postbelic, când, nu numai în blocul comunist, hitlerismul era culpă însăși. În rest, Ion Barbu i se confesează unei fapturi de spița neariană, de care va fi fost îndrăgostit... După ce, în figurile-i verzi, îi denunțase pe evrei drept absolut incompatibili cu (supra)geniul matematic. Dan Barbilian avea să facă uz, prin ^45, ca penitenta, de literele alfabetului
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
să încheie primul său mare manuscris (Moș Anghel, Kir Nicola, Sotir și Mihail), pe care, cum altfel?, îl trimite lui Rolland. Acesta din urmă îi scrie entuziast ("prevederile mele sînt confirmate"), invitîndu-l, la Villeneuve, să se cunoască. Istrati s-a confesat, despre această întîlnire hotărîtoare, în cinci scrisori adresate prietenului său roman de la Paris, cizmarul Gh. Ionescu. Și ele, aceste scrisori, reconstituie, gîfîit, momentele acestei întîlniri, în care Rolland îi spune lui Istrati că este un excelent prozator. Ba chiar că
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
toate acestea celor care binevoiesc să te asculte. Nu vreau să înțelegi că am avut și că am un puseu de «mesianism», ci doar că am încercat să fac ceea ce credeam că este de datoria mea să fac”, i se confesează Gelu Ionescu lui Dan C. Mihăilescu. În condițiile democrației, spiritul d-sale critic se potențează, manifestîndu-se în multiple direcții. Spre deosebire de unii confrați al căror dezacord apare „specializat” pe anume domenii, Gelu Ionescu nu are inhibiții nici pudibonderii cînd îl contrariază
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Gr. Gellianu - ortografie oscilantă, între abrevierea G. și Gr. existînd deosebirea dintre George și Grigore -, pentru a distrage atenția opiniei publice și a-l înșela chiar pe Alecsandri, care, într-o scrisoare către Iacob Negruzzi, din 10 aprilie 1875, se confesa: " Iar de mă vei întreba cum am produs o asemenea infidelitate Convorbirilor (poetul publicase Legenda rîndunicii în Revista contimporană), te-oi trimite să-ți răspundă frumoșii ochi și graciositatea Dnei Grădișteanu. Eu, un vechi păcătos, nu puteam refuza cerere unei
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
excese de zel: "La antipodul absolutismelor imobile, adeseori opuse între ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de altă parte, într-un mod indirect la sine, invocând o posibilă biografie a victimelor dispuse să se confeseze asupra istoriei trăite: "Miza aceasta îmi apare deosebit de împovărătoare tocmai în cazul unui om cu idei de stânga, care, în urma opțiunilor practice în consecință, s-a confruntat cu o lungă și întortocheată istorie a orânduirii care s-a autointitulat "socialistă
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Mîțul meu. // Că nu s-ar mai schimba defel / În Șarpe, Taur, Nor, - cu zel / Rîvnind vreo muritoare vie, / Zevs, care-ar ști să o îmbie / Ca mîț, luîndu-și-l model / Pe mîțul meu" (Clément Marot). Expresia unui solitar ce se confesează șăgalnic făpturii piscești: "Cu tot caracterul tău de strică-chef, de monoman băiat bătrîn nerăbdător, ești, cît de cît, gentil, făcu Durtal, pe un ton insinuant, ca să-l flateze; în plus, îți povestesc de multă vreme ceea ce trec, alții, sub tăcere
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
loc într-un climat umoral, cel de atracție-repulsie, precum al unei mari iubiri ce se teme de consecințele sale, drept care se suspectează și chiar se reneagă nu fără un tîlc masochist: "De cînd am început să scriu critică literară, se confesează criticul, am avut față de specia cronicii un sentiment contradictoriu: de atracție și totodată de inconfort. June debutant într-ale meseriei, mi-a plăcut să comentez cărți noi, să le analizez pe scurt, să le evaluez. Poate că dintr-un impuls
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
și ca un ocol pentru a suscita, în ciuda a orice, admirația („Câtă luciditate!”). Pactul autobiografic stabilește între autorul unui text și cititorul său o relație interpersonală, similară aceleia pe care o au două persoane în viața reală. Cineva ți se confesează: ești curios de a surmonta zidul aparențelor, dar știi foarte bine că mai există o aparență pe care o vei vedea: aceea pe care celălalt o păstrează pentru el însuși. Dar această aparență e realitatea sa: e procesul de edificare
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
te-ai pune în aceeași postură încrezătoare? Citim viața altora pentru a ne lărgi experiența proprie, ceea ce nu se poate realiza în absența unei comparații. În străfundul pactului autobiografic, există ipoteza, poate înspăimântătoare, a reciprocității. La limită, cineva care se confesează, te sfidează să-l imiți: este postura lui Rousseau din finalul preambulului Confesiunilor, când îi interzice cititorului să îl judece înainte de a-și fi dezvăluit în public confesiunea! Suspiciunea care înconjoară pactul autobiografic are, în parte, drept cauză neliniștea pe
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
aceasta - de a fi hagiograful unor vagabonzi celebri.) Pietrele lor tombale nu se află prea departe una de alta, și nici de cea a lui Constantin Brâncuși. [Peste patru decenii de la decesul mamei sale, înmormântată la Hobița, marele sculptor se confesa, că (sunt) „neîmpăcat sufletește, știind că trupul meu va putrezi în pământ străin, departe de ființa cea mai dragă: mama mea".] Pe mormintele lui Cioran și Brâncuși - semne de afecțiune: bilețele, panglici, bilete de metrou; la primul - și o ulcea
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
epistolele transoceanice adresate fiului d-sale, autorul care odinioară nu ezita a-și tabuiza maestrul propune un amestec "impur" de absolut ideatic și de contingent psihologic și anecdotic, îndeajuns de îndepărtat de austerul model "paideic" noician. Dacă, după cum ni se confesează, gînditorul de la Păltiniș, simțindu-i "sălbăticia" inimii, își propunea a-i civiliza impulsurile de "bun sălbatic", a-i domestici o "animalitate a spiritului", ucenicul își dă în vileag retrospectiv o aprehensiune față de posibilul exces al operației: Dacă mă uit acum
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
practică tocmai prin sentimentul difuz de vină pe care îl degajă conștientizarea ei. Spre deosebire de animalele sălbatice, omul torturează de dragul artei, cu intenția de a produce suferință. Actele sale sînt conștiente - mai mult chiar, calculate - și aceasta augmentează sentimentul vinei. Se confesează Stăpînul: ,Altă vină? De exemplu, sînt calculat. Tigrul, puma și rîsul nu sînt calculați. Eu invers. Totul din calcul. Cînd îl țin pe deținut flămînd o fac din calcul. Cînd nu-l las pe deținut să-și vadă soția decît
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Eugen Todoran. Glasul dascălului prețuit, răsunând în aulă, a cutremurat atât de mult, încât a reverberat încă multă vreme în conștiința foștilor colegi și studenți. Același moment s-a repetat și în Capitală, la Uniunea Scriitorilor. De fiecare dată, se confesează Veronica Balaj, îi dau târcoale tristețile aproape de netămăduit, când îi revin în memorie vocile lui Mircea Eliade, primită în dar de la colegul Petru Cârdu de la Radio Novi Sad, cea a lui Damian Ureche sau cea a lui Ștefan Augustin Doinaș
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
asemenea tehnicii componistic-spectrale, în funcție de meandrele dramaturgiei, de tipologia personajelor etc. muzica auzită de scriitor își schimbă semnificația, păstrându-și frumusețea netransferabilă în cuvinte. Odată ce orizontul ipotezelor se limpezește atingând nivelul unor certitudini emoția lirică a celui ce se confesează se exprimă tot mai frecvent prin imagini muzicale. Ultimele capitole ale romanului o probează: „Lumea îmi apărea ca unitate primordială, în care frumusețea, echilibrul și armonia, mai ales armonia, se manifestau plenar și firesc la scara întregii existențe. Era o
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
descoperă un oraș complet neobișnuit ca geografie și ritm al vieții de zi ori de noapte, trăiește o poveste de iubire cu Suzana Ortega, de care-l separă aproape douăzeci de ani, își poartă cu el traumele despre care se confesează ironic și precaut. T. acceptă misiunea de polițist sub acoperire și ajunge în sătucul Horlŕ, unde trăiesc toți cei suspectați că ar fi putut comite crima de la abator. Ajunge astfel din trepidația marelui oraș într-un loc izolat, își asumă
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
femei. Cele trei secțiuni ale cărții, Ferma cu 300 de hectare, Erau doar fetele în cameră și Ruj pe icoane corespund unor vârste și unor întâmplări care au marcat decisiv personalitatea eului feminin (nu neapărat Livia Roșca însăși) care se confesează în versuri. Fiecare poem este un instantaneu cinematografic, un diapozitiv sau o fotografie, dincolo de care răzbate o întreagă existență. Unghiul din care este privită scena de viață însuflețește cadrul, face ca, dincolo de imaginea propriu-zisă, să se simtă o foarte consistentă
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
nuvele, apoi am scris un roman. Erau detalii care trăiau în acest roman. Dar restul era ceva voit, artificial. N-am scris niciodată cu o intenție programată. Aveam o intenție, în general, o lipsă, o necesitate, nu de a mă confesa, ci o necesitate de creație care venea din interior. CRED ÎN TERAPIA CATHARSISULUI Kafka spunea că arta e o suferință, că faptul de a cânta pentru un poet e un fel de a striga durerea sa. „Arta e pentru artist
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
recomandat urgent istoricilor. Kirileanu nu este un scriitor de ficțiune și nici un spirit înclinat către modernitatea care, la 1900, se instalase deja în cultura română, prin simbolism, prin pictura emulilor impresioniștilor francezi și prin Art Nouveau. Cel care ni se confesează în pagină trece - păstrându-și toate rezervele - de la Maiorescu la Iorga, este interesat de culegerea de folclor și de însemnările pe cărțile vechi, fiind mereu preocupat de emanciparea țăranilor din sânul cărora s-a ridicat. Totuși, există o întreagă galerie
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
căiește și oftează amarnic: "O, ce naivitate, ce stupiditate". "Fără libertate nu există fericire". El se simte în R.P.R. - și nu era singurul - "ca într-o temniță". Dictatura proletariatului pe care o elogiase încă din tinerețe, îi apare, așa cum se confesează în Memoriile mandarinului valah, scrise între 1954-1958, ca o "dictatură a profitariatului (s.m.), dominată de minciună și de cultul deșănțat al personalității". "Comuniștii români sunt o adunătură de lichele și de haidamaci". Ei consideră partidul ca pe o moșie personală
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
Emil Brumaru, Petru Cimpoeșu, Mircea Dinescu, Filip Florian, Florina Ilis, Ion Mureșan, Ovidiu Nimigean, Varujan Vosganian. Nu aflăm, din păcate, costurile festivalului - e de prespupus, considerabile date fiind formatul, anvergura sa. În schimb, aflăm de unde provin fondurile: „Anul trecut, se confesează Lucian Dan Teodorovici, am găsit oportunitatea de a vorbi concret despre această idee a noastră cu domnul Cristian Adomniței, președintele Consiliului Județean Iași. A fost interesat, am făcut un proiect amplu pe care l-am prezentat CJ-ului la începutul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]
-
În 1862, Dostoievski a fost la Londra, pentru câteva zile, și l-a vizitat pe Dickens la redac- ția unde lucra. Șaisprezece ani mai târziu, când Dickens deja murise, Dostoievski îi scria unui prieten că romancierul englez i se confesase, în scurta lor întâlnire, spunându-i că în el trăiește un om bun, din care-și scoate personajele angelice, și unul rău, din care-i fabrică pe ticăloși. Informa- țiile se găsesc într-o biografie a lui Dickens publicată de
D-D () [Corola-journal/Journalistic/3725_a_5050]
-
anii teribili ai perioadei ce a urmat războiului își amintește cu discreție. Dar și cu nostalgie. Cu câteva luni în urmă - când venise în țară pentru a pregăti turneul actual al Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene - mi s-a confesat de o manieră fraternă ce îi apropie pe cei care au parcurs epoci similare. Cele ale totalitarismului. A urmat exilul propriu-zis. A urmat lupta pentru existență într-o lume a concurenței manifeste de o manieră deseori brutală, întreținută de legile
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
la Birkenau, la cîțiva kilometri de Auschwitz. După mai multe ore, camioanele s-au întors cu hainele care au fost predate la dezinfecție." Văduva nu se lamentează, nu-și strigă durerea. Recitește poeme, caută prin manuscrise: "Soțul meu nu se confesa niciodată, nici chiar celor mai buni prieteni. Mărturisirile le caut acum în poemele lui, uimitoare prin premoniții, poemele care-mi prilejuiesc revelații după revelații...". Una dintre aceste tragice revelații, copiate de Geneviève Fondane sună așa: Va va fi dat să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]