1,131 matches
-
Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu, în cadrul căruia confesorul își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul de „instrument” și de slujitor. Confesionalul poate avea designuri diferite, favorizând uneori, prin arhitectura sa, un anumit tip de relație și un anumit fel de dialog între confesor și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
căruia confesorul își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul de „instrument” și de slujitor. Confesionalul poate avea designuri diferite, favorizând uneori, prin arhitectura sa, un anumit tip de relație și un anumit fel de dialog între confesor și penitent. Există confesionale cu gratie sau fără gratie, cu genuflexor sau fără, cu scaun sau fără scaun, confesionale mai largi sau mai înguste, mai luminoase sau mai puțin luminoase, etc. Deși toate sunt locuri în care sacramentul reconcilierii este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de către aceste detalii particulare ale structurii arhitecturale a confesionalelor. În confesionalele în care îngenuncheatul reprezintă doar o opțiune, penitentul putând să stea așezat pe un scaun, și în care peretele despărțitor lipsește complet sau în parte, relația dintre penitent și confesor este una particulară. Pot exista avantaje și dezavantaje. Dacă există contact vizual, avantajul este că mesajul transmis de cei doi nu este doar verbal, ci și nonverbal. Percepția vizuală favorizează transmiterea unui respect reciproc și a unei înțelegeri mai bune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mesajul transmis de cei doi nu este doar verbal, ci și nonverbal. Percepția vizuală favorizează transmiterea unui respect reciproc și a unei înțelegeri mai bune, fapt ce creează o mai mare încredere din partea penitentului, pentru că poate vedea în fața sa un confesor deschis spre dialog. Riscul însă este ca, atât confesorul, cât și penitentul, să se lase influențați de semnele exterioare, ajungând să stea unul în fața celuilalt cu atitudini greșit înțelese. Într-un asemenea confesional, penitentul poate mai ușor uita că se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci și nonverbal. Percepția vizuală favorizează transmiterea unui respect reciproc și a unei înțelegeri mai bune, fapt ce creează o mai mare încredere din partea penitentului, pentru că poate vedea în fața sa un confesor deschis spre dialog. Riscul însă este ca, atât confesorul, cât și penitentul, să se lase influențați de semnele exterioare, ajungând să stea unul în fața celuilalt cu atitudini greșit înțelese. Într-un asemenea confesional, penitentul poate mai ușor uita că se află înaintea lui Dumnezeu și poate fi ispitit de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
putea ca să simtă un blocaj psihic în timpul mărturisirii sau, dimpotrivă, să cadă în extrema cealaltă, de a vorbi prea mult, dar nesemnificativ, chiar și despre lucruri străine spovezii. Mai mult decât atât, se poate întâmpla ca, atât penitentul, cât și confesorul să uite că sunt implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală sau colocviu, ignorând structura formală a reconcilierii sacramentale. Dialogul poate denatura, plecând, de exemplu, de la atenția asupra păcatului, la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de exemplu, de la atenția asupra păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi, treptat, să ajungă la teme de psihologie. Acest fapt riscă să se întâmple mai ales când ambianța confesionalului apare ca un loc prielnic de conversație, unde confesorul și penitentul pot sta comozi, eventual în jurul unei măsuțe, creându-se ideea, desigur iluzorie, că în acel moment este posibilă și o consiliere psihologică, sau chiar o ședință de psihoterapie. Acest lucru nu corespunde sub nici o formă cu ceea ce semnifică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
crucifix, sau către o altă imagine simbolică. Acest lucru îi poate ajuta să conștientizeze mai bine că se află înaintea lui Dumnezeu, autorul oricărei iertări. Dar și aici pot apărea situații de echivoc. Faptul că Ritualul Penitenței propune ca, atât confesorul, cât și penitentul să facă semnul Sfintei Cruci împreună, dă naștere unor noi discuții, cu privire la modalitatea reală în care poate fi conceput confesionalul, pentru ca să fie posibilă împlinirea simultană și a acestui moment din cadrul ritului. Această problematică poate conduce la ideea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necesitate a unor confesionale în care să existe o oarecare vizibilitate între cei doi. Însă semnul Sfintei Cruci poate fi făcut simultan chiar și în lipsa vizibilității reciproce, prin rostirea concomitentă a formulei ce însoțește acest semn. Dacă există peretele despărțitor, confesorul îl percepe pe penitent doar prin intermediul vocii acestuia, așa cum și penitentul, la rândul său, are aceeași percepție. Identitatea penitentului are mai multe șanse de a rămâne ascunsă, fapt ce favorizează o mai mare încredere în confesor și în menținerea confidențialității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dacă există peretele despărțitor, confesorul îl percepe pe penitent doar prin intermediul vocii acestuia, așa cum și penitentul, la rândul său, are aceeași percepție. Identitatea penitentului are mai multe șanse de a rămâne ascunsă, fapt ce favorizează o mai mare încredere în confesor și în menținerea confidențialității din partea acestuia. În astfel de condiții „anonime”, există și mai mult convingerea că între cei doi se poate crea un dialog sincer, caracterizat de obiectivitate, care să orienteze mai ușor mintea către Dumnezeu și nu către
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această îngenunchiere este semnificativă și eficace, pentru că ea reprezintă rugăciunea pe care penitentul o face cu trupul său, având conștiința clară că în acel moment el se află înaintea lui Dumnezeu cel atotputernic și milostiv. Dialogul dintre penitentul îngenuncheat și confesorul care nu stă îngenuncheat nu este nicidecum unul care se realizează de pe poziții egale. Acest fapt este de cele mai multe ori necesar, pentru că, astfel, se transmite un mesaj autentic, cu nuanțe pedagogice și spirituale, în favoarea penitentului și a reconcilierii sale cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această nevoie, dar nu mai rar de o dată pe an. În ceea ce privește, în mod concret, momentul propriu-zis al celebrării reconcilierii, se recomandă, în primul rând, ca acesta să fie în afara momentului celebrării sfintei Liturghii. În acest sens, este important ca preotul confesor să fie disponibil cât mai mult timp. Mai mult decât atât, confesorii „au obligația de a lua măsuri ca să fie ascultate mărturisirile credincioșilor încredințați lor, care cer în mod rațional să fie ascultate, și ca să li se ofere posibilitatea să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod concret, momentul propriu-zis al celebrării reconcilierii, se recomandă, în primul rând, ca acesta să fie în afara momentului celebrării sfintei Liturghii. În acest sens, este important ca preotul confesor să fie disponibil cât mai mult timp. Mai mult decât atât, confesorii „au obligația de a lua măsuri ca să fie ascultate mărturisirile credincioșilor încredințați lor, care cer în mod rațional să fie ascultate, și ca să li se ofere posibilitatea să vină la mărturisirea individuală în zilele și la orele stabilite după felul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și în multe parohii și biserici”. Știind de această posibilitate, penitenții sunt încurajați să se apropie nestânjeniți și cu încredere de acest sacrament. Acest lucru influențează benefic și procesul dialogic din cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, în sensul că, fiind vizibilă disponibilitatea confesorului, penitentul se adresează acestuia cu încredere, cu calm, având certitudinea că în acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru el și îi acordă toată atenția. La rândul său, confesorul, având
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest sacrament. Acest lucru influențează benefic și procesul dialogic din cadrul celebrării reconcilierii sacramentale, în sensul că, fiind vizibilă disponibilitatea confesorului, penitentul se adresează acestuia cu încredere, cu calm, având certitudinea că în acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru el și îi acordă toată atenția. La rândul său, confesorul, având acest timp dedicat celebrării reconcilierii sacramentale, va putea parcurge ritualul și procesul dialogic cu penitentul într-un mod degajat, neștiindu-se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
disponibilitatea confesorului, penitentul se adresează acestuia cu încredere, cu calm, având certitudinea că în acel moment el este cu adevărat important pentru confesor, care nu se grăbește, ci are timp pentru el și îi acordă toată atenția. La rândul său, confesorul, având acest timp dedicat celebrării reconcilierii sacramentale, va putea parcurge ritualul și procesul dialogic cu penitentul într-un mod degajat, neștiindu-se constrâns de un termen-limită, sau de vreo altă obligație liturgică programată eventual în timpul imediat următor. În alte condiții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
următor. În alte condiții, celebrarea sacramentului reconcilierii în timpul unei alte celebrări liturgice, care are loc în aceeași biserică, ar putea fi îngreunată de auzul cântecelor, al rugăciunilor, sau al lecturilor proclamate sau chiar de către o eventuală omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omilie. Dialogul sacramental dintre confesor și penitent riscă să fie perturbat, deranjat, să devină mai puțin coerent, chiar fragmentat sau întrerupt complet. Prin urmare, liniștea, atât interioară, cât și cea exterioară confesionalului, favorizează ascultarea reciprocă și exprimarea coerentă, atât din partea confesorului, cât și din partea penitentului, în tot ceea ce înseamnă proces dialogic din cadrul acestei celebrări sacramentale. 5.2.3 Modalitatea celebrării și dialogul Celebrarea sacramentului reconcilierii este un rit care se desfășoară în mod liturgic, iar acest fapt este important, pentru că riturile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și morale. Există cazuri speciale, cum ar fi persoanele mute, muribunde, persoane cu blocaje psihologice sau emotive, cazuri în care li se poate permite acestora să se exprime și prin diferite gesturi, semne, sau prin scris. În astfel de situații, confesorul trebuie să se asigure că înțelege mesajul penitentului și, mai mult decât atât, că își poate da seama de intenția și dispoziția acestuia. Procesul dialogic este adaptat la mijloacele de comunicare legitim folosite, încercând să păstreze structura ritului propus de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își poate da seama de intenția și dispoziția acestuia. Procesul dialogic este adaptat la mijloacele de comunicare legitim folosite, încercând să păstreze structura ritului propus de Biserică. Un rol important în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii, cât și în derularea dialogului dintre confesor și penitent, îl are vestimentația confesorului. În ultima perioadă, s-a extins convingerea, aproape generalizată în Biserică, că pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este necesară cel puțin purtarea stolei de către preotul confesor. Pe de altă parte, se încearcă să se recupereze
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și dispoziția acestuia. Procesul dialogic este adaptat la mijloacele de comunicare legitim folosite, încercând să păstreze structura ritului propus de Biserică. Un rol important în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii, cât și în derularea dialogului dintre confesor și penitent, îl are vestimentația confesorului. În ultima perioadă, s-a extins convingerea, aproape generalizată în Biserică, că pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este necesară cel puțin purtarea stolei de către preotul confesor. Pe de altă parte, se încearcă să se recupereze și importanța cuvenită și celorlalte veșminte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrării sacramentului reconcilierii, cât și în derularea dialogului dintre confesor și penitent, îl are vestimentația confesorului. În ultima perioadă, s-a extins convingerea, aproape generalizată în Biserică, că pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este necesară cel puțin purtarea stolei de către preotul confesor. Pe de altă parte, se încearcă să se recupereze și importanța cuvenită și celorlalte veșminte sacre, atât a reverendei, cât și a cotei și a stolei. Experiența multor preoți implicați în pastorație confirmă o mai mare apropiere a credincioșilor de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]