3,668 matches
-
și preconcepțiile vestului și ale estului”. Mariott, după cum se vede, dă o definiție foarte largă chestiunii orientale și acceptă definițiile lui Morley și Edouard Driault, cu rezerva că sunt incomplete. Morley definea chestiunea ca o “încâlceală întrețesută, schimbătoare, de interese conflictuale, popoare rivale și credințe antagoniste care este învăluită sub numele simplu de problemă a Orientului”, în timp ce Edouard Driault o numea “problema ruinei puterii politice a Islamului”. Lui Marriot, definiția lui Morley i se părea prea generală, iar cea a lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceste pretinse două tipuri de civilizații. În evoluția chestiunii orientale, statele europene au avut interese proprii, adeseori contradictorii. Este adevărat că musulmanii, potrivit Coranului, îi puneau pe “necredincioși”, adică pe creștini, în afara legii, ceea ce-a condus la o stare conflictuală. Totuși, factorul acesta religios a rămas numai aparent un factor determinant al chestiunii orientale, deoarece prin capitulații raporturile au fost reglementate, deși n-au lipsit nici abuzurile și nici conflictele. Cruciadele au jucat un rol pasager în conflictele dintre Orient
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
experiențe tragice, care i-au atașat unei cauze ce nu începea și nu se încheia cu un eveniment, oricât de covârșitor prin emoție și povara confruntărilor ar fi fost el. Anul 1859 mai este și un fruct binefăcător al opoziției conflictuale în plan european între forțele conservatoare și cele aspirând la o nouă ordine socială, conformă spiritului înnoitor al veacului. Numai luând în considerare organicitatea etnică și de simțire românească, situația internațională, statutul juridico-politic al Principatelor, abnegația până la sacrificiul (fie și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a generat și preocuparea profesional-științifică (inclusiv academică) pentru managementul internațional. Conform lui Hodgetts și Luthens, managementul internațional s-a impus ca imbold de "a gândi internațional" și "a gestiona transfrontalier". Cei doi autori demonstrează că în toate categoriile de interacțiuni conflictuale și/sau de cooperare negocierea este o cale dintre cele mai utile în procesul decizional.6 Așadar, negocierea internațională a devenit aproape o preocupare cotidiană a tuturor actorilor de pe scena internațională, o modalitate dintre cele mai eficiente pentru a se
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2000) vede negocierea ca un "management al diferențelor" intergrupuri, interorganizaționale, internaționale.8 Cu numai câteva decenii în urmă, relațiile internaționale erau analizate prin paradigma westphaliană și, ca atare, negocierea diplomatică era cea care încerca să regleze conexiunile intereselor comune și conflictuale ale statelor. Termenul de negocieri internaționale desemna mai degrabă contextualitatea internațională și mai puțin implicarea în procese internaționale.9 O altă direcție de studiu și practicare a negocierilor internaționale a fost prelungirea celei menționate și insista preponderent pe mediul internațional
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
asemănător când se referea la negociere în termeni generali ("un proces în care propuneri explicite sunt puse cu scopul direct de a se ajunge la o înțelegere, printr-un schimb sau prin realizarea interesului comun, acolo unde sunt prezente interese conflictuale").17 Ceea ce ar susține afirmația că negocierea pentru construcția europeană a dezvoltat anumite caracteristici proprii, desigur în cadrul multilateral, și chiar dacă nu se poate vorbi de un stil european al negocierii, așa cum au realizat cele mai puternice școli naționale de negociere
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
părțile aflate în conflict; * arbitri; * experți; * profesorul în cailtatea de conducător al simulării. Jocul de arbitraj, mai diversificat decât cel care implică o competiție deschisă, inițiazăelevii în managementul conflictelor și îi învață să găsească modalități optime de depășire a situațiilor conflictuale. Într-un astfel de exercițiu se pot face greșeli care ar fi catastrofale într-o situație reală. Jocul se bazează pe ideea că o persoană gestionează mai eficient un conflict real dacă a participat la simularea unor dispute. Jocul de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
care acestea acționează. Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să si exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive si nedistructive. Totodată, ei învață autocontrolul. Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ într-o situație conflictuală. III. Conflictele între profesori si elevi. Pentru a evita apariția acestui tip de conflict, profesorul nu trebuie să-si utilizeze puterea în mod discreționar, cu scopul de a evidenția lipsa de putere a elevilor. Autoritatea profesorului trebuie să se manifeste
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
învăța pe elevi să-si exprime emoțiile în mod constructiv. Ei trebuie să știe că pot câștiga ceea ce doresc fără să fie agresivi. Autocontrolul nu înseamnă suprimarea emoțiilor, ci un mod pozitiv de a le exprima. Managementul optim al situațiilor conflictuale, cuprinde: abordarea conflictelor din perspectivă „pozitivă”; autenticitatea si sinceritatea, evitarea „atacurilor la persoană” si luarea în considerare a reacțiilor indivizilor aflați în conflict, dublată, însă, de fermitate, nefiind recomandată schimbarea propriilor opinii doar pentru a evita conflictul - conducerea de tip
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
nefiind recomandată schimbarea propriilor opinii doar pentru a evita conflictul - conducerea de tip participativ (nu „autocratică”, dar nici de tip „laissez-faire”); evitarea situațiilor de tip câștig-pierdere si găsirea unei soluții de tip câștig-câștig; utilizarea complexă a negocierii în managementul situațiilor conflictuale.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
un bun diagnostic al nivelului de superficialitate sau de profunzime al gândirii lor morale. Cei care susțin că există conflicte irezolvabile între datorii sunt cei a căror gândire despre morală a rămas la nivel intuitiv. Un exemplu celebru de datorii conflictuale este cel propus de gânditorul francez Benjamin Constant. Criticându-l pe Kant pentru "rigorismul moral" al teoriei sale etice, care ridică la rang de principiu convingerea că datoriile morale sunt absolute, el vrea să arate că în realitate oamenii nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care în alt sistem pot fi luate ca teoreme, ci un sistem de "valorizări" sociale"79. Prin coerență a sistemului juridic înțelegem noncontradicția elementelor sale interne. Antinomiile în drept sunt însă frecvente și inevitabile, de aceea dreptul își creează reguli conflictuale menite să întervină în cazul apariției acestor incoerențe 80. Încălcarea principiului noncontradicției duce la imposibilitatea respectării simultane a tuturor normelor de drept. Doctrina juridică acceptă ficțiunea că normele unui sistem juridic sunt elaborate de un "legiuitor rațional" și că "potrivit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
169 conștiință, 72, 78, 80, 101, 109, 121, 136, 159, 160, 161, 164, 172 contract social, 89, 144, 209 conviețuire, 44 culpabilitate, 171, 172, 177 curent narativist. See D datorie: absolută, 28; asociată ideii de drept, 12; morală, 29 datorii: conflictuale, 112; perfecte și imperfecte, 24, 88 descriptiv, 22; legi descriptive, 94 discernământ, 142, 174, 175, 176, 201, 207 doctrina pură a dreptului v. Kelsen, 53 doctrine deontologice, 7, 12 dreapta judecată sau rațiune v. dreptul natural, 38 drept perfect și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
promoveze conștient în viață. Aplicate în grupa de preșcolari, jocurile enumerate în această carte, vor duce la rezolvarea într-un mod plăcut a „micilor neînțelegeri” apărute între copii, formându-le în timp acestora conpetența de a-și gestiona singuri situațiile conflictuale. Sperând că v-am trezit interesul, vă urez lectură placută! Alina Nicoleta Bursuc JOCURI șI ACTIVITĂȚI PENTRU DEZVOLTAREA șI OPTIMIZAREA COMPETENȚELOR EMOȚIONALE 11 1. ROATA EMOȚIILOR Se realizează un disc din carton pe care sunt așezate jetoane ce reprezintă diferite
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
părinți), în relațiile cu ceilalți copii, în cadrul activităților comune, în preferințele manifestate față de un anumit ,,colț", față de anumite tipuri de activități, în cadrul serbărilor organizate cu public (cunoscut sau nu), în cadrul activităților desfășurate pe grupe, în contexte competitive, în eventuale situații conflictuale etc.; cumulate din discuții cu părinții copilului, cu alte persoane din anturajul acestuia/acestora (adulți, copii); excerptate din eventualele fișe de specialitate întocmite pentru copilul respectiv (fișă întocmită de medicul de familie, de psihologul grădiniței, de logoped etc.). Rolul valorificării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
puterea lor de credință în ea și primind de la ea chemarea curajului de a o cuceri prin și peste obstacolele și ispitele ei. Dramaturgia lumii ne înfățișează, îndeobște, pe eroii Oreste, Hamlet, Egmont care își dilată virtuțile în toiul acțiunii conflictuale și mută, prin forța lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei însăși îi numim eroi tragici și-i nemurim. Există o dramaturgie născută în secolul XX, care pune în joc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
haos a totalei dezagregări inexistența devine moarte. Iar moartea finală e anticipată pas cu pas de moartea morală progresivă. De-a lungul traseului parcurs în mecanica celor trei timpi cercetați luciditatea se insinuează pentru a amplifica lui Ilie Popescu tensiunea conflictuală a tragicului și derizoriului coșmarul acelei dezbateri alternate în prăbușire pe balansul grețos al celor două muchii, cea sfîșietoare și cea hilară, traducînd admirabil imponderabilitatea existențială ca terminus continuu al alienării. Arta construcției acestei mecanici conflictuale este sporită în piesă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lui Ilie Popescu tensiunea conflictuală a tragicului și derizoriului coșmarul acelei dezbateri alternate în prăbușire pe balansul grețos al celor două muchii, cea sfîșietoare și cea hilară, traducînd admirabil imponderabilitatea existențială ca terminus continuu al alienării. Arta construcției acestei mecanici conflictuale este sporită în piesă, de contrastul lumii reale, al existenței celei adevărate obișnuite și tangibile în însăși banalitatea sau stereotipia ei, cu care inexistența intră într-un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
s-a produs. Este vestea care declanșează criza. (Crizele, în piesele lui Constantin Popa, nu au nimic artificios, ele fiind pregătite prin gradate tensionări ale subtextului.) Armonia ce părea să domnească se fisurează văzînd cu ochii, lăsînd locul unor stări conflictuale care mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai iese la iveală o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și persoana care angajează c) patronii tuturor unităților dintr-o ramură de activitate 2. Interesele partenerilor sociali sunt: a) comune și specifice b) generale c) individuale 3. Principalul „produs” al negocierilor dintre partenerii sociali îl reprezintă: 180 a) rezolvarea stărilor conflictuale b) majorarea drepturilor salariale c) contractul de muncă 4. În majoritatea cazurilor apărarea drepturilor și promovarea intereselor angajaților se realizează prin intermediul organizațiilor sindicale. La nivelul unei întreprinderi un sindicat este reprezentativ dacă numărul de membri este de: a) cel puțin
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
cum se poziționează el față de astfel de incitări. Ca „loc geometric” al Întâlnirii și forjării valorilor, educatul va deveni centrul de acțiune al acestui demers. De ce astfel? Pe de o parte, pentru că peisajul valoric exterior va fi permanent dilematic și conflictual. Câmpul cultural al fiecărei epoci este el Însuși contradictoriu, conținând și bune și rele, și lucruri probate, și ratificări definitive. Pe de altă parte, cultura nu este reglată sau normată explicit de exigențe educative. Scopul ei prioritar scapă de multe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cultură „trecută”, chiar revolută. Normal, faptul cultural existent se clădește pe ceva care a mai fost, dar a rămâne la „Îngânarea” trecutului, fără „adulmecarea” sau experimentarea viitorului, este prea puțin pentru un Învățământ modern. Peisajul cultural poate comporta adesea note conflictuale. Conflictele sunt inerente orizontului cultural. Acestea trebuie inteligent asumate și gestionate. Două ar fi căile de atenuare a conflictelor valorice. Valorile spațiului informal (social) trebuie să fie corelative spațiului educațional (ceea ce este foarte greu, pentru că una Învață omul În școală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
alta află din viața reală). Convergența nu este posibilă, Întrucât societatea este structurată uneori și pe false valori. Rămâne a doua variantă, ca școala să prefațeze, Într-un fel, valorile dezirabile pentru societate, inclusiv prin experimentarea unor valori diverse, chiar conflictuale. Școala „Împinge” societatea Înainte și nu invers! Elevii nu trebuie să fie formați pentru valori statice, unice, ci pentru valori mutabile, polimorfe, deschise, purtătoare de viitor. Să-i Învățăm pe elevi să gândească singuri, independent. Să-i Învățăm să Învețe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
discuțiilor, predominând măsura în orice abordare și formulare de soluții chiar și în problemele extrem de delicate, cu poziții uneori diametral opuse și înțelegere în poziția exprimată de partener. Problemele fiind complexe și susceptibile de reacții extrem de contraproductive (conținând un germene conflictual), ne-am fi așteptat la un dialog sec, rigid, de pe poziții ideologice și în cadrul unei atmosfere tensionate; cu toate acestea, lucrurile nu au stat deloc așa, în primul rând datorită spiritului constructiv de care erau animate ambele delegații, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Conferințelor miniștrilor de Externe ai celor șase țări balcanice, de la Belgrad, în 1988, și Tirana, doi ani mai târziu. Pentru evoluția situației din Balcani, o perioadă de echilibru o reprezintă cea postbelică. Deși Balcanii păstrau răspunderea și existența unor stări conflictuale, o mărturie fiind și tensiunile greco-turce, precum și frământările care s-au transformat în ciocniri, între statele membre ale fostei Iugoslavii. O asemenea situație a pus și pune sub semnul întrebării modalitatea concretă de traducere în viață a colaborării și cooperării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]