11,501 matches
-
îl poate neliniști pe cititorul foarte conservator care sînt: dacă între copertele cu pricina e ficțiune sau realitate. Nu că n-aș prețui cărțile documentare și altele de acest fel: dar doresc să fiu avertizat, să nu cad pradă unei confuzii. Pentru mine literatura este exclusiv ficțiune. Nu caut în ea adevărul (despre viață și moarte, despre mine și despre lume etc.). Pentru adevăr există alte surse de informare. în literatură, caut povestea. Exact: povestea. Adică basmul în care se condensează
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
rotundu, cum ar fi împotriva noastră, suptu noi acea parte iese." (Miron Costin - De neamul moldovenilor). Numărul III al revistei româno-americane, apărut în decembrie 2000, se pare că dezvoltă cu succes proiectul inițial al redacției: "...un ciclu închinat risipirii câtorva confuzii păgubitoare imaginii țării." Printre studiile de economie comparată (Managementul american, un model posibil - N. Costake, M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
destui ani țin foarte tare la trupa "Odeonului" și la sală. Sînt două lucruri FRUMOASE. A avea grijă de actori, a medita chiar la condiția actorului nu este o preocupare socială, este chiar esența teatrului. Mă străduiesc acum să îndepărtez confuzia și falsul mai mult decît să construiesc. Cred că se joacă acum mize mai grave decît succesul unui spectacol. Teatrul are un ritm asupra căruia nu poți interveni... Decît cu oameni providențiali. Aceștia nu au apărut. Stăm de vorbă într-
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
acesta nu este în măsură să exercite influență, cercul se închide. Lipsa de informare a mediilor vestice cu privire la artiștii noștri (cu excepțiile celebre) este dublată și de insuficienta cunoaștere în țară a ceea ce înfăptuiesc ei în afara granițelor (de aici, uneori, confuzii în aprecieri întemeiate mai puțin pe date certe cât pe povestiri fantastice). Nici în mediile noastre interesul public pentru reușitele reale nu este stimulat, ca și cum ele nu ar fi componente, fie chiar și punctuale, ale procesului îndelung și anevoios al
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
de cuviință, ba chiar îl scoate vinovat de ascensiunea lui Vadim și alte asemenea enormități. Cît despre pasajul cu Platon și alți utopiști, evocați de dl Ungureanu la urmă, cronicarul nu poate spune decît că e adînc, dar de neînțeles. Confuzia e suverană în datul cu părerea politică în numărul pe martie al Literelor dîmbovițene. A cui ceafă o vedem Am ajuns să vedem ceafa bulgarilor afirmă în ADEVĂRUL Bogdan Chirieac. Nemulțumirea editorialistului e provocată de faptul că cetățenii Bulgariei se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
savantă? E oare cazul ca textul critic să fie un mister ce trebuie decodat la rândul lui, pentru a duce mai apoi la descifrarea operei? Critica e și ea literatură, în fond, dar are ea dreptul să folosească starea de confuzie pe post de suspense? D.L.: Sunt mai multe feluri de critică, cu roluri diferite, de la cel jurnalistic la cel savant. Își au toate locul lor. De orice fel ar fi, consider că textul critic trebuie să poată fi citit cu
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
în cadrul unui interviu publicat în Scânteia tineretului. Da, unii s-au pretat la noile condiții a) de frică; b) din oportunism; c) din dorința de a rămâne în actualitate și de a-și vedea numele tipărit; d) din naivitate și confuzie (dar dacă începea cu adevărat "o lume nouă"?); e) din (bună)credință etc. Bineînțeles, simplific. Unii autori (și compozitori, și artiști plastici) au rămas definitiv afectați de tributul estetic plătit noului regim. Alții, cei puternic dotați, și-au revenit și
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
mulți cei pe mîna cărora aș merge. Am mari îndoieli și în privința lecturii, și a culturii în general, a celor ce s-au pronunțat cu atîta siguranță. Cînd vor fi avut timp acești tineri și nu numai tineri, dată fiind confuzia și agitația postrevoluționară, cînd marile energii s-au cheltuit pe străzi sau în gazetărie, să parcurgă întreaga literatură română? De asta să fi optat pentru unele cărți care, vorba Orianei Falacci, încap într-o pudrieră? Ca să te pronunți cu responsabilitate
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
se fi achitat. Cartea pe care o comentez aici, recomandată de cineva, nu descoperită de mine, m-a pus pe gînduri. Am ezitat mult înainte de a mă hotărî să o prezint cititorului român, și nu-mi pot nici eu lămuri confuzia de sentimente și raționamente pe care mi-a strînit-o. Balkan Ghosts, o carte de reportaje și impresii de călătorie de Robert D. Kaplan, oferă o imagine frisonantă a României. Dar sîntem prea obișnuiți cu asemenea imagini: întreaga presă românească se
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
defel la vremea derulării ei, profitînd, acum, de distanța, în timp și în spațiu, despre care se crede că ar fi un "bun sfetnic". Spuneam mai înainte că lucrul cel mai frapant în înșiruirea luărilor de poziție este atmosfera de confuzie generală (bineînțeles, această apreciere nu privește toate înscrierile la cuvînt, ci doar impresia de ansamblu), de dezarticulare a ideilor și de suprapuneri sau alunecări ale palierelor de argumentare, pînă acolo încît adesea nu se mai știe nici măcar care este obiectul
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
în moaște. Se poate "apăra" dînd jos crustele care acoperă în timp ființa vie a unei creații culturale ș.a.m.d. Nici unul dintre cele două "gesturi" nu se justifică prin sine însuși, ci prin felul cum e îndeplinit. Revenind la confuzia dintre unghiurile de abordare, mă opresc asupra unui singur exemplu, în care consecințele ei nefaste se văd extrem de clar: ideologia eminesciană. Sînt două mari întrebări, diferite ca natură, legate de aceasta: ce înseamnă ea, în România de azi, și ce
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
candidați a unui examen din opera politică eminesciană. Si non e vero, e ben trovato. Iar dacă e adevărat, ar fi unul dintre cele mai grăitoare documente de receptare alarmantă a lui Eminescu. Încă un cuvînt despre ceea ce favorizează îndeosebi confuziile și alunecările de planuri la care m-am referit: anume, titulatura de "poet național" cu care a fost gratificat Eminescu. Mai exact: nu titulatura în sine, cît genul de implicații și de atitudini pe care ea le antrenează. Cred, după
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
fost majore. Izolînd însă poetul de om (Novalis stipula: "Creatorul de artă aparține operei, iar nu opera creatorului"), nu putem a nu-i remarca insuficiențele: carența de dramatism lăuntric, de încordare vizionară, mascată de redundanță, de trucuri filosofante ori pseudohermetice, confuzia asociată cu procedeele unui simulacru naiv de abisalitate, care se răsfață pe spații neîngăduit de largi. Stăruie în discursul său aerul echivoc al unui iluzionism, alura dibace a unei prestigiditații. Ion Caraion i-a sesizat cu perspicacitate deficitul de substanță
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
din Est, și-așa considerabile, se văd în chip exponențial sporite de comenzi venite din afară, poate bine-intenționate, dar fără urmă de cugetare serioasă și, în fond, cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în opinia dumneavoastră, sursa acestei confuzii? Efectele ei în planul vieții social-culturale? România este, vrea nu vrea, o societate
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în opinia dumneavoastră, sursa acestei confuzii? Efectele ei în planul vieții social-culturale? România este, vrea nu vrea, o societate "multiculturală". Adică e numeric covârșitoare etnic-românească, dar conține substanțiale secțiuni din alte naționalități. E predominant ortodoxă, dar e totuși pluri-religioasă conținând grupuri religioase (creștine sau nu) în
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
rămînă afară, expulzat din comunitatea profesională și intelectuală căreia îi aparținea. O tragedie a diferenței. Ar fi fost spre avantajul nostru ca această traducere să apară prefațată de un text explicativ, care să nuanțeze într-o analiză sociologică sau istorică confuzia și tragedia acelor ani, 1935-1944. Dacă asemenea nuanțări sînt cu adevărat posibile. După moartea lui Nae Ionescu, Sebastian, în fața corpului neînsuflețit, e copleșit de o ciudată tandrețe față de cel care văzuse în el pe Iuda. Tandrețea și compătimirea pentru un
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
cenzura pe care o introdusese), antigaullist, după război, acuzîndu-l pe Malraux de trădare etc. etc. Philippe Sollers imaginează, în același Monde des Livres un proces în care Morand este interogat și se apără. "Astfel amînat, procesul se încheie în plină confuzie", recunoaște autorul după ce pune pe două coloane ceea ce vorbește în favoarea, respectiv în defavoarea lui Morand. La 25 de ani de la moarte, e redescoperit eseistul, criticul din Jurnal inutil, unul din cei mai buni din literatura franceză, portretist și judecător inegalabil. Altfel
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
plin ajun al războiului, Kermode s-a înrolat în marina regală, pe vasul Sierra. Războiul îl face în subordinea unor inși care mai de care mai inepți și ciudați -"my mad captains"- și grație lor trece printr-o serie de confuzii și erori care pe drept cuvînt te fac să te miri că victoria a aparținut pînă la urmă aliaților. Prăbușirea unui avion canadian, confundat a fi al germanilor, devine amintire obsesivă, de care Kermode încearcă să scape (spre a consola
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
de Althusser, la sfîrșitul Viitorului care durează mult: "Istoria are mai multă imaginație decît oamenii". Dacă aș păstra doar o frază din Marx, asta ar fi. Fie și pentru ce spune - sau ar putea să ne spună - despre climatul de confuzie care domnește în Europa de astăzi". * "Dacă nu ai avea acest strabism moral (scrupulele - n.n.), ai ajunge om de stat" ( Thomas More). * Tindem a înnobila caracteristicul, socotindu-l simbolic. * Pretenția vieții: să fie pur și simplu. Pretenția conștiinței: să fie
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
de stînga fără a-l socoti comunist, să-mi conceadă și el mie că pot fi de dreapta fără să fiu fascist. Maniheismul cu pricina nu pune într-o postură proastă doar dreapta, ci, cum se vede, și stînga. Ideologic, confuzia cu pricina este o capcană în care au căzut mulți. 2. Nu e adevărat că intelectualitatea română interbelică n-a opus nimic fascismului autohton. Extrema dreaptă a fost combătută atît de gînditori de dreapta, liberali ca formație, cît și de
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
război, o permanentă încrîncenare a antinomiilor precum "clasic sau romantic", "antic sau modern". Un contestatar prin vocație, Babbitt trebuie să fi fost profesorul ideal pentru studenți tentați să accepte fără crîcnire, chiar dacă e posibil să fi produs deseori mai curînd confuzie și chiar un fel de panică celor mai slabi de îngeri, decît o bază solidă de informație. La cursul dedicat lui Rousseau și romantismului, predat de Babbitt, Warren (și probabil colegii săi) nu au citit nici una din operele lui Rousseau
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
Ca profesor la rîndul său, Warren va fi fost, cu siguranță, opusul lui Babbitt: tolerant cu studenții dar și mult mai puțin dispus să-i provoace, să forțeze limitele orizontului lor aperceptiv, să răstoarne prejudecăți cu riscul de a stîrni confuzie. Din felul în care își evocă experiența de dascăl, Warren pare să fi fost mai curînd condescendent, mult prea conștient că dintr-un grup de zece studenți, nouă vor dispărea în negura anonimatului, și poate unul va publica cîteva articole
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
majorități. Dar în literatură majoritatea n-are de obicei cuvînt. Poate fi și un oarecare hazard la mijloc. S-a remarcat deja faptul că romancierii unui singur roman au fost avantajați față de aceia cu două sau mai multe. O ușoară confuzie între autori și opere a jucat de asemenea un rol perturbator. Așa încît nu sînt deloc convins că Mateiu Caragiale se află în fruntea preferințelor cu un temei absolut. Ceva mai mult spune prezența (sau absența) în primele zece (sau
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
scandalosului refren vocal "înainte era mai bine". Motivele nu au însă toate aceeași greutate. Dacă aș încerca să scot în relief doar câteva din ele, cele care se coagulează într-un nucleu dur, m-aș opri la corupție, injustiție și confuzie morală. întinse ca o pecingine, acestea ne dau sentimentul că viața cea nouă se clădește pe noroi, prin urmare e expusă unei alunecări intempestive și distrugătoare. Ele ne destabilizează psihic, pregătindu-ne să citim orice eveniment în cheia catastrofei. Dar
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
ale unei variante și mai apropiate de modelul sintactic francez: la toată întîmplarea, cf. à tout hasard). Alte expresii descriu modul de a acționa pentru a obține mici avantaje (la ciupeală) sau, în mod arbitrar, pentru a nedumeri, a crea confuzie: la derută ("Cereți apoi la derută o bute", Academia Cațavencu = AC 37, 1992; Chestia cu România e pusă la derută", Tineretul Liber 585, 1992, 2), la abureală ( "un mitan secund jucat la abureală", AC 23, 2000, 15). Modul de a
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]