1,709 matches
-
la plantele vechi, precum coniferele, la care microorganismele, de fapt ciuperci, se Întrepătrund cu țesuturile rădăcinii. Dar, pe măsură ce planta evoluează, aceste relații devin mai laxe, ciuperca mărginindu-se doar să acopere rădăcinile. Si astfel, coborând pe firul evoluției, Înapoi la conifere, plante tipice pentru relația intimă cu microorganismul, mai găsim o explicație. Coniferele au apărut, și trăiesc și astăzi, În condițiile unui sol sărac și subțire, situație În care o funcționare optimă a asociației cere un contact cât mai intim. Mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întrepătrund cu țesuturile rădăcinii. Dar, pe măsură ce planta evoluează, aceste relații devin mai laxe, ciuperca mărginindu-se doar să acopere rădăcinile. Si astfel, coborând pe firul evoluției, Înapoi la conifere, plante tipice pentru relația intimă cu microorganismul, mai găsim o explicație. Coniferele au apărut, și trăiesc și astăzi, În condițiile unui sol sărac și subțire, situație În care o funcționare optimă a asociației cere un contact cât mai intim. Mai jos Încă pe scara evoluției, lichenii stabilesc relația dintre plantă, acum unicelulară
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sunt plante lemnoase, trăiesc cu secolele. Dar să vedem ce ne spun toate acestea, procedând invers. E vorba de plante apărute rând pe rând, În medii din ce În ce mai entropizate. Lichenii, cei mai vechi, ocupă locurile Înalte, cu cea mai importantă negentropie. Coniferele, precum jnepenii, ienuperii, brazii, apărute Într’un moment când mediul se mai entropizase, ocupă spațiul de tranziție spre zona de poale, entropizată, feuda unor specii mai recente, precum fagul și stejarul. Dar aș mai zice ceva. Dacă negentropia e sinonimă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult sau mai puțin, după cât sunt de evoluate, aș spune că stejarul și fagul, ce posedă o mare putere reductivă, deci negentropizantă, Își creează, chiar În condițiile entropizate În care trăiuesc, starea primordială pe care și-o amintesc de la strămoși. Coniferele, și Încă mai mult, lichenii, sunt mai puțin capabile a-și crea mediul negentropic primordial și, prin urmare, ocupă Înălțimile negentropice prin ele Însele. Memoria plantelor pare deci a fi de-a dreptul impresionantă. De ce am ocolit obișnuințele de turiști
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
toată vara, mai și adorm pentru o iarnă ori pur și simplu mor sătule de zile cum ar spune Vechiul Testament, de negentropie cum aș zice eu. Dreptu-i, mai rămân treze vreo câteva, cu frunze veșnic verzi, dar as-tea, În majoritate conifere, plante ancestrale deci, sunt dintre acelea puțin eficiente ca producție negentropică, căutând-o ele Însele prin Însăși vegetația continuă; nu ne sunt prea utile deci. Relativ zgârcită cât e vie, planta eliberează prin moarte toată negentropia acumulată, Într’un timp
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alternativ: apariția unor autotrofe, plante, a coincis cu dispariția unor heterotrofe, animale, și invers. De exemplu, dezvoltarea dinozaurilor, acum 200 milioane de ani, a coincis cu declinul ferigilor, iar dispariția lor, 100 de milioane de ani mai târziu, cu dezvoltarea coniferelor. Dar oscilațiile, fie sezoniere, fie mai ales pe termen lung, s’au produs În jurul unei tendințe. Adică, natura nu urmărește linia de centru, de altfel virtuală, ce conține ambele alternative În proporții anume, ci când pe una, când pe alta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În ele rezerve? La rădăcină “alții” ajung cam greu, iar tulpina are și scoarță... S’au găsit și aici “beneficiari”, dar după moartea plantei. Tot heterotrofe, bineînțeles. Evoluția, perfecționarea organismelor deci, a mai produs o consecință: fructul. Plantele gimnosperme, precum coniferele, produc doar semințe, iar acelea Încolțesc destul de greu. Evoluția a oferit plantelor o mai rapidă și sigură Încolțire dar și riscul ca aceasta să se petreacă Într’un moment nepotrivit, asupra iernii de pildă. Căci, ce se poate opune dorinței
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cunoaștem, majoritar dicotiledonată, iubitoare a unei stări negentropice intermediare. Și, urmărind o tot mai mare negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit, mai doritoare plante, mușchii și lichenii. Nu cumva diversitatea negentropică tocmai trecută În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și care nici la ea acasă, În Germania, n’are decât cele câteva secole ce-au trecut de la născocitorul ei, Luther... Dar să mă justific. Și pe Luther, și pe noi, i-a surprins frumusețea, adică negentropia bradului. Oarecum comun coniferelor, bradul posedă o simetrie perfectă, matematică chiar. Pe trunchiul său drept și axial - ce să mai amintesc de contorsiunea altor arbori, la care deunăzi amintitul arțar american pune capac părăsind adesea chiar verticalitatea - pe acest ax deci, se fixează, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puterii naturii. De multe ori mă gândeam ce peisaje ar putea prinde pe pânza sa un pictor ce-și instalează șevaletul într-o asemenea zonă, mai ales toamna, când contrastau culorile ruginii ale pădurii de foioase, cu verdele închis al coniferelor, și cerul de un albastru ce nu-l poți prinde pe pânză decât doar ca o impresie de moment, căci culorile se schimbă în funcție de momentul zilei, astfel este foarte greu să faci un tablou care să surprindă un anume moment
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
dezvăluie tuturor celor ce se-ncumetă să vină să-i vadă, frumusețile sale de basm, frumuseți de vis. De aci, dela acest popas turistic începe urcușul în serpentine printre tăieturi cu zmeuriș bogat, prin zonă de păduri foioase, apoi de conifere, exploatate din păcate de mulți ani încoace parcă în dușmănie față de orice benefice gândiri ecologice. La jumătatea distanței dintre întrarea în pădure și cota maximă, punctul de despărțire a apelor, șoseaua își invită oaspeții la un nou popas ca să-i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înălțimi de pînă la 40 de metri, mare producător de ghindă, și de lemn dens mult folosit în industria mobilei și mai ales în industria de construcții dând un parchet de o foarte superioară calitate. Bradul (Abies alba) este un conifer din familia pinacee, aflat în topul arborilor celor mai înalți din pădurile noastre, ajungând în mod curent la înălțimea de 50 de metri, uneori depășind-o. Are avantajul de a oferi o tulpină dreaptă pe toată înălțimea sa, are frunze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
două: o grădină de zarzavaturi și un parc de odihnă și relaxare. Desigur că cele povestite acum sunt departe de frumusețea realității și încerc să reconstitui cu ochii minții cum alergam pe aleile ce treceau printr-o mică pădure de conifere printre care se distingeau de la distanță renumiții brazi argintii. Tot parcul era înconjurat de pini cu coajă neobișnuit de groasă de culoare brun roșcată. Stâncile răsăreau ca din pământ, fără amenajări artificiale, înconjurate cu tufe și flori specifice zonei, mai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
multitudinea de exponate privind viața și civilizația indigenilor mapuches. Cu un autoturism de teren am vizitat apoi o exploatare forestieră, situată în mijlocul unei păduri virgine, populată de arbori uriași, specii originare din Chile, "coihues", "raulies", "araucarias", dar și stejari și conifere. Citisem într-un volum de poezii ale lui Pablo Neruda, locuitor cândva pe aceste meleaguri, un poem, "Pădurea chiliană", închinat acestui măreț dar al lui Dumnezeu, minunata pădure, poem ce se încheia cu vorbele: Cine nu cunoaște pădurea chiliană, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și pastă de hârtie. Am vizitat și o exploatare forestieră, asemănătoare cu cea din Temuco, observând însă că aici apropierea oceanului și a portului au imprimat un ritm mai accelerat defrișărilor, pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv conifere și eucalipt, cu creștere rapidă. Din pădure copacii uriași erau scoși cu ajutorul a două sau patru perechi de boi la fel de uriași, cu coarne fantastice, de peste un metru! De la Valdivia am zburat spre Puerto Montt, localitate fondată la 1853, în perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de teren la circa 40 de kilometri de oraș, într-o zonă superbă cu lacuri și izvoare. Aici ni s-a oferit ocazia să vizităm "Parque Nacional Alerce Andino", o rezervație de 20.000 hectare de "alerce", o specie de conifer, întâlnită doar în această zonă, unul din cei mai longevivi arbori din lume, unii având 3 sau chiar 4000 de ani. Pot atinge până la 80 metri înălțime și până la 5 metri în diametru și cresc doar un centimetru la 15-20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
portului și oceanului. Casa din Isla Negra, un sat de pescari, a fost cumpărată în 1939. E, după mine, cea mai minunată din cele patru, care sunt, fiecare în felul ei, minunate. Are în curte arbori uriași, o specie de conifer cu lemnul roșu, lângă care tronează o "locomobilă" superbă, cu roțile vopsite tot în roșu. Casa propriu-zisă, compusa din mai multe corpuri, este clădită chiar pe malul oceanului, cu ferestre uriașe și cu comori nemaipomenite, dintre care trei "mascarone" statui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
multitudinea de exponate privind viața și civilizația indigenilor mapuches. Cu un autoturism de teren am vizitat apoi o exploatare forestieră, situată în mijlocul unei păduri virgine, populată de arbori uriași, specii originare din Chile, "coihues", "raulies", "araucarias", dar și stejari și conifere. Citisem într-un volum de poezii ale lui Pablo Neruda, locuitor cândva pe aceste meleaguri, un poem, "Pădurea chiliană", închinat acestui măreț dar al lui Dumnezeu, poem ce se încheia cu vorbele: Cine nu cunoaște pădurea chiliană, nu cunoaște această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și pastă de hârtie. Am vizitat și o exploatare forestieră, asemănătoare cu cea din Temuco, observând însă că aici apropierea oceanului și a portului au imprimat un ritm mai accelerat defrișărilor, pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv conifere și eucalipt, cu creștere rapidă. Din pădure copacii uriași erau scoși cu ajutorul a două sau patru perechi de boi la fel de uriași, cu coarne fantastice, de peste un metru! De la Valdivia am zburat spre Puerto Montt, localitate fondată la 1853, în perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de teren la circa 40 de kilometri de oraș, într-o zonă superbă cu lacuri și izvoare. Aici ni s-a oferit ocazia să vizităm "Parque Nacional Alerce Andino", o rezervație de 20.000 hectare de "alerce", o specie de conifer întâlnită doar în această zonă, unul din cei mai longevivi arbori din lume, unii având 3 sau chiar 4000 de ani. Pot atinge până la 80 metri înălțime și până la 5 metri în diametru și cresc doar un centimetru la 15-20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cultura, cunoscut a avea o mare variabilitate, și fiind intens studiat în Germania, nu s-a realizat decât rasa “Spiegelkarpfen”, adică crapul oglinda (Darvin, 1963). Un exemplu și mai relevant îl reprezintă arborii ce alcătuiesc pădurile de foioase sau de conifere. Variabilitatea lor este mare, dar lipsa unei selecții dirijate de om, deosebește semnificativ acești arbori de pomii fructiferi, care au dat naștere la numeroase soiuri si varietăți. Acțiunea permanenta a omului face ca rasele sau soiurile noi obținute să își
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
elitrelor prezintă puncte fine și dese. Stria suturală este prezentă în partea postmediană a elitrelor. Metasternul alungit, prevăzut cu rugozități fine, cu o linie mediană orientată transversal. Șanțul femural este absent. Din nordul și centrul Europei până în Caucaz. Sub scoarța coniferelor. l=2-2,7 mm. ♂ Femurele posterioare au la unghiul apical un dințișor scurt. 2 Agathidium atrum Paykull (rufipes Steph.) Corpul negru, cu marginile laterale ale pronotului, vârfurile elitrelor, antenele, palpii și picioarele roșcat-maronii. Vârful antenelor adesea de nuanță închisă. Capul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de dimensiuni reduse. Pronotul puțin mai lung decât lat. Elitrele aplatizate cu impresiuni bazale accentuate. Umerii elitrelor au o suprafață cutată alungită și o impresiune longitudinală orientată spre interior. Element central-european. l=1,4-1,6 mm. 4 Nevraphes coronatus Sahlberg (conifer Fauv.) Negru, maroniu-negricios sau roșcat-maroniu. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii și tarsele sunt gălbui. Capul împreună cu ochii aproape la fel de lat cât pronotul, acesta din urmă fiind mai lung decât lat, cu marginile laterale ± paralele. Vertexul prezintă o proeminență conică
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
producătoare de propolis sunt: plopul, fagul, pinul, bradul, prunul, salcia, ulmul, stejarul, castanul, frasinul și arinul, dar probabil că albinele vizitează și alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
întorcînd spatele dezastrului, și niște îngerași stîrniți dintr-un tufiș. Dar tot în stînga, pe fundal, vedem și niște stînci în echilibru destul de precar (să fie oare o anticipare a Turnului Babel?), în vîrful cărora se leagănă în vînt multiple conifere care par cam instabile. În mare - și simplificînd destul de mult simboluri și alegorii - acesta ar fi rezumatul panoului din stînga sus. Rămîne cel din dreapta. Dar nu și al drepților sau al căii celei drepte. E drept că, în extrema dreaptă
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]