1,077 matches
-
un psihopat care voia totul pentru el", CronR, 6, nr. 1668. 13 iul. 1998, 1. 3 [la examenul de limba română pentru admiterea în liceu]. [90] EICHER, KAREN; ȚEGHIU, LIVIU, Romanian Verbs: Conjugation Handbook for Foreigners. Verbe românești: îndrumător de conjugare pentru străini.Ediția a II-a. Timișoara, Sedona, 1998, 160 p. [91] EXERCIȚI și texte pentru consolidarea cunoștințelor la clasa I: aplicații la abecedarul Editurii didactice / Angelica Gherman. - București: Elis, 1998 (I. Coresi). Prezenta lucrare constituie un auxiliar al abecedarului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [7] BARBU, AMELIA; FLOROIU, ANA MARIA; IONIȚĂ, ISABELLA, Limba și literatura română: genurile literare: repere teoretice, aplicații, modele de rezolvare ale noilor variante bacalaureat 2009, București, Gabriel, 2009, 168 p. [8] BARBU, ANA-MARIA, Conjugarea verbelor românești: dicționar: 7500 de verbe românești grupate pe clase de conjugare, București, Editura Coresi, 2009, 261 p. [9] BARCAN, ELRNA; ANDREESCU, LENUTA, Caiet de limba română pentru clasa a V-a, Caracal, Hoffman, 2009, 80 p. [10] BARCAN, ELRNA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MARIA; IONIȚĂ, ISABELLA, Limba și literatura română: genurile literare: repere teoretice, aplicații, modele de rezolvare ale noilor variante bacalaureat 2009, București, Gabriel, 2009, 168 p. [8] BARBU, ANA-MARIA, Conjugarea verbelor românești: dicționar: 7500 de verbe românești grupate pe clase de conjugare, București, Editura Coresi, 2009, 261 p. [9] BARCAN, ELRNA; ANDREESCU, LENUTA, Caiet de limba română pentru clasa a V-a, Caracal, Hoffman, 2009, 80 p. [10] BARCAN, ELRNA; ANDREESCU, LENUTA, Caiet de limba română pentru clasa a VIII-a, Caracal
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
liber cu o poveste!: caiet pentru timpul liber: clasa a IV-a: română, Pitești, Paralela 45, 2010, 114 p. [116] STAN, MARIANA, Comunicarea scrisă și construcția ei la clasa a II-a, Hațeg, [s.n.], 2010, 41 p. [117] STERPU, IOLANDA, Conjugarea verbului românesc: gramatică și exerciții pentru străini, Iași, Junimea, 2010, 225 p. [118] SVÎGNEA, ALINA BIANCA, Modalități de formare a pluralului la substantive în limba română contemporană: reguli și abateri, Craiova, Sim Art, 2010, 64 p. [119] ȘCHEAU, MIHAELA-NADINA, Să
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aborda un proiect sau de a rezolva o problemă prin limitarea la datele unei singure discipline” (Legendre, 1993, p. 88). Elemente de integrare pot să apară încă de la acest nivel intradisciplinar, prin integrare intradisciplinară înțelegând acea „operație care constă în conjugarea a două sau mai multe conținuturi interdependente ale învățării, aparținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a dezvolta unele deprinderi” (p. 743). Putem distinge cel puțin două moduri în care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ani: stă într‑un picior minimum 8 secunde; merge pe vârfuri distanțe lungi; este gata să‑și folosească și să‑și dezvolte aptitudinile motorii pentru acțiuni mai complicate - scris, desenat, cusut, cântat. Dacă definim noțiunea de psihomotricitate ca fiind o conjugare a funcțiilor psihice cu cele motrice și acceptând premisa că ea reprezintă o funcție complexă a sistemelor superioare de adaptare și integrare, atunci abordarea ei din perspectivă psihopedagogică se impune ca o necesitate din cel puțin două motive: - psihomotricitatea este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adesea parțială, afectând doar una sau câteva culori și se asociază cu scăderea acuității vizuale generale, nistagmus și nictalopie. act motor - rezultat al unei activități individuale, conștiente sau instinctive, care are ca scop efectuarea unei mișcări corporale. act psihomotor - rezultatul conjugării forțelor motrice cu cele psihice în realizarea unei acțiuni, manifestat prin calitatea actului motor. activitate - executarea unei sarcini sau acțiuni de către o persoană (reprezintă perspectiva individuală a funcționării). activitate ideomotrice - ansamblu al modificărilor neuromusculare, evidente în timpul reprezentării unor mișcări, care
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
verifica modul în care au fost îngrijiți acești pomi și obliga la plată numai pentru acei pomi care nu s-au prins. Se stimula deci comportamentul angajat, participativ, fapta exemplară, cu valoare de model. 2. Acțiunea educativă era realizată prin conjugarea eforturilor tuturor „educatorilor potențiali” din comună, așa cum se recomandă în orice întreprindere similară în prezent 3. Participau, alături de liderul cu status formal și nonformal bine consolidat, învățătorii din comună, medicul, studenți, funcționari, dar și săteni care susțineau conferințe sau dețineau
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
neîndoios o investiție utopică - În acest sens, utopia e necesară ca debut propriu-zis al schimbării, prefacere a realității care să ilustreze conexiunea dintre formele noutății culturale și politice. Căderea comunismului a adus În anii ’90, În Europa de Est, o experiență a conjugării Între cultură și politic, cu atât mai evidentă În diferențele majore Între fostele țări comuniste care aspirau la reconstrucția identității lor. Reîntoarcerea În istorie a unui continent ce părea scufundat În uitare, Mitteleuropa sau Europa Zentrale, ideea că realitățile culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e liber să echivaleze cu ceva de genul "Din Herrmann cel afurisit să iasă un Herrmann inimă curată". 8 Mulți dintre cei veniți din străinătate vorbesc așa-numita "germană infinitivă" în care cuvintele sînt înșiruite unul după altul, fără declinare, conjugare sau alte flexiuni sintactice. 9 Aluzie directă și "obraznică" la papa Paul al II-lea, căruia (aproape) îi folosește numele laic Wottila Woytila. 10 Bineînțeles că în fragmentele de lălăială se pot folosi melodii cunoscute publicului. Aici, spre exemplu, s-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
infinitate de enunțări, ceea ce nu se întâmplă și în cazul lui "eu" sau "tu". 1.6. Deicticele de persoană În gramatica tradițională, eu și tu sunt "pronume personale", asociate cu el. Această apropiere este facilitată de mecanismele de învățare a conjugărilor, care declină cele "trei persoane", eu-tu-el-noi-voi-ei. De fapt, după cum s-a văzut deja, trebuie să facem diferența între cuplul eu-tu, deictice și adevărate "persoane" de dialog, și pronumele el, adevărat pro-nume, pe care Benveniste preferă să-l situeze în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
morfologia verbală, fie că este vorba despre prezent, trecut sau viitor. Astfel, L-am văzut ieri conține nu doar unul, ci două deictice temporale: ieri și "trecutul" asociat paradigmei perfectului compus. Aceste "timpuri" nu sunt în relație biunivocă cu paradigmele conjugării verbale (perfectul compus, viitorul simplu...) inventariate de gramaticieni. Într-adevăr: același deictic poate figura în mai multe paradigme în același timp (imperfectul și perfectul compus, de exemplu, țin ambele cel mai adesea de "trecut"); paradigma ca unitate independentă are o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enfant de choeur, ediție definitivă, Gallimard, 1988, pp. 24-25.) Capitolul 2 PLANURILE ENUNȚĂRII: "DISCURSUL" ȘI "POVESTIREA" În capitolul precedent am introdus diferența dintre "persoană" și "non-persoană". Însă am considerat implicit că "persoanele" și "non-persoana" erau folosite indiferent de palierele (= "timpurile") conjugării verbelor. Aceasta este, de altfel, prezumția de la care pornește gramatica școlară: eu dormii, tu dormiși, el dormi... sunt raportate în mod normal la eu am dormit, tu ai dormit, el a dormit... Dacă adăugăm că, în această gramatică, paradigmele de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
verbelor. Aceasta este, de altfel, prezumția de la care pornește gramatica școlară: eu dormii, tu dormiși, el dormi... sunt raportate în mod normal la eu am dormit, tu ai dormit, el a dormit... Dacă adăugăm că, în această gramatică, paradigmele de conjugare au toate o valoare temporală (sunt repartizate între prezent, trecut și viitor), rezultă că indicativul apare în concepția tradițională ca un sistem compact și omogen. Meritul de a fi arătat că această perspectivă era nepotrivită și că, pentru analiza indicativului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
proces diferite. Să comparăm astfel el ia viața ca atare (non-concluziv) cu el ia o carte (concluziv) sau el adună lemne (iterativ) și cu el își adună batista (non-iterativ). Opoziția dintre realizat și irealizat ține de aspect. Ea caracterizează ansamblul conjugărilor, stabilind raporturi între forme "simple" (a mânca, eu mănânc etc), și "compuse" (a fi mâncat, eu am mâncat etc). Se vorbește de aspect irealizat atunci când procesul are loc în momentul indicat de enunțare și de aspect realizat atunci când procesul este
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
bine de cincisprezece ani de când ne-am lovit sistematic de câteva întrebări. De ce este societatea românească atât de puțin capabilă să depășească mai repede și mai ușor etapele pe care le are de parcurs? Care sunt mecanismele sociale care blochează conjugarea energiilor necesare depășirii unei situații receptate de imensa majoritate a populației ca fiind departe de ceea ce și ar dori de la societatea în care trăiesc? Care ar putea fi acel element fundamental permițând o abordare integralistă? Răspunsul este abordarea comunitaristă. Comunitatea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se pot aplica metodele folosite În Învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd Învață topica În propoziție după reguli, căci el nu și-a Însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se Întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții Îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fantasmatizările prețioase, mai mult decât faptul în sine. Limbajul teatral pe care Crébillon îl cunoaște foarte bine, înscrie scena în perspectiva reprezentării. Mandiargues descrie pe larg arhitectura casei urmând o ordine geometrică care îi este obișnuită și care servește la conjugarea simetriilor și dorinței. Dacă spațiul ospitalier este caracterizat printr-o senzuală voluptate, cu covoarele sale moi, el este guvernat de o strictă ordonare: "O încăpere pătrată foarte vastă, lipsită de ferestre și ai cărei pereți albi nu au altă deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent aluzie la amploarea divergențelor care îi separă pe antropologii marxiști 23, și mai ales a acelora care îl separă pe Godelier de cei trei africaniști evocați mai sus. Conjugarea, bine cunoscută, pe care Godelier o operează între paradigma neomarxistă și structuralismul lui Lévi-Strauss se traduce prin importanța pe care o acordă unor chestiuni lăsate în plan secundar de Meillassoux din 1960: cele privind tehnicile endogene sau împrumutate (ca parte
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pieței capitaliste și delocalizările pe care le implică într-o optică de reducere a costului muncii constituie condițiile obiective ale unei reveniri a retoricilor culturale referitoare la o întreprindere pentru care depășirea se joacă de acum în cadrul pieței. O asemenea conjugare nu este decât în aparență paradoxală: de fapt, logicile culturaliste au fost asociate din punct de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de aici accepțiunile speculative care îl consacră ca o reformulare a binoamelor unitate / diversitate și universalitate / particularism 101. Poate fi mai euristică semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi privește însă în egală măsură pe toți actorii care sunt implicați în spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale care apar în bazinul minier din nordul Franței, chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a întreține memoria trecutului, de a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie replasate în cadrul mai general al mutațiilor globale care privesc, în derularea lor, nu numai un context național, ci din ce în ce mai mult ansamblul lumii. Subiecții sunt determinați să-și evalueze pozițiile proprii și pe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin farmec raporturile simbolice de dominare la scară internațională. Pentru a măsura fenomenele care se dezvăluie prin intermediul acestei intervenții, trebuiau dimpotrivă avute în vedere cadrele în care aceasta ia naștere și se desfășoară și să se analizeze condițiile și implicațiile conjugării lor. Cel dintâi este câmpul cooperării și al ajutorului pentru dezvoltare. El este marcat de o restructurare constantă a formelor de acțiune, dinamica sa proprie contopindu-se acum cu cea a mondializării. În special, încă din anii optzeci, are loc
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]