2,322 matches
-
21 aprilie 2010, că, de principiu, instanța de contencios constituțional nu poate exercita un control de constituționalitate al expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate, întrucât expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate cenzura modul de redactare a expunerii de motive concepute de deputați, senatori sau Guvern, după caz, astfel încât o atare critică nu poate fi reținută (a se vedea, în același sens
DECIZIA nr. 61 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300388]
-
textul constituțional menționat are, coroborat cu alte prevederi din Legea fundamentală, nu numai efectul de a consacra acest drept în domeniul libertății de exprimare pe calea mijloacelor de comunicare în public [art. 30 alin. (1) din Constituție], ci și efectul consacrării unui drept constituțional cu o identitate de sine stătătoare și deci cu aplicabilitate într-un domeniu mai extins. Această concluzie corespunde pe deplin consacrării, pe calea actelor de drept internațional la care România a aderat, a dreptului persoanei de a
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
pe calea mijloacelor de comunicare în public [art. 30 alin. (1) din Constituție], ci și efectul consacrării unui drept constituțional cu o identitate de sine stătătoare și deci cu aplicabilitate într-un domeniu mai extins. Această concluzie corespunde pe deplin consacrării, pe calea actelor de drept internațional la care România a aderat, a dreptului persoanei de a beneficia de protecție împotriva atingerilor ce pot fi aduse vieții intime, familiale și private, demnității și onoarei sale. Astfel, potrivit art. 12 din Declarația
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
fost învestită. Operațiunea de interpretare și aplicare a unor dispoziții legale la diferite circumstanțe, care caracterizează fiecare litigiu, face parte din activitatea curentă a instanței de judecată și reprezintă o obligație ridicată la rang de principiu fundamental, ce își găsește consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
din 28 iulie 2020, paragrafele 36-40, Curtea a reținut că nu are competența să controleze modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor inițiative legislative. Expunerea de motive și, cu atât mai puțin, modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Ca atare, expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce doar la facilitarea înțelegerii scopului
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
următoarele considerente: I. Motivarea actului administrativ Constituția României prin art. 31 consacră dreptul la informație, care implică și obligativitatea motivării actelor administrative individuale, motivarea, ca principiu al procedurii administrative, fiind o condiție de fond a actului administrativ. În baza acestei consacrări constituționale, motivarea a devenit un principiu al procedurii de emitere a actelor administrative, o motivare greșită sau insuficientă fiind echivalentă cu lipsa motivării, atrăgând nevalabilitatea actului în speță. A admite posibilitatea că autoritatea administrativă poată emite acte nemotivate ar însemna
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
iar, pe de altă parte, acela de a fi subliniat importanța exercitării unui asemenea drept în contextul unei societăți democratice și al unui stat de drept. Așa cum s-a subliniat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, simpla să consacrare legală, chiar și la nivelul suprem, prin Constituție, nu este de natură a asigura și o eficacitate reală a acestuia, atât timp cât, în practică, exercitarea să întâmpină obstacole. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat, în consecință, în mod
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, ci reglementează că acesta îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Această dispoziție constituțională stabilește că, pe lângă atribuțiile cu consacrare constituțională ale Consiliului Superior al Magistraturii, acesta poate avea și atribuții de natură legală, circumscrise rolului său prevăzut de art. 133 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, atribuția Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza acte normative în materia autorității
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. Aceste tipuri de indemnizații cu caracter reparatoriu nu au consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel despre existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații de revoluționar. Totodată, aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de beneficii pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face
DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275719]
-
nu a fost înființat niciodată printr-un act normativ public (paragraful 194) și s-a apreciat că „în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menită să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității ...“, nu au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. IV pct. 1 fraza întâi, fraza a doua și fraza a patra din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
amintește că, în acord cu jurisprudența sa constantă, nu are competența de a controla modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate, iar expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Însă, expunerea de motive este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor și, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii este un instrument
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse considerentele de mai jos. ... 50. Chiar dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2021 a prevăzut expres condiția apostilării ulterior emiterii actului contestat în cauză, nu era exclusă o astfel de cerință anterior consacrării ei legislative exprese. Astfel, chiar în absența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021, din cuprinsul Tratatului dintre România și Ucraina (art. 1-3), rezultă că acesta vizează îndeplinirea unor activități procesuale, aplicându-se în cauzele civile și penale, nu și
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția și are semnificația faptului că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social, însă nu îl obligă pe legiuitor la consacrarea generală a dublului grad de jurisdicție, acest drept fiind recunoscut în mod expres doar în materie penală. ... 13. În cauzele privind sesizările formulate de justițiabili împotriva judecătorilor și procurorilor, legiuitorul a prevăzut, pentru eliminarea incertitudinii care afectează stabilitatea raporturilor de
DECIZIA nr. 514 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276781]
-
hotărârii și căile de atac la instanțele statale. ... 87. Normativizarea acestei tipologii de jurisdicție privată nu a avut ca obiectiv instituirea unui nou cadru legislativ de înființare a persoanelor juridice, pe temeiul liberei asocieri, ca „instituții permanente de arbitraj“, ci consacrarea legală, în cuprinsul Codului de procedură civilă din 1865, a acestei forme de arbitraj preexistente, în maniera definită de către doctrina de specialitate și reglementată, disparat, în diverse acte normative. ... 88. Concluzia este susținută de împrejurarea că această formă de
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
înființeze instituții permanente de arbitraj. ... 93. Prin urmare, introducerea legală a conceptului de arbitraj instituționalizat prin art. 616 din Codul de procedură civilă nu schimbă paradigma de reglementare anterioară, în contextul în care în fondul activ al legislației exista o consacrare a acestei tipologii de jurisdicție, organizată, în mod permanent, fie la nivelul unor instituții interne înființate ca organe de specialitate ale administrației publice centrale, fie de către organizații neguvernamentale, pe care legiuitorul le-a declarat, printr-o dispoziție specială, astfel
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
cauze privind infracțiunile de corupție. ... 13. Curtea de Apel Brașov - Secția penală reține că, în esență, autoarea excepției critică soluția legislativă care nu prevede criteriile de specializare a procurorilor cu ocazia accederii lor în structura specializată de parchet, în ciuda consacrării distincte a condiției specializării ca cerință legală pentru procurorii ce se constituie în această structură, susținând că astfel nu se respectă convențiile în materie la care țara noastră este parte și nici dispozițiile constituționale invocate. Instanța de judecată apreciază că
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
28 iulie 2020, paragrafele 36-40, Curtea a reținut că nu are competența de a controla modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor inițiative legislative. Expunerea de motive și, cu atât mai puțin, modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea a reținut că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce doar la facilitarea
DECIZIA nr. 750 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287888]
-
din România EMITENT ACADEMIA DE ȘTIINȚE JURIDICE DIN ROMÂNIA Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 4 octombrie 2024 Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Academia de Științe Juridice din România, denumită în continuare AȘJR, este for național de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor juridice. (2) AȘJR este instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, apolitică și autonomă, înființată prin Legea nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România
STATUTUL din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289140]
-
l) organizează cursuri de pregătire privind dezvoltarea științifică și profesională; ... m) alte atribuții stabilite prin prezentul statut sau prin hotărârea adunării generale. ... Articolul 3 În realizarea atribuțiilor sale, AȘJR recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională, cu instituțiile și organizațiile
STATUTUL din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289140]
-
reglementate la art. 94 lit. a) din Constituție, Curtea Constituțională a reținut că decorarea, ca urmare a unor merite deosebite și a întrunirii diverselor condiții prevăzute de legea specială, nu constituie un drept, ci o vocație a persoanei, neavând o consacrare legală și, cu atât mai puțin, una constituțională. De asemenea, potrivit prevederilor legale, atât conferirea, cât și retragerea decorațiilor se fac prin decret de către Președintele României, la propunerea unor autorități stabilite prin lege. Este evident că propunerea care îi
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
jurisprudența Curții Europene de Justiție, care „a impus principiul obligației de motivare a actelor administrative individuale de către autoritățile naționale“. De asemenea, motivarea actelor administrative reprezintă o componentă a dreptului la bună administrare, care, în ultimul deceniu, a căpătat o consacrare europeană și națională, doctrinară și normativă, motivarea reprezentând una din regulile esențiale care conturează regimul juridic al actelor administrative, enumerate în secțiunea a II-a a Codului bunei administrații, anexă la Recomandarea Comitetului Miniștrilor referitoare la buna administrație (administrare). Arată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
din 28 iulie 2020, paragrafele 36-40, Curtea a reținut că nu are competența să controleze modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor inițiative legislative. Expunerea de motive și, cu atât mai puțin, modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea a reținut că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce doar la facilitarea
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
Drepturilor Omului. ... V. Motivarea actului administrativ Constituția României, prin art. 31, consacră dreptul la informație, care implică și obligativitatea motivării actelor administrative individuale, motivarea, ca principiu al procedurii administrative, fiind o condiție de fond a actului administrativ. În baza acestei consacrări constituționale, motivarea a devenit un principiu al procedurii de emitere a actelor administrative, o motivare greșită sau insuficientă fiind echivalentă cu lipsa motivării, atrăgând nevalabilitatea actului în speță. A admite posibilitatea că autoritatea administrativă poate emite acte nemotivate ar însemna
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și cu art. 1 alin (1) din Legea nr. 55/2020 care prevede posibilitatea restrângerii exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale și nu să se aducă atingere existenței lor. Neavând vreo ierarhizare a drepturilor omului, ci fiind vorba de momentele de consacrare juridică internațională, ordonate cronologic, ale diferitelor drepturi ale omului, Parlamentul European a emis Rezoluția cu numărul 2019/2125 (INI) prin care reamintește că nu poate exista o ierarhie a drepturilor omului; subliniază că este necesar să se asigure susținerea și respectarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]