775 matches
-
între acești piloni, Uniunea Europeană a devenit tot mai mult punctul de referință pentru multe țări în ceea ce privește dezvoltarea societății civile și a vieții politice 104. Problema coordonării diversității ridică întrebarea dacă regulile constitutive ale ordinii politice pot să servească drept tărâm consensual și pentru indivizii care au orientări spre valori diferite față de cei care au împărtășit deja textul ordinii constituționale a statului. Această problemă este de maximă importanță într-un sistem de governance în care nu numai că granițele sunt mai puțin
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
ale unui stat suveran, dar zonele unde este promovată democrația depășesc zonele în care a fost creat modelul de democrație. În această arhitectură, producția de norme devine piatra de temelie a modelului de governance, în special prin gestionarea pașnică și consensuală a granițelor, atât de natură politico-instituțională, cât și de natură etnico-religioasă. Modelul integrării regionale, deci al integrării politice în interiorul unui frame de cerințe comune pentru governance, este de preferat, în conformitate cu argumentele aduse de instituțiile europene, față de alte modele de coordonare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
vorbim de loviturile sistematice pe care societatea modernă le aplică instituției sale de bază, familia. În loc să fie încurajată căsătoria la vârste tinere, căsătorii potrivite și durabile, există tendința, deja legiferată pe alocuri, de a înlocui contractul de căsătorie cu reuniunea consensuală, care mai degrabă încurajează concubinajul decât să stimuleze asocierea durabilă prin căsătorie. Dacă adăugăm aici și legiferarea căsătoriilor între homosexuali “apucături infame” după cum le denumea Paulescu, avem o paletă suficient de elocventă pentru a realiza calea degradării către care societatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
copilărie: Moș Crăciun există. Clar, cert, concret. Logic, pragmatic, rațional și irațional. El există în mai multe feluri decât ne putem da noi seama. Vorbesc serios! Hai să mai și argumentăm. Primul argument ar fi unul pragmatic: Moș Crăciun există consensual, fiindcă o mulțime de oameni - copii, da, și ce dacă? - îi acceptă existența și fiindcă acțiunile lui există, sunt necesare, eficiente și inevitabile. Îl vedem în nenumărat forme și sub nenumărate măști, dar în esență e același: cu mantie roșie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
stare de tensiune și lipsă, de care va trebui să se elibereze recurgând la o soluție extraliterară"8. Acest obiectiv de excitare sexuală implică, astfel, o anumită atitudine din partea cititorului, după cum se subliniază și în următoarea definiție care se vrea consensuală: "Pornografia reprezintă, sau evocă limpede, un aspect al naturii sau al activității sexuale întreținute de una sau mai multe ființe umane. Iar efectul ei principal (uneori singurul) este să stimuleze libidoul persoanei care o folosește, indiferent de intenția creatorului". C.
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
la pușcărie. Cultura politică modernă îndeamnă la moderație și la consensualism. Societățile mai puțin conflictuale (vedeți Scandinavia) sunt mai bogate, mai stabile și mai bine așezate. Problema e că domeniul despre care vorbim aici nu prea poate funcționa pe baze consensuale. Într-o țară coruptă, nu poți ajunge la un fel de pact cu corupții, care să se ceară singuri la pușcărie. Atunci, cum se poate întâmpla? Poate că termenul de „război civil“ este prea dur în context, dar în esență
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care asigură o formă de comunicare între guvernanți și guvernați nu se prezintă ca un act ritual de participație 8? În cele din urmă, aspectele structurale ale comunicării fac trimitere la căile pe care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
bogăției produse la un moment dat. Sărăcia subiectivă este dată de evaluarea subiectivă pe care persoanele în cauză o face, care se simt mai mult sau mai puțin sărace, cât și de membrii comunității din care aceștia fac parte. Sărăcia consensuală reprezintă o formă subiectivă de sărăcie care are la bază modul colectiv de evaluare. Astfel, la nivelul societății, se stabilește care sunt condițiile decente de trai, pentru a contura factorii care determină această stare de sărăcie. Sărăcie de lungă durată
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
aidrom.ro 7. Centrul Diecezan Caritas * Asistență și consiliere pentru persoane cu handicap; * Asistență pentru persoanele aflate în dificultate; * Centru de plasament pentru copii. Str. Sărărie 134, Iași Tel: 0232/210085 Fax: 0232/217998 E-mail: contact@caritas-iasi.ro 8. Asociația Consensual * Servicii sociale pentru persoane de vârsta a treia. cu venituri foarte mici, singure, cu diverse afecțiuni de sănătate; * Program de consiliere și sprijin a persoanelor dezavantajate social. Str. 14 Decembrie 1989, nr. 2B, etaj 2, Iași Tel/fax: 0232/258653
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
pentru persoane de vârsta a treia. cu venituri foarte mici, singure, cu diverse afecțiuni de sănătate; * Program de consiliere și sprijin a persoanelor dezavantajate social. Str. 14 Decembrie 1989, nr. 2B, etaj 2, Iași Tel/fax: 0232/258653 E-mail: office@consensual.ro www.consensual.ro 9. Salvați Copii Iași * Servicii de integrare socio-profesională a tinerilor din instituțiile de ocrotire; * Protecția drepturilor copiilor cu dizabilități; * Integrarea copiilor refugiați în societatea românească. Str. Buridava nr.10, Școala Al. Vlahuță Iași Tel/fax: 0232
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
vârsta a treia. cu venituri foarte mici, singure, cu diverse afecțiuni de sănătate; * Program de consiliere și sprijin a persoanelor dezavantajate social. Str. 14 Decembrie 1989, nr. 2B, etaj 2, Iași Tel/fax: 0232/258653 E-mail: office@consensual.ro www.consensual.ro 9. Salvați Copii Iași * Servicii de integrare socio-profesională a tinerilor din instituțiile de ocrotire; * Protecția drepturilor copiilor cu dizabilități; * Integrarea copiilor refugiați în societatea românească. Str. Buridava nr.10, Școala Al. Vlahuță Iași Tel/fax: 0232/219986 E-mail: iasi
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
locutorul comunică o stare de disconfort fizic (frigul), cu sau fără intenția de a-l determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală de cea conflictuală (Radu, 2010, p. 51) concretizate, la nivelul comunicării interpersonale, în manifestări comportamentale verbale, nonverbale și paraverbale ale acordului/comuniunii de idei/trăiri etc., respectiv ale dezacordului/opoziției/revoltei etc. (b) Principii, finalități și funcții ale comunicării interpersonale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
implicit, intuitiv, în relaționarea interumană. De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea interpersonală și, implicit, în cea didactică/educațională, respectarea anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiunilor studiate. Ea vizează să aducă la cunoștință cetățenilor noile clivaje, care pot să ocazioneze politici din ce în ce mai complexe și nesigure în privința efectelor, deci să facă subiectul unor aprecieri contradictorii. Miza sa este aceea de a scoate dezbaterea publică din apatia consensuală asupra marilor valori democratice, protejând-o totuși de tentația întoarcerii la diviziuni ideologice învechite. În momentul în care modelul pieței se extinde nu numai la reglarea ansamblului activităților economice, ci se impune ca "model cultural interiorizat de către indivizi", având ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
două categorii majore de norme (E. Păun, 1999, p. 94): a) Norme instituționale (formale), stipulate în documente oficiale (de exemplu, Legea Învățământului sau Statutul Personalului Didactic), care reglementează buna organizare și funcționare a școlii sau a procesului educativ; b) Norme consensuale (informale), care nu se regăsesc în documente oficiale, fiind de cele mai multe ori o completare a reglementărilor formale. Se elaborează la nivelul fiecărei școli și descriu un cadru normativ cu caracter intern, valabil deopotrivă pentru elevi, profesori și părinți. Presupozițiile, valorile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună parte a acestora vizând descalificarea mărcilor folosite de adversarii politici sau anexarea unui cuvânt cu accentuată conotație pozitivă. " Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, mai pronunțat consensuale, unde funcția de comunicare (a spune, a informa) este predominantă în cazul comunicării conflictuale, pe lângă această funcție de bază, capătă pregnanță funcțiuni precum: a domina, a lupta, a se revolta, a învinge, a exclude un adversar etc."69. Spațiu de convergență
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
partid politic și nu cer mari eforturi interpretative din partea cititorului. Publicitatea, de asemenea, face apel destul de puțin la ghilimele, căci scopul său nu este să suscite clivaje în cadrul publicului sau conivențe în interiorul grupurilor restrînse, ci să reunească oamenii în mod consensual. În exemplul (1) citat mai sus, ziaristul de la Le Monde presupune că cititorul său este suficient de informat în legătură cu evenimentele internaționale pentru a percepe că acest cuvînt "rebel" este partizan; dar putem afirma că a utilizat ghilimelele și pentru că presupune
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sistem electoral majoritar (plurality); pluralismul grupurilor de interese; guvern centralizat și unitar; constituție flexibilă și dominanță parlamentară; existența unor forme exclusive de democrație reprezentativă (absența mecanismului de consultări directe). Cele mai relevante atribute ale celui de-al doilea model, modelul consensual, sunt: guverne formate din mai multe partide și coaliții mari; separarea formală și informală a executivului de legislativ până la atingerea unui echilibru între cele două puteri; bicameralism simetric și o posibilă supra-reprezentare a minorităților; sistem multipartid cu diverse dimensiuni conflictuale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
concluzii mai corecte în privința caracteristicilor fiecărei țări. Dar, mai presus de toate, modificările substanțiale ale unuia sau mai multor aspecte ne ajută să observăm cum, într-un anumit interval de timp, democrația examinată a trecut de la soluții "majoritare" la soluții "consensuale" sau viceversa, într-o mai mare sau mai mică măsură, ținând cont de numărul și caracteristicile dimensiunilor analizate. Diferența dintre soluția prezentată mai sus și tipologiile multiple constă în asemenea limita strategiei polare, limită care rezidă în considerarea doar a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai mare sau mai mică măsură, ținând cont de numărul și caracteristicile dimensiunilor analizate. Diferența dintre soluția prezentată mai sus și tipologiile multiple constă în asemenea limita strategiei polare, limită care rezidă în considerarea doar a modelelor democrației (majoritar și consensual), lăsând deoparte soluțiile intermediare, care constituie majoritatea cazurilor concrete. Cu alte cuvinte, este extrem de important să determinăm când un caz e mai apropiat sau nu de modelul majoritar sau consensual, sau dacă modificarea unei dimensiuni are loc într-o direcție
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care rezidă în considerarea doar a modelelor democrației (majoritar și consensual), lăsând deoparte soluțiile intermediare, care constituie majoritatea cazurilor concrete. Cu alte cuvinte, este extrem de important să determinăm când un caz e mai apropiat sau nu de modelul majoritar sau consensual, sau dacă modificarea unei dimensiuni are loc într-o direcție sau în cealaltă. În cele din urmă tipologiile multiple permit redefinirea unor modele mai specifice, și, în acest sens, ele permit o mai mare precizie în identificarea unei democrații în raport cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partid, clientelismul, formele de corporatism și gatekeeping-ul de partid, sub diferite forme, sunt așadar "ancore" principale care se pot suprapune, amplificând procesul de consolidare. Legitimitatea "exclusivă" și "inclusivă" sunt cele două rezultate principale ale procesului de legitimare, cu adaosul aspectelor consensuale. Ipoteza de bază, derivată din analiza empirică a situației Italiei din anii de după război și a situației din alte trei țări din sudul Europei (Spania, Portugalia și Grecia) în anii șaptezeci și optzeci, demonstrează că o descriere mai eficientă a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
între elementele care influențează calitatea democrației, reprezintă resurse majore pentru o țară, contribuind, astfel, fie la o egalitate, fie la o mai mare eficiență, cu impact pozitiv și asupra celorlaltor dimensiuni. Această categorie de indicatori este strâns legată de democrațiile consensuale (privind, mai ales, relația dintre guvern și partide). Rezultă că asemenea democrații, caracterizate prin guverne formate de mai multe partide și coaliții largi, cu separare formală și informală între executiv și legislativ, cu sistem multipartid cu probleme conflictuale importante, sistem
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
negativ responsabilitatea (accountability) și rule of law. În altă ordine de idei, aceasta este, în opinia unor autori, chiar dimensiunea centrală a calității democrației. Pentru a măsura calitatea democrației și pentru a oferi un suport empiric ipotezelor conform cărora democrațiile consensuale dispun de o calitate superioară celorlalte modele, Lijphart se bazează pe cercetările deja existente în literatura de specialitate, adaptându-le obiectivului său. El ia în considerare anumite aspecte, cum ar fi respectarea drepturilor, competiția, participarea, satisfacția față de democrație, participarea electorală
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]